Marian Truță

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 10" (2013)

Vineri, 18 octombrie, am primit cadou de la domnul Marian Truţă un exemplar din numărul 10 al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2013) - primul apărut sub îngrijirea dumnealui. L-am parcurs în două zile. Şi iată ce am aflat:


Prima povestire din volum, "Peste mohorîtul Pămînt", îi aparţine lui Philip K. Dick. Este un text fantastic, cu accente horror, în care experimentele unui personaj feminin cu entităţi dintr-un plan metafizic al existenţei iau o întorsătură tragică, iar eforturile iubitului ei de a o salva duc la consecinţe complet neaşteptate. Am remarcat traducerea îngrijită a lui Cristian Lăzărescu.

Al doilea text, "Joc din Bucăţele", este creaţia artistului craiovean Viorel Pîrligras. E o schiţă-avertisment pe tema pericolului dezumanizării într-o lume dominată de tehnologie, în care difeenţele dintre oameni şi roboţi se estompează treptat.

Norman Spinrad contribuie la sumarul revistei cu eseul "Hard SF" - o lucrare amplă şi bine documentată, ilustrată cu exemple relevante din creaţia unor autori ca Harry Harrison, Sakyo Komatsu, Greg Bear, Michael Crichton şi Gregory Benford. În pofida faptului că eseul datează din 1990, este un text de referinţă şi vi-l recomand cu căldură, mai ales pentru că traducerea lui Cristian Lăzărescu este de bună calitate.

Numărul 10 se încheie cu o povestire de Cristian M. Teodorescu, "Cerul prea aproape", în care nişte cercetători români implicaţi într-un proiect internaţional descoperă lucruri cu adevărat surprinzătoare despre structura Universului, iar lumea se apropie de Apocalipsă.

Am mai remarcat ilustraţia copertei, realizată de artistul grafic Tudor Popa, care exemplifică într-un mod ingenios ideea centrală a povestirii lui Philip K. Dick.


Pe ansamblu, chiar dacă nu este un număr tematic, CPSF 10 merită timpul şi atenţia dumneavoastră. În ceea ce mă priveşte, probabil am să recuperez cît de curînd "restanţele" şi am să vă relatez despre alte apariţii recente din Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice. Dar asta se va întîmpla cu alte ocazii...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 11" (2013)

Spre finalul lunii noiembrie 2013, la Tîrgul de Carte Gaudeamus de la Romexpo, am primit, prin amabilitatea reprezentantei de atunci pentru relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Maria Galan, cîteva volume. Printre acestea se afla şi numărul al unsprezecelea al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, apărut în îngrijirea domnului Marian Truţă.

Am citit CPSF 11 la început de martie 2014. Şi iată ce am aflat:


Prima povestire (şi cea mai reuşită) îi aparţine lui Ted Chiang şi se intitulează "Expiraţie". Protagonistul-narator se referă la sine însuşi şi la semenii săi ca fiind oameni, însă cititorii descoperă că personajele sînt roboţi acţionaţi cu argon comprimat. Protagonistul-narator îşi pune întrebări filosofice ("Ce procese permit existenţa?" sau: "Pe ce anume se bazează conştiinţa de sine?"), însă caută răspunsuri pe cale ştiinţifică, experimentală. Iar unele dintre răspunsuri sînt cu adevărat neliniştitoare... (De remarcat traducerea îngrijită realizată de domnul Cristian Tamaş.)

Următoarea povestire este de Stephen King şi se numeşte "Herman Wouk încă trăieşte". E o povestire realistă cuminte (nici fantastică, nici SF, nici horror) în care se întretaie două planuri narative. Pe unul dintre ele, două mame singure cu prea mulţi copii din prea multe căsnicii ratate cîştigă un premiu la o loterie şi pleacă să petreacă la un sfîrşit de săptămînă într-o dubiţă închiriată. Pe celălalt, un cuplu ajuns la vîrsta a treia e în drum spre o lectură publică şi poposeşte într-un refugiu, pe marginea autostrăzii, ca să ia masa la iarbă verde. Traducerea Ruxandrei Toma este frumos realizată, însă povestirea propriu-zisă este o ilustrare perfectă a ceea ce înţeleg prin literatură de consum - se citeşte, se uită pe banchetă, în tren, şi se şterge din amintire a doua zi.

CPSF 11 conţine şi prima parte a unei nuvele de Mihnea Columbeanu, "* * *". Protagonistul-narator asistă la efectele culturale şi sociale ale sosirii extratereştrilor pe Pămînt. Aceştia, scunzi şi foarte paşnici, provin de pe planeta Alaalla şi se înmulţesc foarte repede. Ca urmare, unii pămînteni devin ostili, în vreme ce alţii caută să-i protejeze pe noii-veniţi şi să-i ajute să se integreze în societatea umană. Discursul protagonistului este fragmentat, uneori incoerent, deoarece acesta a suferit o traumă majoră cu cîţiva ani mai înainte. Soţia sa, care pe atunci avea o sarcină într-un stadiu foarte avansat, a fost zdrobită într-un moment de panică incontrolabilă colectivă pe un stadion. În "prezent", Greg Goliath s-a împrietenit cu o familie de allani. (Iar continuarea poveştii am aflat-o din CPSF 12-13.)

Sumarul acestui număr se încheie cu o amplă cronică de carte dedicată de colegul meu, Oliviu Crâznic, unui volum de Ana-Veronica Mircea, Floarea de loldilal. Avînd în vedere entuziasmul cu care scrie Oliviu despre această carte, probabil că am s-o citesc şi eu în viitorul apropiat.


Pe ansamblu, CPSF 11 a meritat timpul petrecut cu lectura. Am remarcat coperta biomecanică realizată de artistul grafic Tudor Popa, fotografiile şi lucrările grafice interesante din interior, precum şi faptul că, faţă de alte numere CPSF, acesta a avut un număr de pagini mai consistent (80, mai exact). Un punct mai puţin bun mi s-a părut dispariţia notelor biobibliografice de la începutul fiecărei povestiri. Acestea aveau un rol informativ şi educativ, în special pentru cititorii mai tineri ai revistei, şi readucerea acestor note în numerele viitoare ale CPSF ar fi binevenită.

Puteţi comanda şi dumneavoastră un exemplar din CPSF 11 aici, la un preţ foarte atrăgător. În ceea ce mă priveşte, imediat după ce am terminat numărul 11 l-am început pe următorul - unul dublu. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 12-13" (2013)

Într-o postare anterioară, vă relatam cum, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, reprezentanta de atunci pentru relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Maria Galan, mi-a oferit cîteva volume. Dintre acestea, numărul dublu al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice 12-13 (Editura Nemira, Bucureşti, 2013) a încheiat cu bine primul an de apariţii al noii serii CPSF.

L-am parcurs în prima parte a lunii martie din 2014. Să vă spun şi dumneavoastră ce am aflat:


Prima povestire din CPSF 12-13 este "Efecte relativiste" de Gregory Benford, în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Premisa este asemănătoare cu cea a romanului lui Poul Anderson Tau Zero: unei astronave terestre care zboară într-un univers relativist i se defectează sistemele de frînare, iar echipajul, pentru a nu fi ucis de radiaţii, accelerează asimptotic către viteza luminii. Zborul îi poartă în spaţiu, printre galaxii, şi în timp, din ce în ce mai aproape de Marele Colaps al Universului. Interesant, în abordarea lui Gregory Benford, este că vocea naratorială ne relatează o "felie de viaţă" - o zi obişnuită din viaţa echipei de întreţinere care, teleghidînd roboţi, curăţă pîlnia de absorbţie ce alimentează motoarele astronavei. Pe ansamblu, o povestire SF de referinţă - atît ca subiect, cît şi ca scriitură.

Ovidiu Petcu, în schimb, ne oferă o schiţă fantastică, "Păsările insulei", despre patru personaje naufragiate pe o insulă acoperită cu vegetaţie stranie. Schiţa face parte dintr-un volum aflat în pregătire.

Povestirea "Caliban" de Robert Silverberg ne aduce perspectiva unui om obişnuit, cu o mulţime de mici imperfecţiuni fizice, asupra unui viitor îndepărtat în care, prin inginerie genetică şi chirurgie estetică, oamenii au ajuns perfecţi şi... perfect identici. Şi dacă moda i-ar duce pe descendenţii noştri la o imperfecţiune la fel de uniformă?

Urmează partea a doua a nuvelei "* * *" de Mihnea Columbeanu, în care tensiunile erotice şi sociale din prima parte ajung la un punct culminant intens şi greu de uitat.

Din opera autoarei americane Ursula K. Le Guin veţi găsi în schimb o metaficţiune satirică, "Autorul seminţelor de acacia", în care, într-un viitor nu prea îndepărtat, lingviştii descifrează lucrările literare ale furnicilor, pinguinilor, delfinilor şi... florii-soarelui. Paradoxal, traducătorul Mihnea Columbeanu ne informează într-o notă de subsol că, la prima publicare în ţara noastră a acestui text, în 1989, acesta a fost cenzurat.

Domnul Mircea Opriţă contribuie cu un amplu articol intitulat "Lumile SF ale lui George Anania", o retrospectivă dedicată vieţii şi operei unuia dintre cei mai importanţi autori SF români. Articolul este însoţit de imagini cu copertele unor cărţi ale regretatului scriitor.

