Căpitanul Ionescu „a trecut” de două ori pe sub graniţă, Dobrogea

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti


Căpitanul Ionescu - membru al Societăţii Geografice Româneşti - a trecut de două ori pe sub graniţă, vom vedea imediat cum. O dată în Bulgaria iar apoi a revenit în România. Datele la care facem referire sunt extrase din Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, lucrare apărută în anul 1904; conţine peste 1000 de pagini (se putea parcurge integral la www.dacoromanica.ro). Din ea vă prezentăm coperta şi paginile 85-86. 

Să vedem ce este deosebit în prezentarea de mai jos. Căpitanul spune că, în iulie 1891, însoţit de cinci persoane, au intrat într-o peşteră aflată pe malul sudic al Lacului Mangalia (descrierea locului ne face să credem că ar putea fi vorba de peisajul din imaginile 10-11 de la https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere/calarasi---negru-voda---pestera-limanu; pentru întreaga prezentare a zonei vezi https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/dobrogea/pestera-limanu-dobrogea-cea-mai-completa-descriere). Au legat o sfoară undeva în apropierea intrării, pentru orientare, şi au mers pe ceea ce părea a fi galeria principală, înarmaţi, depănând firul pe o lungime de 7853 metri, fără a atinge capătul peşterii şi fără a fi nevoiţi să se lupte cu fiarele sălbatice, aşa cum presupuneau că se va întâmpla când au început călătoria subterană.

Tavanul din care atârnau numeroase stalactite se afla la peste 5 metri înălţime, în zonele cele mai joase... Şi uite aşa au trecut graniţa în Bulgaria... Au găsit în peşteră depozite de grâu... Pentru că peştera nu se află la mare adâncime auzeau deasupra uruitul trăsurilor...  

Eu, influenţat de descoperirile şi explorările pe care le-am făcut în această parte a ţării, s-ar putea să nu ghicesc prea bine locul unde se află intrarea peşterii şi înclin să nu-i dau dreptate căpitanului. Poate că alţii vor demonstra dacă greşesc.  

Boala minciunilor și născocirilor la geografi se manifestă și la.


Cenghia Marcel Cu rezerva ca granita Romaniei cu Bulgaria avea acelasi traseu ca si azi, cred ca titlul postarii ar fi trebuit sa fie "Capitanul Ionescu a crezut ca a trecut de doua ori pe sub granita, in Dobrogea". Descrierea intrarii in pestera si a pesterii propriu-zise corespund cu cele ale pesterii Limanu, situata in apropierea satului omonim, de langa Mangalia. Pestera este un adevarat labirint sapat in calcarele friabile de varsta sarmatiana, bogat fosilifere, ce afloreaza pe o mare suprafata in Dobrogea sudica, "trecand granita" in Bulgaria. In pestera, la tot pasul se observa, fara putinta de tagada, interventia omului in morfologia pesterii, prin largirea galeriilor si chiar saparea de noi galerii. Aceasta sugereaza faptul ca, de-a lungul timpului, pestera a fost folosita ca locuinta permanente, ori temporara in vremuri de restriste. Deci "loc de intors" pentru derularea firului Ariadnei era din belsug. Distanta, in linie dreapta, dintre intrarea in pestera si granita cu Bulgaria este de 7982 m (Romania-Harta topografica Sc 1:50.000), fata de 7853 m ai firului depanat. Deci, Capitanul Ionescu, nici daca mergea in linie dreapta (greu de crezut intr-un spatiu labirintic), nu putea sa treaca pe sub granita (cu rezerva mentionata la inceput). Dar acesta ne spune clar ca au parcurs o buna bucata de vreme spre vest (deci paralel cu granita), depanand o buna bucata din "firul conducator", dupa care au cotit spra SSV, ramanandu-i si mai putin fir pentru a ajunge in Bulgaria. In concluzie, cele publicate de capitanul Ionescu corespund in foarte mare masura adevarului, cu exceptia faptului ca au trecut pe sub granita cu Bulgaria. Ca unul care am vizitat aceasta pestera raman insa cu o nedumerire : unde o fi vazut capitanul Ionescu formatiuni stalactitice, deoarece formatiunea calcaroasa sarmatiana, fiind foarte friabila, poroasa, cu aspect chiar scoriaceu, permite trecerea cu rapiditate a apei, care, astfel, nu are timp sa dizolve si sa depuna carbonatul de calciu, vorba lui Panait Cerna (nascut la 140 km nord de Limanu) : "De pe tavane-ntunecate, Tăcute lacrimi cad mereu....."

Ar ma fi de mentionat foarte multele "izvoare populare" din zona ce incearca sa convinga turistul ca trecerea in Bulgaria prin intermediul carstului sud-dobrogean este ceva facil, la indemana tuturor. Probabil ca toate aceste povesti contin totusi un sambure de adevar si undeva, candva, in apropierea granitei romano-bulgare, aceasta era penetrabila pe cale subterana, de catre niste, stiu eu, eventuali contrabandisti indrazneti.