Gruiul Lung este acum pustiu, Munţii Maramureşului
Oana Buciuman
Anul 2008. Accesul catre Gruiu Lung (Muntii Maramuresului, vezi imaginea 3, sageata galbena) este la vreo 2,5 km est de complexul turistic Borsa (telescaun si partie de schi) (vezi hartile 1 si 2). Sageata alba indica poza 6, cea cu imprejmuirea pentru stana, sageata rosie - poza 5. Iar sageata mov indica partia de schi de schi din Muntii Rodnei, la capatul de jos al acesteia aflandu-se complexul turistic Borșa.
1 Extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989.
2 Harta zonei, extras din lucrarea lui Leontin Suteu din Oradea.
3 Sageata galbena indica accesul spre Gruiul Lung.
Nu se poate merge la Gruiul Lung decat pe jos. Este binevenit ajutorul unui localnic, iar daca drumetul nu-l are trebuie sa stie ca are de trecut un deal. Lasa cararea si sare vreo doua garduri, urmeaza din nou poteca, iar din varful delutului se vad casele care-si asteapta gazdele. Din pacate, degeaba. Mai putin una, in vale, la care mai auzi latrat de caine, mai iese fum pe cos si cei doi locatari, un batran cu baba lui, te intampina cu vin de coacaze facut acasa, impregnat cu toata aroma acestor locuri.
5 La Gruiul Lung.
6 Gruiul Lung, frumos dar aproape parasit.
Si cand le spui ca se ajunge destul de greu la ei, iti raspund zambind: Stai sa vezi iarna, cand zapada-i pana-n brau! Si daca-ti trece prin cap sa-i intrebi de ce nu se muta la fiica, care sta mai jos, in Borsa, clatina din cap si spun ca aici le place. Si te gandesti cat de mult ne-am indepartat noi, restul, de ceea ce conteaza cu adevarat…
Imi spunea o doamna, care a copilarit intr-una din casele pe care le vedeti in poza 6, ca isi aduce aminte, copil fiind, cum mergea in vale cu fratii, la cooperativa, dupa paine, faina si altele, si avand ceva de mers li se facea foame, iar painea proaspata mirosea asa de bine incat o mancau pana sa ajunga acasa…
Mai sus de accesul spre Gruiu Lung, la maximum 1 km pe soseaua care duce la Pasul Prislop (imaginea 8) este un monument ridicat in cinstea borsenilor care i-au infrant pe tatari. Legenda spune ca padurea tatarilor, aflata in imediata apropiere, a fost taiata de borseni si apoi rasturnata peste tatari. Datorita vitejiei de care au dat borsenii dovada, habsburgii i-au scutit vreme buna de taxe.
7 Calator in trecut.
8 Pasul Prislop (explicatiile de pe aceasta poza ii apartin lui Petru Lucian Goja din Baia Mare).
9 Din Pasul Prislop privim spre Muntii Rodnei. Spre padure, stanga sus, sunt serpentinele drumului vechi pastoral spre stana din Saua Stiol. In dreapta sus se vede Vf. Puzdre, 2189 metri. (foto: Petru Lucian Goja, din Baia Mare)
*
Daca iti doresti sa calatoresti inapoi in timp, o sa-ti placa la nebunie Maramuresul Istoric. Cum treci (venind dinspre sud) Gutaiul spre Mara pregateste-te! Aici timpul curge altfel. Parca intri intr-o alta lume, unde filmul ruleaza cu incetinitorul.
Case vechi din lemne si barne, innegrite de trecerea vremii, porti maramuresene - mandria fiecarei case, oameni care duminica-n zi de sarbatoare deapana povesti pe laita de langa drum, strangand legaturile dintre membri satului.
Daca esti la volan, n-ai incetinit ritmul si inca n-ai intrat in atmosfera, vei avea surpriza ca biciclistul care merge pe mijlocul drumului sa proceseze incet claxonul tau si mirat ca-i tulburi linistea sa te priveasca surprins de un asemenea demers.
Aceasta parte a Maramuresului e plina de contraste: langa casele vechi si inca locuite se inalta, zgariind uneori retina, case mari din caramida si beton, pe doua sau trei nivele. Nu de putine ori trei generatii stau in aceeasi casa sau curte. Portul popular nu este privit ca iesit din comun sau ceva pe cale de disparitie, nici nu este etalat pentru turisti, pur si simplu sunt haine de sarbatoare.
E posibil sa vezi mai multe masini cu numere straine decat autohtone, nu ale turistilor straini, desi acestia descopera Maramuresul in numar tot mai mare, ci din cauza celor plecati la munca prin strainatate, apoi intorsi acasa. Locuitorii satelor - soferi la randul lor, ori te incurca mergand prea incet, ori printr-o combinatie de intuitie si iresponsabilitate fac slalom printre masini, carute, oameni, vaci, oi si alte vietuitoare…
Natura a fost darnica prin locurile astea, sunt minunatii de relief, Munţii Rodnei, Cascada Cailor, Gărgălăul, Ştiolul si altele mai cate, locuri uitate de lume, unde esenta existentei nu a fost inca uitata.
Pe aici oamenii sunt aprigi la manie, nu prea darnici cu vorba, dar cand ajungi la ei ca musafir sau turist, isi dau si haina de pe ei pentru tine. Eh, munteni in toata regula!
Peste tot lemnul e prezent, padurea pare ca se reface dupa taierile intensive si supravietuieste. Unii oamenii stiu ca muntele si natura trebuie respectate, ca totul e vremelnic si au adanc intiparit in esenta lor faptul ca viata trebuie traita.