Eugen Cadaru ne propune "Între oglinzi", o povestire pe tema universurilor paralele. În ciuda unui început banal, povestirea dezvoltă o idee generoasă, iar o eventuală publicare online ar merita să fie împănată cu hiperlegături la articole Wikipedia relevante ca să-i ajute pe cititori să înţeleagă toate referirile filosofice, ştiinţifice şi mistice presărate de autor în text.

După cum probabil vă aşteptaţi, sumarul numărului se încheie cu o cronică de carte marca Oliviu Crâznic. De această dată, mai tînărul meu coleg prezintă un volum de povestiri al lui Ted Chiang, Împărţirea la zero, precum şi alte povestiri ale acestui apreciat autor american. Şi, cum deţin deja în biblioteca personală un exemplar din acel volum, tot ce voi avea de făcut va fi să îl citesc.


Pe ansamblu, CPSF 21-13 mi-a lăsat o impresie bună, mai ales că le oferă cititorilor 136 de pagini şi are o copertă frumoasă creată de bunul meu prieten Tudor Popa. În plus, pe site-ul editurii, acest număr dublu este disponibil cu o reducere de preţ. Detalii puteţi găsi aici. În ceea ce mă priveşte, am continuat periplul CPSF cu numărul al paisprezecelea al noii serii. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 14" (2014)

În februarie 2014 am primit de la Editura Nemira un set promoţional de cărţi, printre care şi numărul 14 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. Am parcurs acest număr al revistei în iunie 2014. Şi iată ce am aflat:


Domnul Alexandru Mironov evocă, în articolul "Cenaclurile SF şi Meteoritul de aur", figura regretatului scriitor Octavian Sava, cel care a inaugurat prima serie a Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice. Articolul este emoţionant pentru că aminteşte membri marcanţi ai mişcării literare SF din România de ieri şi de azi - dar şi pentru că se încheie cu ultimul mesaj al domnului Sava, un bun-rămas de neuitat.

Apoi, revista cuprinde o povestire de Gardner Dozois, "Aducător de pace", apărută iniţial în 1983 şi oferită publicului cititor român în traducerea domnului Mihai-Dan Pavelescu. În viitorul apropiat imaginat de scriitorul american, încălzirea globală a dus la topirea calotelor glaciare şi la creşterea necontrolată a nivelului oceanului planetar. Una dintre consecinţe este inundarea zonelor de coastă în Statele Unite continentale şi colapsul civilizaţiei americane. Iar grupările religioase fundamentaliste recurg la metode neobişnuite (şi nemiloase) pentru a potoli furia apelor.

Ştefana Czeller evocă în "Smulge-ţi inima, copile!" un viitor apropiat încă şi mai decăzut, brutal şi nemilos decît Gardner Dozois. Mărturisesc că violenţa intrigii a făcut textul greu de parcurs pînă la capăt.

"Cursa înarmărilor" de Arthur C. Clarke este o schiţă clasică, cu poantă, apărută iniţial în 1954 şi tradusă de acelaşi Mihai-Dan Pavelescu. Într-o versiune domestică, britanică, a poveştilor gogonate americane, un personaj le relatează altora într-un local de provincie cum a construit recuzită pentru un serial SF de televiziune... şi unde s-a ajuns.

Domnul Mircea Opriţă contribuie la sumarul acestui număr cu articolul "Doctrină insolită şi fantastic literar", dedicat operei lui Victor Kernbach. De remarcat ampla documentare a articolului, concizia exprimării, claritatea expunerii şi urmărirea temelor atît în lucrările literare cît şi în cele de non-ficţiune ale autorului prezentat.

Ultimul text din acest număr este o povestire de Victor Kernbach, "Paradoxul dublurii" - o poveste meditativă despre călătorii în timp, paradoxuri, consecinţe nebănuite şi manipulare. Alături de schiţa lui Arthur C. Clarke, este unul dintre textele literare mai atractive din CPSF 14.


Pe ansamblu, acest număr al revistei mi s-a părut mai bine îngrijit ca redactare literară decît altele, destul de atrăgător din punct de vedere vizual, bine tehnoredactat şi variat tematic. Ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 15" (2014)

În martie 2014, la lansarea volumului 9 istorii reutilizate, domnul Marian Truţă mi-a oferit un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, numărul 15. Să vă spun şi dumneavoastră ce conţine această ediţie:


Prima povestire din sumar îi aparţine lui Bruce Sterling şi face parte din seria Plăsmuitorilor şi Mecaniştilor. "Grădinile scufundate" a apărut iniţial în 1984, iar traducerea română îi aparţine domnului Mihai-Dan Pavelescu. În istoria viitoare a războiului rece dintre Plăsmuitori şi Mecanişti, relatată în volumul omnibus Schismatrix Plus, "Grădinile scufundate" e plasată spre final, după secole de evenimente tumultuoase, într-o perioadă în care Stupul-Terraformare condus de Regele Homar trimite pe suprafaţa planetei Marte facţiunile marginalizate pentru a-i încuraja pe membrii lor tineri să îi adopte ideologia şi să contribuie la experimente ecologice. Protagonista Mirasol participă la un concurs între facţiuni, descoperă un secret stînjenitor pe parcursul întrecerii şi cîştigă un avantaj neaşteptat în carieră.

"Cer furat" de Emanuel Grigoraş este un text de mare întindere, în care un grup de căluşari deschide porţi către o lume paralelă şi înfruntă iele şi zmei. Am apreciat atît grija cu care autorul a alternat planurile narative cît şi atenţia pe care a acordat-o individualizării personajelor.

Oliviu Crâznic prezintă succint o întreagă saga fantastică în articolul "Abercrombie, un rival pentru Martin?" De remarcat că pe piaţa românească au apărut deja unele romane din seria despre care scrie colegul meu, iar următoarele volume din serie sînt aşteptate cu interes de către publicul cititor.

Sumarul se încheie cu o povestire recentă de Joe Abercrombie, "O bandită" - o combinaţie de acţiune, fantastic şi... atmosferă western. Primele alineate mi s-au părut stîngace, însă restul povestirii a fost destul de interesant - o bună ilustrare a conceptului de "literatură de consum", dacă doriţi. (Dar parcă mai convingător în privinţa calităţii scriiturii lui Abercrombie mi s-a părut articolul lui Oliviu Crâznic decît povestirea aceasta a autorului britanic...) Traducerea română îi aparţine Ilenei Busac.


Am remarcat la acest număr ilustraţia atractivă de pe copertă, creată de bunul meu prieten Tudor Popa, imaginile judicios alese presărate prin paginile revistei, redactarea literară de bună calitate şi tehnoredactarea îngrijită. Toate acestea m-au îndemnat să parcurg şi numărul următor din CPSF. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 16" (2014)

La finalul lunii mai 2014, la Tîrgul de Carte Bookfest, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar din numărul 16 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. Am parcurs CPSF 16 în luna iunie. Iată despre ce este vorba:


Spre deosebire de numerele precedente, CPSF 16 are un sumar foarte bogat. Primul text este o schiţă de Arthur C. Clarke, "Un alt tigru", datînd din 1953 şi tradusă de domnul Mihai-Dan Pavelescu. Schiţa tratează tema lumilor posibile într-un univers cu adevărat infinit, iar încheierea ei este surprinzătoare.

Tot domnul Mihai-Dan Pavelescu ne oferă în traducere o povestire din 1980 a lui Norman Spinrad, "Programele favorite", în care personajele principale s-au mutat în realităţi virtuale, cu înregistrări video editate din propriul lor trecut şi producţii fastuoase de diverse genuri. Chestiunea dacă personajele mai sînt în viaţă ori s-au transformat în simple simulări, dacă mai au cum să se întîlnească în lumea reală ori dacă mai sînt umane devine din ce în ce mai problematică pe parcursul povestirii.

Doamna Rodica Bretin contribuie la sumarul revistei cu o povestire intitulată "Noaptea sanyasinilor" - reluată, dacă îmi amintesc bine, din volumul său Efect holografic. Intriga este antrenantă - un parcurs iniţiatic al unui specialist în arte marţiale - iar fundalul este interesant - o construcţie cu numeroase încăperi şi coridoare, care ar putea fi o clădire sau un habitat spaţial.

Domnul Mircea Opriţă, în articolul "O exegeză aproape fără rival", face o amplă trecere în revistă a lucrărilor de teorie şi critică literară publicate de profesorul universitar Cornel Robu. De reţinut atît ecourile internaţionale ale acestor lucrări, cît şi referirile la dezbaterile cu alţi teoreticieni români ai genului avute de-a lungul anilor de către domnul profesor Robu.

În "Punctul de convergenţă", Eugen Cadaru tratează succint despre realismul magic. Deşi clar structurat şi bine documentat, poate că articolul ar fi meritat dezvoltat la o scară mai amplă, căci subiectul abordat ar fi permis acest lucru.

