Hoții de la Institutul de Speologie fură de 50 de ani, cu dovezi, de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București
Ică Vasile Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
În februarie 1971, la invitația unei echipe de la Institutul de Speologie (Vintilescu, Diaconu, Constantinescu), mergem în Cheile Sohodolului de la Runcu (Munții Vâlcan) și îi ajutăm la explorarea și cartarea Peșterilor Gârla Vacii și Pătrunsa. În articolul apărut în Travaux de l’Institut de Spéologie nu suntem citați (vezi, Retrospectivă asupra publicațiilor speologice 1986). Peste ani, îi depășim mult (pe banii noștri) pe salariații de la Institut la explorări și cartări în acest perimetru, vezi rezultatele începând de la.
În 1979, hoțul Horia Mitrofan, cu acordul colectivului de redacție al Travaux de l’Institut de Spéologie, publică hărțile Peșterilor Ponorici - Cioclovina cu Apă (era a treia din țară ca lungime totală la data explorărilor) și Cioclovina Uscată fără să menționeze clubul realizator și echipele de cartare. Institutul încerca să-și exprime astfel „simpatia” față de Valer Trufaș, de la Facultatea de Geografie din București și față de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București. Chiar din paragraful de mai jos vedem că salariații Institutului de Speologie asistaseră la prezentarea explorărilor din Peștera Ponorici - Cioclovina (detalii la).
În 1979, Ștefan Negrea, salariat la Institutul de Speologie, face referiri departe de adevăr despre exploratorii Peșterii Ponorici - Cioclovina cu Apă (vezi), deși recunoaște că e la curent cu adevărul!
În anul 1981, Teodor Rusu, salariat al Institutului de Speologie, „uită” să amintească de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București (vezi).
În 1982, hoțul Horia Mitrofan - cu acordul „pricepuților” din colectivul de redacție al Travaux de l’Institut de Spéologie - publică despre Avenul de la Dosul Lăcșorului și despre Clocoticiul din Scoaba Sărăturii (paginile 77-86), ambele explorate de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, dar „uită” să dea bibliografie iar colectivul de redacție al volumului „habar nu are”, bineînțeles, de realitatea speologică din România.
Tot în 1982, tot în Travaux de l’Institut de Spéologie (paginile 69-76), Orășeanu și Iurkiewicz folosesc date de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București dar „uită” să citeze bibliografia.
În anul 1984, hoțul drag Institutului de Speologie, Horia Mitrofan, în Theoretical and Applied Karstology, numărul 1, paginile 69-76, vorbește de avene din Munții Vâlcan dar evită să semneze din partea grupului care l-a finanțat și acceptat (vezi și); „îngerașii” din colectivul de redacție consimt cu plăcere.
În 1984, salariați ai Institutului de Speologie publică ghidul turistic Peșteri din România (vezi). Pentru Peștera cu Apă de la Bulz (pagina 44) se folosesc date promovate de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București dar nu se citează bibliografia. Pentru Peștera Dâmbovicioara (pagina 394) se folosește munca Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București și a Clubului de Speologie Piatra Craiului Câmpulung Muscel dar nu este citată bibliografia!
În anul 1986, batjocoritorul limbii române - Gabriel Diaconu, salariat al Institutului de Speologie (vezi, Buletinul FRTA, CCSS, anul 1986, paginile 51-83), adept al parvenirii după cum declară - se arată mare „patriot”, explicând că nu există recorduri mondiale românești. Și toate prostiile astea le face pe banii cuveniți cluburilor de speologie!
În anul 1987, în Theoretical and Applied Karstology, Orășanu și Iurkiewicz reiau folosirea datelor despre Peștera Cociului realizate de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București „uitând” și acum să citeze bibliografia, la fel ca în 1982 în Travaux de l’Institut de Spéologie (paginile 69-76). Mai mult, își amplifică furturile de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București și în ceea ce privește peștera din galeria 117 Jofi (vezi).
Anul 1988, cartea salariatului Institutului de Speologie, Carstul din Munții Pădurea Craiului, Teodor Rusu (vezi și). Pentru Peștera Biserica Hută (figura 111) se publică harta lui Drâmba, dar la pagina 132 sunt folosite (fără citarea sursei) datele stabilite de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București (vezi). Pentru figura 119, Peștera 1J2 din mina Jofi, cartarea a fost efectuată de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București (vezi).
Anul 2014. În documentul atașat în baza paginii de la, extras din Travaux, tom 53, Alexandru Petculescu - salariat al Institutului de Speologie - minte cu nerușinare și spune (pe baza cărei bibliografii?) despre participarea lui Emanoil Știucă la cercetările în peșterile aflate la cea mai mare altitudine din Munții Făgărașului. Realitatea este expusă de noi la și la, dezvăluind un alt furt din munca și publicările Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București.
Anul 2016. Un grup infracțional (vezi), compus din salariați de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Speologie și de la Facultatea de Geologie și Biologie din Cluj-Napoca (Laura Târlă, Virgil Drăgușin, Ionut Mirea, Teodor Cojocaru) își bat joc de relieful României și de bibliografia existentă - prin furt de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București - inventând la nesfârșit în numele hoțiilor care se practică în mediul universitar românesc.
Anul 2018. Cave and karst systems of Romania, carstul alpin din Munții Făgărașului este în așa fel prezentat încât să fie ascunse cât mai bine explorările și publicările Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București (vezi). „Rigoarea” autorilor (Virgil Drăgușin, Ionuț Mirea, Augustin Nae, Maria-Laura Târlă) este atât de penibilă încât nu reușesc să se autociteze corect!
Anul 2018. În Cave and karst systems of Romania, în prezentarea care începe la pagina 519, pentru Peșterile din Valea Cetății (Munții Postăvaru) și Dâmbovicioara (Culoarul Rucăr-Bran) sunt folosite (vezi pagina 529) cifrele lungimilor totale stabilite de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București. Salariații Institutului de Speologie (Ioana N. Meleg, Marius Robu, Daniela R. Borda) și nu doar ei se fac încă o dată de râs (vezi alte multe asemenea „necunoașteri” la) omițând la citare și bibliografie explorările, cercetările și publicațiile clubului din București. Pentru Peștera din Valea Cetății/ Peștera Fundata vezi informațiile reale începând de la. Pentru Peștera Dâmbovicioara vezi informațiile reale începând de la.
Președintele Comisiei Patrimoniului Speologic este Marius Vlaicu, de la Institutul de Speologie, un hoț! Iată cum, alături de alți 11 hoți (imaginile 5, 5a și fișierul atașat în baza acestei pagini), folosește harta Peșterii Ciur Ponor (pe care alcoolic o declară în imaginea 5a Ciuc!) fără a aminti la bibliografie niciun explorator! (detalii la).
Sigur că mai avem și alte cazuri să vă arătăm/ reamintim!