Ciprian Mitoceanu, în "Penitenţa Terminatorului", tratează într-o naraţiune la persoana întîi despre un criminal în serie care, în urma unui accident, ajunge să fie mutilat şi infirm. Reflecţia asupra propriilor fapte, ca şi grija arătată de o asistentă medicală cu totul specială, îl îndeamnă în cele din urmă pe protagonist să rescrie istoria... într-un mod paradoxal.

Gregory Benford, în schimb, ne propune o abordare hard SF a temei schimbării climatice cauzate de civilizaţia umană. Schiţa "Think Big" datează din 2013, iar traducerea română îi aparţine domnului Marian Truţă.

Spre final, o surpriză foarte plăcută: Artistul grafic şi scriitorul Viorel Pîrligras ne oferă o bandă desenată în care reia un personaj creat în anii 1980 - "Vânătorul de mutanţi - Guama". BD-ul artistului craiovean reprezintă o combinaţie de acţiune şi fantastic pe un fundal postapocaliptic care sper să fie pe gustul cititorilor.

Sumarul se încheie cu "Ultima poezie" de Octavian Sava - un epitaf al regretatului autor de la începuturile Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

Aş dori să mai menţionez că ilustraţia copertei a fost creată de artistul grafic Tudor Popa. Redactarea literară a acestui număr a avut pe alocuri mici scăpări - în special în povestirea domnului Mitoceanu. Tehnoredactarea, în schimb, a fost bine făcută, iar ilustraţiile din interior au fost diverse şi relevante. În raport cu numerele precedente, am remarcat şi o mai mare diversitate a tipurilor de litere folosite pentru imprimarea textului.


Pe ansamblu, CPSF 16 a fost o lectură agreabilă, ceea ce m-a îndemnat să încep imediat să parcurg numărul următor al Colecţiei. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej.

Dănuț Ungureanu și Marian Truță, "Vegetal" (2014)

La finalul lunii mai 2014, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar dintr-un roman proaspăt lansat al autorilor Dănuţ Ungureanu şi Marian Truţă, Vegetal (Colecţia Nautilus, Editura Nemira, Bucureşti, 2014 - ilustraţia copertei de Tudor Popa). Ulterior, la lansare, am primit şi autografe de la cei doi autori. De citit, l-am citit abia spre finalul lunii iunie, în două zile.

Şi iată ce am aflat:


Vegetal este prefaţat succint de criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea, care construieşte paralele cu versuri celebre ale doamnei Ana Blandiana, cu literatura apocaliptică şi cu cărţile despre călătorii inţiatice.

Premisa romanului este... neliniştitoare. Într-un viitor apropiat (care e presărat cu o puzderie de rămăşiţe ale deceniilor trecute), într-un sat aflat undeva între Piteşti şi lunca Dunării, protagonistul, Milu, un băiat de paisprezece ani aflat la hotarul dintre copilărie şi adolescenţă, luptă împreună cu alte personaje împotriva unei invazii neobişnuite.

Mai exact, plante de cultură precum porumbul, grîul, floarea soarelui, fasolea ori bostanii au devenit foarte prolifice şi foarte agresive, exterminînd animalele sălbatice şi ameninţînd oamenii. Zilnic, personajele romanului trebuie să lupte cu sape şi cu seceri pentru a ţine piept acestei invazii verzi. Iar sosirea unui tractorist ce conduce o maşinărie sosită parcă din filmele Mad Max pare să aducă o adevărată izbăvire.

În prima parte a romanului, "Aşteptarea", Milu continuă de bine de rău acest trai precar, alături de bunica sa, de o prietenă, Ina, şi de alţi cîţiva săteni. Pe de o parte, existenţa lui perpetuu ameninţată de plantele luxuriante şi agresive e luminată de crîmpeie din trecut - fotografii ale părinţilor pierduţi, exemplare din romane de Jules Verne rătăcite în podul şcolii părăsite, amintiri ale sătenilor despre traiul dinainte de invazia verde. Pe de alta, sînt şi speranţe pentru viitor - poate se va înfiripa o idilă cu Ina, poate Milu va învăţa lucruri utile, sub îndrumarea Tractoristului, sau poate, cu nişte otrăvuri noi şi eficiente, cineva o să oprească invazia plantelor.

Din păcate, lucrurile se precipită, iar în partea a doua, "Drumul", protagonistul călătoreşte mai întîi către Piteşti, apoi spre sud, către Dunăre, cu speranţa că va găsi ajutor la nişte orăşeni ori la o staţiune de cercetări agricole. Iar aici trebuie să vă avertizez că autorii v-au pregătit nişte puncte de ruptură a lumii ficţionale în care se petrece acţiunea - episoade ambigue în care nu e deloc clar dacă plantele inteligente şi cu puteri psionice i-au indus protagonistului nişte halucinaţii, ori Milu a trecut fără să bage de seamă în nişte lumi paralele, în care evenimentele s-au petrecut altfel, ori poate unele evenimente au fost doar vise foarte vii şi intense.

Din acest punct de vedere, autorii s-au ferit să ofere o explicaţie clară pentru evenimentele stranii din roman - şi, pe măsură ce veţi parcurge paginile cărţii, evenimentele vor deveni din ce în ce mai stranii. Ca urmare, mai degrabă decît să încadrez Vegetal la literatură ştiinţifico-fantastică, aş fi tentat să o plasez în categoria mai largă a ficţiunii speculative, dacă nu cumva în cea a realismului magic.


Am remarcat pe parcursul lecturii maniera în care naraţiunea s-a desfăşurat, aproape fără excepţie, în stilul indirect liber. De asemenea, cu excepţia unei pagini în care se foloseşte persoana întîi, pe parcursul romanului autorii au folosit omniscienţa selectivă, urmărind acţiunile, discursurile şi gîndurile protagonistului.

ş aminti şi unele conexiuni intertextuale - pe de o parte, trimiterile la Douăzeci de mii de leghe sub mări şi la Ocolul Pămîntului în optzeci de zile, care mai tîrziu îl aduc pe Căpitanul Nemo printre însoţitorii imaginari ai lui Milu. Pe de altă parte, cu toate că nu este amintit în text, trebuie să aduc în discuţie romanul lui Brian Aldiss Sera, publicat în Statele Unite ale Americii sub titlul Lunga după-amiază a Pămîntului. Delirului vegetal sălbatic din romanul autorului britanic, Dănuţ Ungureanu şi Marian Truţă îi opun o apocalipsă a plantelor de cultură, în care porumbul sau roşiile îşi descoperă valenţe ucigaşe, iar grîul sau floarea soarelui mitraliază trecătorii cu seminţe otrăvitoare. Şi, dacă Gren din Sera călătoreşte pînă pe Lună şi înapoi, Milu, ca un Huckleberry Finn autohton, ajunge în cele din urmă pe malul primitor al unui fluviu, găseşte o peşteră primitoare ca un uter mineral şi face focul pentru a se întrema şi pentru a decide unde va porni mai departe.

Ca în romanele timpurii ale lui J. G. Ballard, precum The Wind from Nowhere sau The Drowned World, Vegetal le atrage atenţia în mod subtil, repetat, cititorilor că ordinea pe care oamenii o fac împrejurul lor, printre obiecte, este limitată, temporară şi fragilă, iar dezlănţuirea forţelor naturii dezvăluie cît de trecătoare este această ordine vremelnică şi cît de vulnerabili sîntem noi înşine în raport cu stihii pe care nu le putem controla.

Fireşte, după această lectură mi-am dorit să recitesc Sera - de această dată în original. Însă despre romanul acela al lui Brian Aldiss am să vă relatez cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 17" (2014)

La finalul lunii mai, la Tîrgul de Carte Bookfest de la Romexpo, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia numărul 17 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014), apărut sub îngrijirea domnului redactor-şef Marian Truţă. L-am parcurs în luna iunie. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:


Prima povestire din sumar, "Camera luminii", îi aparţine autorului britanic Peter F. Hamilton. Subiectul este unul interesant - ştergerea personalităţii unui personaj ca o alternativă, în viitorul apropiat, la pedeapsa cu moartea. Doar că avocatul Douglas McEwan şi judecătoarea Barbara Johnson au o surpriză de proporţii atunci cînd doctorul Elliot îi aplică pedeapsa aceasta neobişnuită condamnatului Adrian Reynolds. După care dezvăluirile se ţin lanţ...

Don Simon contribuie la acest număr al revistei cu un poem în proză, "Singurătatea regelui din Corfu", cu accente de realism magic. Ca stil, schiţa aceasta mi-a amintit de lucrări ale colegului nostru ploieştean Dănuţ Ivănescu, precum "Sfîntul Grigorie Ciungul" sau "Gesta kaenorum".

Piesa de rezistenţă a sumarului o constituie însă o povestire de Lucius Shepard, "Cum mi se sfâşie inima când îngân acest cânt", în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Textul acesta postapocaliptic despre pierderea inocenţei şi ieşirea din adolescenţă este menit să marcheze, pentru publicul cititor român, trecerea în nefiinţă a scriitorului american.

Domnul Mircea Opriţă, în articolul "SF alegoric şi urbologie speculativă", prezintă într-o formă elegantă informaţii biografice şi bibliografice despre scriitorul şi arhitectul Gheorghe Săsărman. Ca şi alte articole din numerele precedente, "SF alegoric..." ajută la informarea şi educarea publicului cititor.

Sumarul se încheie cu o povestire de Gheorghe Săsărman, "Legătura de chei", în care un personaj obişnuit, Emil, alunecă într-o lume paralelă în care un altul, identic la înfăţişare cu protagonistul, trăieşte viaţa acestuia, iar el nu-şi găseşte locul. Din fericire, protagonistul revine în cele din urmă în lumea sa, într-un mod la fel de misterios şi de neexplicat ca şi la plecare.

Calitativ, acest număr mi s-a părut ceva mai bun decît cele precedente. Ilustraţia copertei, creată de Tudor Popa, este stranie, dar foarte adecvată pentru povestirea lui Peter F. Hamilton.


În ceea ce mă priveşte, imediat cum am terminat de citit CPSF 17 am început numărul 18. Dar despre acela am să vă relatez cu alt prilej.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 18" (2014)

La finalul lunii mai, în cadrul Tîrgului de Carte Bookfest, prin amabilitatea reprezentantei de relaţii publice a Editurii Nemira, domnişoara Alexandra Florescu, am primit un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia numărul 18 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014), publicat sub îngrijirea redactorului-şef Marian Truţă. L-am parcurs în luna iunie.

Şi iată ce am aflat:


Povestirea care deschide această ediţie CPSF îi aparţine multipremiatului autor american Paolo Bacigalupi şi se intitulează "Vânătorul de tamarix". O ştiam din volumul Pump Six and Other Stories, însă de această dată am avut ocazia să o parcurg în traducerea Antuzei Genescu. E o poveste tulburătoare, plasată într-un viitor apropiat în care, în vestul Statelor Unite ale Americii, luptele legale pentru drepturile asupra cursurilor de ape au ajuns să distrugă comunităţi întregi, iar statele privilegiate tocmesc armate de mercenari pentru a-i intimida şi alunga pe locuitorii statelor sărace.

Foarte interesantă mi s-a părut şi povestirea colegului meu Oliviu Crâznic, "Echilibru" - un crîmpei dintr-o saga space opera care prezintă un punct de cotitură dintr-un conflict major, la scară planetară. Pe de o parte, întîlnirea dintre personaje precum Lord Juliet Shakespeare şi Jeremy Ice, mediată de un anume Peter Harvard, e construită pe nişte baze legale stranii, radical diferite de cele din societatea noastră - iar consecinţele sînt greu de anticipat. Pe de altă parte, în dramatismul ei, povestea mi-a amintit de confruntarea finală din Dune. Aştept cu mare interes ca Oliviu să ducă la bun sfîrşit şi să publice volumul de nuvele şi povestiri din care a extras "Echilibru".

George Lazăr contribuie la acest număr al revistei cu "Cronica Akasha" - o povestire-dezbatere despre eutanasie, transcendenţă, moralitate şi tehnologie. Chiar dacă este prea teologică pentru gustul meu, povestirea domnului Lazăr se înrudeşte tematic cu unele romane importante ale genului SF, precum Permutatiuon City de Greg Egan sau Ubik de Philip K. Dick.

Gregory Benford, cu "O după-amiază în paradis", ne propune un viitor apropiat în care cercetarea tehnologică sau cea medicală sînt serios frînate de oprelişti legale, iar discuţiile de la vîrful unei companii pot fi supravegheate de autorităţi prin mijloace care de care mai creative. Şi această schiţă a fost tradusă de Antuza Genescu.

Domnul Mircea Opriţă, în schimb, mi-a luat-o înainte cu articolul "Un autor prodigios", făcînd o amplă şi bine documentată trecere în revistă a operei unui autor prolific şi îndrăgit - Liviu Radu. Aceia dintre dumneavoastră care doresc o lucrare de referinţă despre acest subiect şi nu mai au răbdare pînă la apariţia volumului meu O introducere în opera lui Liviu Radu sînt sfătuiţi să păstreze în arhivă acest articol.

Sumarul se încheie cu o povestire apocaliptică, "O butelie din cer", semnată de Liviu Radu. Protagonistul-narator urmăreşte din apartamentul său bucureştean cum, la puţin timp înainte de ciocnirea unui asteroid cu Pămîntul, societatea se destramă în valuri de violenţă şi desfrîu. O încheiere cutremurătoare a numărului 18 al Colecţiei... - un număr orientat mult mai mult către avertisment decît către divertisment.


Pe ansamblu, CPSF 18 mi s-a părut cel mai reuşit dintre ultimele cinci apărute şi îl felicit pe redactorul-şef Marian Truţă pentru alegerea judicioasă a textelor şi a ilustraţiilor care le însoţesc. De asemenea, vechiul meu prieten Tudor Popa a ilustrat coperta acestui număr cu o imagine în culori calde, inspirată de povestirea lui Paolo Bacigalupi. Şi, cum lucrurile bune nu se tac, trebuie să vă spun că puteţi procura CPSF 18 la preţ redus aici. Vă doresc lectură plăcută şi, după 400 de cronici de carte la Ţesătorul, rămîne să ne mai auzim.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 19" (2014)

Ieri am primit de la domnul redactor-şef Marian Truţă un exemplar din numărul 19 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Azi l-am citit.

Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:


Acest număr al CPSF se deschide cu un articol scris de domnul Alexandru Mironov în amintirea regretatului Mihail Grămescu şi intitulat "Umbra tigrului". E un text concis, dar intens, în care sunt trecute în revistă amintiri personale despre lucrări importante şi episoade-cheie din viaţa autorului recent dispărut.

Piesa de rezistenţă a numărului 19 o reprezintă însă o povestire de Alastair Reyonlds intitulată "Un spion pe Europa". Plasată într-un viitor îndepărtat, postuman, povestirea tratează despre misiunea unui agent secret, Marius Vargovic, de a recupera o mostră dintr-un material avansat de la o "cârtiţă" de pe Europa. Textul e captivant, tehnologia cu care operează personajele e fascinantă, iar intriga are câteva surprize complet neaşteptate. Traducerea Mirunei Avram este rezonabil de bine făcută, însă unele stângăcii apărute ici şi colo ar fi putut fi îndreptate de redactorul literar.

Tot o misiune secretă are şi protagonistul-narator din povestirea "MMXI" de Silviu Genescu - dar nu în spaţiu, ci în timp. Pe măsură ce misiunea acestuia se derulează, istoria secolului al douăzecilea se schimbă sub ochii săi şi ai cititorilor, iar lumea noastră alunecă într-o realitate paralelă. M-am bucurat să constat că domnul Genescu şi-a revenit în formă şi a scris un text îngrijit stilistic şi memorabil ca premisă.

David Brin contribuie la acest număr al revistei cu "Controlul realităţii" - o schiţă pe tema lumii-ca-vis, sau, dacă preferaţi, a lumii-ca-realitate-virtuală. Scrisă şi publicată în anul 2000, schiţa face referiri la un viitor în care destui cetăţeni preferă să stea în simulări computerizate ale sfârşitului de mileniu decât să aibă de-a face cu realitatea epocii lor.

Cristian M. Teodorescu ne oferă în schimb o povestire de mare întindere, "Puiu Hodorogea", în care anticipează dezmembrarea României şi asimilarea teritoriilor româneşti de statele vecine. Pe acest fundal are loc abrutizarea românilor, iar personajul principal, Puiu Hodorogea, este exploatat de diverse persoane veroase, începând chiar cu tatăl său, pentru că are un talent cu totul special. Mărturisesc că mi-a venit greu să parcurg acest text din cauza violenţelor verbale şi fizice presărate în intrigă.


Pe ansamblu, numărul 19 din CPSF a respectat înaltul nivel calitativ stabilit de câteva luni încoace. Am remarcat ilustraţia copertei realizată de artistul grafic Tudor Popa, în ton cu povestirea lui Alastair Reynolds. (Dealtfel, dacă doriţi, puteţi comanda online un exemplar din revistă aici.) În ceea ce mă priveşte, aştept cu interes CPSF 20-21, iar până va apărea acela intenţionez să parcurg ediţia specială a Almanahului Anticipaţia Atlantykron 25. Dar despre acel almanah am să vă relatez cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 20-21" (2014)

Spre finalul lunii august 2014, prin amabilitatea domnului redactor-şef Marian Truţă, am primit un exemplar din numărul dublu, 20-21, al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs cam într-o săptămână. Şi iată ce am aflat:


Acest număr foarte consistent începe cu o nuvelă de George R. R. Martin, "O noapte la Hanul Tăului". Deşi versiunea română, în traducerea Antuzei Genescu, nu specifică asta, nuvela a fost scrisă special pentru antologia Songs of the Dying Earth, îngrijită de George R. R. Martin şi Gardner Dozois, publicată în 2009 în onoarea maestrului Jack Vance şi plină de poveşti încântătoare... despre care am să vă relatez cu altă ocazie. "O noapte la Hanul Tăului" prezintă întâlnirea unor personaje fantastice, precum Molloqos cel Melancolic, Chimwazle sau Lirianne, la un han, pe Pământul Muribund al lui Jack Vance. Pe măsură ce acţiunea se derulează, surprizele şi întorsăturile de situaţie se ţin lanţ. De remarcat şi grija cu care Martin a pastişat stilul pedant în care vorbesc personajele lui Vance.

Povestirea următoare îi aparţine lui Frank Herbert, "Operaţiunea Carul cu fân", şi datează din 1959. Intriga implică un agent al unui serviciu secret galactic şi descoperirea unei mişcări subversive vechi de secole pe o planetă unde puterea politică reală a fost preluată de femei. Şi această povestire a fost tradusă de doamna Antuza Genescu.

Veţi găsi apoi în sumar două schiţe ale subsemnatului, "Monumente" şi "Societatea", care fac parte din proiectul literar "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate". Le-am putea încadra în ramura fantastică a curentului literar steampunk.

Cătălina Fometici, în schimb, ne oferă o povestire dark fantasy foarte îngrijită stilistic, "Roşie ca sângele este furia". Protagonista-naratoare este o adolescentă aristocrată, Odille, fiica ducelui de Montmorency, iar practicile oculte în care este antrenată cu viclenie duc la rezultate îngrozitoare şi neaşteptate.

Domnul Mircea Opriţă contribuie la acest număr al CPSF cu articolul "Un lider al fandomului", în care face o trecere în revistă a carierei literare a regretatului Mihail Grămescu. Am remarcat grija cu care domnul Opriţă a punctat elemente de istorie literară, meritele autorului ca scriitor, eseist şi antologator, dar şi idiosincraziile sau polemicile acestuia - unele întreţinute timp de ani sau chiar decenii.

În continuarea articolului veţi găsi povestirea "Huria" de Mihail Grămescu, o combinaţie de SF postapocaliptic, imagini dark fantasy şi stil biblic.

Sumarul se încheie cu primul episod dintr-o bandă desenată realizată de talentatul artist craiovean Viorel Pîrligras. Intriga este palpitantă, iar desenele sunt îngrijite. Aştept cu interes continuarea.


Pe ansamblu, CPSF 20-21 este un număr de colecţie, cu o tematică destul de închegată înspre zona dark-fantasy, cu ilustraţii judicios alese şi cu o copertă foarte inspirată realizată de artistul grafic Tudor Popa. Poate că i-ar fi prins bine şi un articol teoretic de Oliviu Crâznic, precum cel din CPSF 3. Dar, cu 144 de pagini, se poate spune că numărul acesta dublu l-a depăşit cantitativ şi calitativ pe cel precedent - CPSF 12-13. Nu-mi rămâne decât să-l felicit pe domnul Marian Truţă pentru o treabă foarte bine făcută. (Dealtfel, puteţi şi dumneavoastră să comandaţi un exemplar din CPSF 20-21 aici.)

În ceea ce mă priveşte, după ce am încheiat lectura, am revenit la ediţia specială a Almanahului Anticipaţia. Dar despre aceea am să vă relatez cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "Almanah Anticipația Atlantykron 25" (2014)

La jumătatea lunii august 2014, prin amabilitatea domnului Marian Truţă, am primit un exemplar din ediţia specială a Almanahului Anticipaţia - Atlantykron 25 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs cu oarecare încetineală. Şi iată ce am aflat:


Editorialul îi aparţine directorului de onoare al Almanahului Anticipaţia, Alexandru Mironov, şi se intitulează "Pagini din Enciclopedia Galactică - De-a lungul poveştii". Urmează o amplă serie de articole semnate de Aurel Cărăşel, dintre care amintesc "Atlantykron - localizare geografică", "Atlantykron, istoria unei tabere, 1990 - 2001" şi "Atlantykron, istoria unei academii, 2002 - 2013". La secţiunea de nonficţiune mai contribuie, între alţii, Dan Milici, Mihaela Muraru-Mândrea, Marian Truţă şi Andi Garagea.

Cum nonficţiunea ocupă majoritatea paginilor almanahului, pentru ficţiune au rămas relativ puţine file. Au contribuit cu schiţe şi povestiri Alina Dragomir, Aurel Cărăşel, Dan şi Lucian Merişca, George Ceauşu, Ovidiu Petcu, Marian Truţă, Don Simon, Marian Irimia, Sebastian A. Corn şi alţii. La aceeaşi secţiune veţi găsi povestiri semnate de Roberto Quaglia şi Ian Watson, Norman Spinrad, Joe Haldeman şi Robert Sheckley.


Pe ansamblu, această ediţie specială a Almanahului Anticipaţia mi-a lăsat o impresie ambivalentă. Pe de o parte, prezentarea grafică a fost la fel de bună precum cea din Almanah Anticipaţia 2014 (şi aici aş dori să o felicit pe responsabila de design, Magda Bitay). Tot o bună impresie creează şi coperta realizată de artistul grafic Tudor Popa.

Pe de altă parte, aş fi preferat mai multă ficţiune de la cei care s-au perindat într-un sfert de veac prin tabăra şi academia de vară Atlantykron şi mai puţină nonficţiune. Paradoxal, spaţiul amplu dedicat articolelor duce la restrângerea publicului căruia i se adresează această ediţie a almanahului - căci probabil numai pasionaţii care au participat la Atlantykron ani în şir vor dori să petreacă timp citind toate materialele dedicate taberei şi academiei de vară.

Din fericire, pentru publicul cititor larg a apărut Almanah Anticipaţia 2015. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "Almanah Anticipația 2015" (2014)

Pe 22 noiembrie 2014, la Târgul de Carte Gaudeamus, am asistat la lansarea Almanahului Anticipaţia 2015 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014), după cum v-am relatat aici. Cu aceeaşi ocazie, prin amabilitatea domnişoarei Alexandra Florescu şi a domnului Marian Truţă, am primit un exemplar de autor. L-am parcurs cu oarecare întârziere. Şi iată ce am aflat:


Această ediţie a almanahului începe cu un editorial al directorului de onoare, Alexandru Mironov, intitulat "Coloana a V-a. Mărturisiri complete". Urmează un articol de Cătălin Badea-Gheracostea, "Personaje în proza fantastică românească - o trecere de la numele goale la o nouă substanţă", cu studii de caz pe lucrări ale unor autori români contemporani reprezentativi.

Apoi, Cristian Tamaş ne oferă un grupaj Philip K. Dick în care veţi găsi un articol al scriitorului american, "Cine este scriitor de SF?", precum şi un studiu al scriitorului polonez Stanislaw Lem, "Un vizionar printre şarlatani", şi o povestire de Philip K. Dick, "Navetistul", în traducerea lui Cristian Lăzărescu.

Urmează un prim grupaj de proză românească, cu povestiri de Aurel Cărăşel, Cristian M. Teodorescu, Mircea Liviu Goga şi Rodica Bretin. Tot în această secţiune veţi găsi şi o povestire de-a subsemnatului, "Pălărierul", din proiectul literar "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate".

Veţi găsi în continuare două texte străine: "Dacă tu ai fi fost dinozaur, iubite" de Rachel Swirsky şi "Poveştile cu selkie sunt pentru păguboşi" de Sofia Samatar, ambele în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Trebuie menţionat că cea dintâi dintre ele a primit Premiul Nebula pentru schiţă în 2014, pe când cea de-a doua a fost nominalizată la Premiul Hugo.

O a doua secţiune de proză românească conţine nuvela "Cathy Blue" de Mircea Opriţă şi povestirea "Ultima cursă a lui Kitty Claire" de Dănuţ Ungureanu. Ambele texte au un pronunţat parfum de nostalgie.

Tot un fel de nostalgie emană şi din "Dosar Alexandru Ungureanu", în care veţi găsi o prezentare a regretatului autor băcăuan, un capitol, "Nesfârşita maşină", din romanul modular Marele Prag şi, mai degrabă decât "Artele marţiale moderne" sau "Artele marţiale moderne II" de Alexandru Ungureanu, puteţi citi "Artele marţiale moderne III" de... Radu Hallipa.

A treia secţiune de proză românească conţine o povestire horror a colegului meu, Oliviu Crâznic, intitulată "Întoarcerea în moarte". Cu toate că tema morţilor-vii nu se numără printre preferatele mele, am remarcat stilul îngrijit al povestirii şi minuţiozitatea cu care autorul a dozat suspansul şi atmosfera din text.

Alt grupaj de proză străină ne oferă, tot în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu, încă două texte premiate. "Doamna astronaut de pe Marte" de Mary Robinette Kowal, respectiv "Stelele care aşteaptă" de Aliette de Bodard. Cea dintâi a primit Premiul Hugo pentru povestire în 2014, iar cea de-a doua - Premiul Nebula pentru nuvelă în 2014. Dealtfel, "Stelele care aşteaptă" revizitează un univers space opera fascinant cu care cititorii români s-au întâlnit deja într-o povestire din CPSF 08, "Naşterea navei".

O a patra secţiune de proză românească ne aduce povestiri de Doru Stoica, Viorel Pîrligras, Irving T. Creve şi Silviu Genescu. Dintre acestea, "Clona-mi-aş" m-a amuzat, iar "Entitaet" mi s-a părut foarte ambiţioasă ca viziune şi execuţie.

Spre final, veţi găsi două articole de Dodo Niţă, respectiv de Monica Andronescu, şi o ultimă povestire de Roxana Brînceanu.


Pe ansamblu, faţă de Almanah Anticipaţia 2014, am remarcat unele progrese, unele menţineri ale calităţii şi câteva mici derapaje.

De bun augur mi s-a părut includerea unor texte premiate la nivel mondial, precum şi diminuarea numărului de fragmente de roman din sumar.

Am apreciat în egală măsură menţinerea prezentării grafice de excepţie - şi aici o felicit pe Magda Bitay.

Dintre derapaje, pe lângă unele mici scăpări de redactare literară, cu care din păcate ne-am obişnuit de câţiva ani încoace, m-am distrat când am găsit presărate prin povestirea lui Silviu Genescu pasaje colorate extrase din textul Roxanei Brînceanu - la paginile 220, 223 şi 224. Dar, în ciuda micilor neajunsuri, această ediţie a almanahului a marcat un progres clar faţă de Almanah Anticipaţia Atlantykron 25.

Pe de altă parte, am o bănuială persistentă că, din punctul de vedere al calităţii textelor, CPSF a ajuns să depăşească Almanah Anticipaţia. Pentru a verifica, am început să parcurg cîteva numere recente ale Colecţiei. Dar despre asta vom discuta cu alt prilej...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 22" (2014)

La începutul lunii noiembrie 2014, la Librăria Nemira din centrul Bucureştiului, am achiziţionat câteva apariţii recente. Printre acestea s-a aflat şi Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia 22 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). Am parcurs-o aseară, imediat după ce încheiasem lectura Almanahului Anticipaţia 2015. Şi iată ce am aflat:


Sumarul începe cu o povestire science-fantasy de David Brin, "Ochii aceia", în traducerea Antuzei Genescu. Pe un fir narativ auzim punctul de vedere al unui astronom invitat să fie gazda unei emisiuni radiofonice nocturne - şi dezbătând cu ascultătorii mitul modern al farfuriilor zburătoare. Pe celălalt fir narativ, tragem cu urechea la discuţiile unor făpturi care, în farfurii zburătoare, pun la cale diverse năzbâtii ca să-i uimească şi să-i intrige pe pământeni.

Uremază o povestire horror de Stephen King, "Demonul din maşină", în care noţiunea romantică a "maşinăriilor satanice" este aplicată în mod creativ unei maşini industriale de călcat. Căci, printr-un concurs de împrejurări foarte puţin probabil, o asemenea maşinărie dintr-o spălătorie americană provincială a ajuns să fie posedată de un demon. Iar ceea ce la început părea un accident de muncă ajunge ulterior să captete conotaţii mult mai sinistre...

Tot o boare de fantastic adie şi prin povestirea lui Sergiu Someşan "Despăgubiri de război". Protagonistul-narator este proprietarul unei florării. Viaţa acestuia este dată peste cap când un client aparte e nemulţumit de modul în care i s-au livrat câteva sute de agave. Iar despăgubirile cerute de client au consecinţe mondiale.

Spre final, veţi găsi al doilea episod din serialul de bandă desenată "Zona de vest" scris şi ilustrat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Pe ansamblu, CPSF 22 mi-a lăsat o impresie foarte plăcută. Am apreciat calitatea textelor, ilustraţiile judicios alese, buna redactare literară, tehnoredactarea îngrijită şi coperta ilustrată de artistul grafic Tudor Popa. Ţin să îl felicit pe redactorul-şef Marian Truţă pentru o treabă bine făcută. Vă recomand şi dumneavoastră să vă luaţi un exemplar din CPSF 22, mai ales că îl puteţi comanda la jumătate de preţ aici. În ceea ce mă priveşte, am început deja să citesc numărul 23 al colecţiei. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 23" (2014)

La începutul lunii noiembrie 2014, cu ocazia unei vizite la Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru, am cumpărat un exemplar din numărul 23 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs la finalul lunii decembrie. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:


Prima povestire din cuprins îi aparţine lui Kim Stanley Robinson, se intitulează "Lunatecii" şi a fost tradusă de Miruna Avram. Are elemente de hard SF, distopie şi horror. Personajele principale sunt deportate pe Lună şi silite să lucreze la extracţia din galerii a unui metal rar, promeţiu. Doar că galeriile par să fie bântuite de o entitate malefică, iar filoanele de promeţiu care înţesează subsolul lunar poate că sunt mai mult decât bănuiesc pământenii. (Mai mult nu am să vă relatez aici, pentru că nu vreau să vă stric plăcerea unui text care se citeşte cu sufletul la gură.)

Dănuţ Ungureanu ne oferă o povestire umoristică, "Om cu O mare, ţară cu Ţ mic", plasată într-un viitor apropiat în care România s-a adâncit într-o perpetuă criză economică, iar puterea discreţionară a fost împărţită între baronii locali. Prin acest peisaj de corupţie şi sărăcie bântuie artişti de curte, ca protagonistul-narator Seri sau pictoriţa Giocondina Pop. Cum textul e de tip "felie de viaţă", cu final deschis, nu m-aş mira ca peste câteva luni să vedem că se lansează un întreg roman. Eu, unul, îl aştept cu plăcere.

Urmează o poveste cu fantome, "S.O.S.", scrisă de Connie Willis şi tradusă de Ileana Buşac. Veţi regăsi aici tema vieţii de după moarte, o tramă poliţistă, dar şi numeroase referiri la scufundarea Titanicului, toate îmbinate într-un mod ingenios şi memorabil.

Sumarul se încheie cu al treilea episod din serialul BD "Zona de vest", scris şi desenat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Încă mai mult decât numărul precedent, CPSF 23 mi-a făcut o impresie foarte bună prin calitatea textelor, prin traducerile îngrijite, prin buna redactare literară şi prin superba copertă ilustrată de artistul grafic Tudor Popa. (Dealtfel, şi dumneavoastră puteţi comanda aici un exemplar la un preţ incredibil de mic.) În ceea ce mă priveşte, în aceeaşi după-amiază de iarnă am început să citesc numărul 24 din Colecţie. Dar despre acela am să vă relatez altădată...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 24" (2014)

În noiembrie anul trecut, la Târgul de Carte Gaudeamus, am cumpărat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, numărul 24 (Editura Nemira, Bucureşti, 2014). L-am parcurs atunci şi, pentru că aveam nişte restanţe în materie de CPSF, l-am recitit aseară. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:


Povestirea de deschidere se numeşte "Luna nestatornică" şi îi aparţine lui Larry Niven. E un text apocaliptic, în care protagonistul-narator, un jurnalist din Los Angeles, specializat în popularizarea ştiinţei, constată că Luna este neobişnuit de strălucitoare. Ca şi alte personaje, Stan presupune că Soarele a devenit novă, drept pentru care o invită pe iubita sa, Leslie, să petreacă împreună ultimele ore dinaintea catastrofei - prin localuri, prin baruri şi pe străzi, inclusiv în faţa magazinelor de bijuterii sau la cumpărat de delicatese. Şi, cu toate că fenomenele meteorologice se agravează rapid, cei doi înţeleg la un moment dat că situaţia nu este chiar aşa catastrofală cum presupuseseră iniţial.

Pe de o parte, povestirea este tradusă îngrijit de Antuza Genescu. Pe de altă parte, textul pare destul de demodat, căci face referiri la aselenizări, la emisiunile lui Johnny Carson şi la preţuri dinainte de valurile succesive de inflaţie. Cumva, lumea aceasta extrapolată din realitatea primilor ani '70 reuşeşte să pară mult mai învechită decât costumele şi accesoriile pseudo-victoriene care au ajuns la modă în ultima vreme.

Tot din prima parte a anilor '70 provine şi a doua povestire din acest număr, "Flash Point" de Gardner Dozois. În acest caz, e un text de ficţiune speculativă cu tentă socială, plasat într-un orăşel din Noua Anglie. Personajele principale, precum bătrânul Ben Jacobs sau doctorul Jed Everett, se confruntă cu un val inexplicabil de violenţă care îi afectează atât pe nomazii ce trec prin orăşelul lor cât şi pe localnici. Cumva, deşi bine echilibrat (şi frumos tradus de Antuza Genescu), "Flash Point" nu impresionează prin idei, prin suspans sau printr-o turnură cu adevărat spectaculoasă a evenimentelor.

Mircea Opriţă, în schimb, contribuie la sumarul acestui număr din CPSF cu un amplu articol dedicat vieţii şi operei regretatului Horia Aramă. Am apreciat atât documentarea minuţioasă pe care se bazează articolul "Poezia salvează utopia" cât şi dozajul atent de informaţii, de citate şi de interpretare critică. Pentru filologii care ar dori să studieze opera lui Horia Aramă, articolul acesta al domnului Opriţă ar constitui un material de referinţă şi un bun punct de pornire în cercetare.

În continuare, veţi găsi o schiţă de Horia Aramă, "Linişte în eter", care, deşi redusă ca dimensiuni, mi s-a părut foarte reuşită din punct de vedere tematic şi stilistic. Subiectul este extrapolarea unei idei (ce-ar fi dacă am renunţa progresiv la emisiunile radio şi TV?), iar în subtext există şi o doză de satiră socială.

Sumarul se încheie cu episodul al patrulea din banda desenată "Zona de Vest", creată de artistul craiovean Viorel Pîrligras. Mi-a atras atenţia şi ilustraţia copertei, realizată de artistul grafic Tudor Popa - în ton cu povestirea apocaliptică a lui Larry Niven.


Pe ansamblu, CPSF 24 se ridică la un nivel calitativ bun, iar unele dintre materialele publicate merită cu siguranţă citite şi a doua oară. (De altfel, puteţi comanda un exemplar la un preţ avantajos aici.) O impresie încă şi mai bună mi-a făcut numărul 27, dar despre acela vom discuta cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 25-26" (2015)

La finalul lunii ianuarie 2015, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din Bucureşti, am achiziţionat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia, numărul dublu 25-26. L-am parcurs în următoarele două zile. Să vă spun şi dumneavoastră despre ce este vorba:


Povestirea de deschidere îi aparţine lui Ken Liu şi se intitulează "Maestrul litigiilor şi Regele Maimuţelor". Acţiunea e plasată în China, în secolul al XVIII-lea, iar protagonistul este bătrânul cărturar Tian Haoli. Acesta se ocupă cu ajutarea sătenilor în procese, iar bunăvoinţa sa faţă de tânăra văduvă Li Xiaoyi, pe care o reprezintă în tribunal, îi atrage necazuri. Parte din intrigă se bazează pe sfidarea autorităţilor, combaterea abuzurilor şi dezvăluirea unor secrete incomode. Izul de fantastic îl adaugă un personaj literar clasic, Regele Maimuţelor, care îi apare bătrânului cărturar în vise şi în imaginaţie.

Tot o temă orientală, cu atmosferă exotică, tratează şi Lucian Dragoş Bogdan în "Povestea lui Xieng Baohui". Autorul ne prezintă o lume croită după precepte taoiste, în care oamenii cunosc şi respectă legea firii şi ordinea lucrurilor. Doar că unele personaje, nemulţumite de viaţa îndelungată a protagonistului, strică regula după care oamenii piereau pe rând şi instituie o existenţă haotică, în care oamenii pier accidental, mai mult sau mai puţin la întâmplare. Ca şi povestirea precedentă, textul lui Lucian Dragoş Bogdan este deosebit de îngrijit din punct de vedere stilistic.

În "Lazaret", Mircea Pricăjan tratează tot despre înţelepţi şi sihaştri, însă în cadru românesc. Spre deosebire de textul precedent, "Lazaret" este mai sumbru şi axat pe o temă horror. De asemenea, este îngrijit pe plan stilistic.

În schimb, "Liberul arbitru" este o povestire steampunk fantasy a subsemnatului. Face parte din proiectul "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate", iar cititorii vor reîntâlni pe parcursul ei personaje din "Pălărierul", text apărut în Almanah Anticipaţia 2015. Sper să vă facă la fel de multă plăcere să o parcurgeţi câtă mi-a făcut mie să o scriu.

Ca şi "Liberul arbitru", "Ambasadorii" de Eugen Cadaru plasează creaturi fantastice într-un cadru urban. Mai exact, aducerea unei stânci din Finlanda în România, într-un parc din Bucureşti, strămută accidental elfi între personaje mitice româneşti. Premisa e interesantă, iar autorul strecoară şi accente de satiră socială printre rânduri. Din păcate, textul suferă de unele scăpări stilistice, dintre care mi-au atras atenţia câteva exprimări pleonastice.

"Artefactul" de Mircea Liviu Goga combină cazuri neelucidate încă şi tema călătoriilor în timp. Pornind de la fenomene neelucidate, precum fosile sau artefacte nelalocul lor în stratele geologice, personajul Adrian construieşte o teorie a fluctuaţiilor temporale, iar protagonistul-narator anchetează, ani mai târziu, dispariţia misterioasă a prietenului său. Schiţa e bine construită, atent dozată şi cu un final interesant.

Ultima povestire din CPSF 25-26 este o pastişă după Alexandru Ungureanu, "Arte marţiale moderne IV", semnată Radu Halippa. Spre deosebire de "Artele marţiale moderne III", din Almanah Anticipaţia 2015, aceasta are intriga mai închegată şi e mai bine realizată stilistic. De asemenea, dă dovadă de ceva mai multă imaginaţie în privinţa armelor şi stilurilor de luptă fictive.

Cuprinsul se încheie cu episodul al cincilea al benzii desenate "Zona de vest", scris şi desenat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Pe ansamblu, acest număr dublu din CPSF Anticipaţia mi s-a părut foarte bine realizat, destul de unitar tematic, elevat stilistic şi mai bine redactat decât destule alte apariţii precedente ale acestei publicaţii. Am fost foarte plăcut impresionat de ilustraţia copertei, realizată de vechiul meu prieten Tudor Popa, şi de multitudinea de imagini judicios alese presărate prin paginile revistei. Alături de CPSF 03, acesta reprezintă un număr de colecţie pe care vi-l recomand cu multă căldură. (Dealtfel, îl puteţi comanda la preţ redus de pe site-ul editurii aici.)

În ceea ce mă priveşte, îl felicit şi pe această cale pe domnul redactor-şef Marian Truţă pentru o treabă foarte bine făcută şi aştept cu interes noile apariţii ale Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 27" (2015)

În martie anul acesta, am cumpărat şi citit un exemplar din numărul 27 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). Recent, l-am recitit. Să vă ofer şi dumneavoastră câteva detalii:


Piesa de rezistenţă a acestui număr este o povestire a autorului american Paolo Bacigalupi, "Pariorul". Protagonistul-narator, Ong, este un laoţian refugiat în SUA după ce tatăl său organizase proteste împotriva unui regim autocratic instaurat în Laos şi fusese arestat. Ca urmare a educaţiei primite, Ong lucrează ca jurnalist şi caută să aducă în atenţia publicului subiecte precum încălzirea globală, dispariţia unor specii rare de insecte sau de plante, ori cazuri de corupţie printre înalţii funcţionari guvernamentali.

Din păcate pentru Ong, evaluarea muncii sale în trustul mediatic unde lucrează se bazează pe numărul de persoane care îi accesează articolele, iar interesul publicului înclină mai degrabă spre subiecte triviale, precum aventura vedetei hip-hop Double DP, soldată cu urmăriri, treceri frauduloase de frontieră şi luare de ostatici. Un coleg versat şi inimos, Marty Mackley, caută să-l ajute pe Ong să îşi salveze postul, drept pentru care îl pune în legătură cu o laoţiană celebră, Kulaap. Restul poveştii îi îndeamnă pe cititori să mediteze la relaţia dintre celebritate, mediatizare, iluzie, responsabilitate socială şi valori - şi probabil veţi afla propriile răspunsuri la întrebările din subtext când veţi parcurge această povestire.

Apoi, în cuprinsul numărului 27 din seria nouă CPSF, veţi găsi un articol de Mircea Opriţă intitulat "Un erudit sentimental" şi dedicat vieţii şi operei lui Constantin Cubleşan. Ca şi alte articole ale domnului Opriţă, acesta ne ajută să facem cunoştinţă cu unul dintre maeştrii anticipaţiei româneşti şi să vedem alte laturi ale activităţii de o viaţă în slujba cercetării filologice şi beletristicii.

Urmează povestirea "Ritmul ascuns al inimii" de Constantin Cubleşan, un text echilibrat despre un prim contact ratat cu nişte reprezentanţi ai unei civilizaţii extraterestre. Personajele principale, astronauţii Guaran şi Ciana, au un lung dialog despre cele întâmplate pe o planetă pustie. Căci lui Guaran i s-a încredinţat misiunea de a-l ţine treaz pe colegul său pe parcursul unei proceduri medicale de importanţă vitală...

Spre final, veţi găsi schiţa "Coşarul" de Emanuel Grigoraş, o variaţiune pe tema povestirilor despre roboţi pe care le-a făcut celebre Isaac Asimov în secolul trecut. Autorul român aduce o perspectivă nouă asupra consecinţelor apariţiei inteligenţelor artificiale şi a fabricării unui mare număr de roboţi umanoizi. Totodată, intriga cuprinde o tramă poliţistă cu o soluţie ingenioasă.

În încheierea sumarului, veţi găsi ultimul episod al serialului de bandă desenată "Zona de Vest", creat de artistul craiovean Viorel Pîrligras... şi promisiunea unei continuări intitulate "Zona de Est".


Am remarcat şi ilustraţia elegantă a copertei creată de artistul grafic Tudor Popa - o viziune sintetică asupra modului în care peisajul mediatic ne îndeamnă să idolatrizăm vedetele pop şi dispozitivele mobile de telecomunicaţii.

Pe ansamblu, numărul 27 din CPSF merită atenţia cititorilor - în primul rând pentru povestirea "Pariorul", care surprinde foarte exact spiritul vremurilor noastre. (Puteţi comanda şi dumneavoastră un exemplar la un preţ avantajos aici.) Iar despre numărul 28 al acestei publicaţii lunare vă voi relata cât de curând, într-un nou articol de la Ţesătorul.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 28" (2015)

Spre sfârşitul lunii martie a acestui an, la Final Frontier IV, într-o companie agreabilă, am achiziţionat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). Am parcurs-o, iar recent am recitit-o.

Să vă spun şi dumneavoastră despre ce e vorba:


Prima povestire din sumar este încadrabilă la categoria "SF de avertisment". Mai exact, "Ale durerii păsări" de Garry Kilworth prezintă trauma fizică şi emoţională suferită de un personaj feminin, Anita, care are o relaţie extramaritală cu un bărbat însurat, Philip, şi care îl convinge pe acesta să îi plătească un set de intervenţii chirurgicale estetice la o clinică din Brazilia. Din punct de vedere literar, e o povestire scrisă decent, cu personaje plauzibile, intrigă structurată rezonabil şi tehnică literară ce aminteşte de povestirile lui James Joyce cuprinse în volumul Oameni din Dublin. Ca text educativ, însă, "Ale durerii păsări" este un text recomandat.

Teodora Matei, în "E-51741", vizitează dintr-o perspectivă neobişnuită tema invaziei extraterestre. Mai exact, în viitorul pe care şi-l imaginează autoarea, o rasă extraterestră a invadat Pământul şi i-a înrobit pe pământeni, iar protagonista este luată şi dusă de unul dintre invadatori pe planeta lui de baştină. Dar, în ciuda relaţiei de tip "Frumoasa şi bestia", această uniune silnică nu duce la un final fericit...

Ken Liu, în "Cum creează cărţi speciile selecte", construieşte un metatext interesant, cu o doză de umor şi multă imaginaţie. Din punctul meu de vedere, este cea mai reuşită schiţă din acest număr al revistei.

După o reclamă de două pagini la banda desenată "Zona de Est" realizată de artistul craiovean Viorel Pîrligras, veţi găsi un amplu articol scris de Mircea Opriţă şi intitulat "Eleganţă şi bun gust". Din articol veţi afla o mulţime de informaţii relevante despre viaţa şi opera lui Florin Manolescu, primul care a dedicat o teză de doctorat literaturii ştiinţifico-fantastice în ţara noastră. Ca de obicei, am apreciat atât munca de cercetare a domnului Opriţă cât şi maniera accesibilă în care a prezentat informaţiile şi a analizat lucrările aflate în discuţie.

Veţi putea parcurge apoi o schiţă de Florin Manolescu, "Magicianul", avându-i ca personaje principale pe savantul Albert Jochemko şi pe Motaş, motanul său telepat. Dacă prima parte a schiţei înclină către SF, cu cercetări astronomice şi tentative de a descoperi o nouă cometă, partea a doua duce înspre realismul magic - căci Albert poate face ca un meci de fotbal pierdut "în direct" să devină remiză "în reluare".

CPSF 28 se încheie cu un alt articol de critică literară, "Science fiction 'adevărat' ", semnat de Cornel Robu. Dacă materialul domnului Opriţă prezintă în ansamblu opera de ficţiune şi non-ficţiune a lui Florin Manolescu, acest al doilea articol se concentrează cu precădere asupra unui volum anume, Misterul camerei închise.


Pe ansamblu, aş spune că numărul acesta din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia a fost destul de închegat şi echilibrat, cu o redactare literară îngrijită. (De altfel, puteţi comanda un exemplar aici, la un preţ promoţional.) Demnă de menţionat este şi ilustraţia copertei, realizată de artistul grafic Tudor Popa, o viziune biomecanică asupra chirurgiei estetice.

Singurul aspect mai degrabă ciudat a fost acela că atât de la textul lui Garry Kilworth cât şi de la cel al lui Ken Liu a fost omis numele traducătoarei (sau traducătorului). Ceva similar s-a întâmplat şi la traducerea din CPSF 27. O dată o fi fost accident. A doua oară să fie coincidenţă?

Probabil că mă voi lămuri asupra acestui aspect când am să parcurg CPSF 29. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 29" (2015)

În aprilie anul acesta, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru, din Capitală, am cumpărat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). De parcurs, l-am parcurs abia în luna iulie. (Mai bine mai târziu...)

Şi iată ce am aflat:


Prima povestire din sumar îi aparţine autorului american Kim Stanley Robinson şi se intitulează "Înainte de trezire". Premisa este că, într-un viitor apropiat, omenirea trece de la o delimitare precisă între veghe, somn şi vis la o stare intermediară în care visele se amestecă cu percepţia realităţii. Protagonistul, Abernathy, şi colegii săi caută să descopere atât cauzele acestei situaţii fără precedent cât şi metodele prin care societatea omenească ar putea fi ţinută în funcţiune. Remarcabil, în cazul acestui text, este că discursul naratorial redă trăirile subiective ale protagonistului, cu imagini suprarealiste ce amintesc de experimentele stilistice ale Noului Val, în vreme ce cauzele fenomenelor descrise, respectiv metodele pentru contracararea efectelor, sunt tratate în manieră hard SF.

Tot în domeniul hard SF este încadrabilă şi povestirea autorului Alexandru Lamba, "Reculul praştiei". Protagonistul-narator, comandant al unei astronave, este trezit prea devreme din starea criogenică numai pentru a afla că situaţia de ansamblu din Sistemul Solar s-a schimbat radical, iar misiunea sa a fost compromisă. Nu întâmplător, într-un text despre efectul de praştie asupra navelor spaţiale care trec prin câmpul gravitaţional al giganţilor gazoşi apar şi referiri intertextuale la Sir Arthur C. Clarke şi la seria "Rama".

Oliviu Crâznic contribuie la sumarul acestui număr cu un articol dedicat romanelor lui Liviu Radu din seria "Glia". Pe de o parte, am remarcat şi de această dată claritatea şi concizia stilului utilizat, precum şi maniera organizată şi echilibrată în care e structurat textul. Pe de alta, apreciez efortul domnului Crâznic de a face cunoscut unui public cititor mai larg una dintre capodoperele purtătorului de drapel al nouăzeciştilor, Opţiunea, şi subscriu la opinia dumnealui că ar fi necesară o a doua ediţie a acestui roman. (Totodată, m-am bucurat să văd că, în articol, autorul a amintit şi lucrarea mea O introducere în opera lui Liviu Radu.)

Apoi, în CPSF 29 veţi regăsi o schiţă a lui Liviu Radu, "Ziua dimensiunii zero", care îi poartă pe cititori de la teoria Big Crunch la Sfârşitul Vremurilor şi... la Judecata de Apoi. Schiţa este reluată din cuprinsul volumului Singur pe Ormuza şi merită cu siguranţă o a doua lectură.

Schiţa "Mâinile reci şi mirosul de sare" de Jy Yang, în schimb, este o mostră de fantastic sumbru, care o să vă dea fiori. Protagonista, Anja, este vizitată periodic de cineva care ar putea să fie soţul ei, revenit acasă după ce se înecase pe mare, sau ar putea fi o fantasmă din copilărie, ori o creatură mitologică.

"Alegorii şi avertismente" vă prezintă, în maniera elegantă a lui Mircea Opriţă, informaţii despre viaţa şi opera autorului hunedorean Miron Scorobete. Am aflat, astfel, că autorul de proză ştiinţifico-fantastică este totodată poet, publicist, dramatrug şi autor de cărţi pentru copii.

Dealtfel, spre finalul revistei puteţi găsi o povestire de Miron Scorobete, "Masca", în care protagonista-naratoare, Dia, relatează despre un revelion cu peripeţii.

Sumarul se încheie cu primul episod din banda desenată "Zona de Est", creată de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Dintre plusurile acestui număr din CPSF (pe care îl puteţi comanda aici la preţ promoţional), pe lângă prozele reuşite şi articolele de referinţă despre care am relatat mai sus, aş aminti ilustraţia copertei, creată de artistul grafic Tudor Popa, redactarea îngrijită şi buna calitate a traducerilor.

Singurul minus demn de menţionat este că, din păcate, şi din acest număr al revistei lipseşte numele traducătoarei (sau al traducătorului). În rest, domnul redactor-şef Marian Truţă şi colaboratorii săi din colectivul de redacţie merită felicitări pentru o treabă bine făcută.

În ceea ce mă priveşte, voi parcurge cât de curând CPSF 30. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie...

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 30" (2015)

Spre finalul lunii mai, prin amabilitatea bunului meu prieten Tudor Popa, am primit un exemplar din numărul 30 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). L-am parcurs abia în iulie acest an.

Şi iată ce am aflat:


Prima povestire din cuprins, "Îngerul" de Pat Cadigan, este încadrabilă la categoria "fantastic urban". Mai exact, protagonistul-narator este o persoană fără adăpost care colindă pe străzile unei metropole în compania unei entităţi stranii. Aceasta din urmă este invizibilă pentru cei mai mulţi oameni, însă uneori, folosindu-şi capacităţile ieşite din comun, poate îndeplini acţiuni de-a dreptul miraculoase. Treptat, pe măsură ce situaţia celor două personaje principale se agravează, cititorii ajung să înţeleagă originea acestei entităţi şi motivele pentru care, asemenea altor asemenea personaje stranii, a fost exilată pe Pământ.

Urmează o scurtă prezentare făcută de Liviu Radu volumului de critică literară "Alte cronici" al domnului Mircea Opriţă.

De altfel, tocmai Mircea Opriţă este cel care semnează povestirea "O floare pentru căpitan", o viziune a viitorului îndepărtat în care trimiterea astronavelor către alte stele şi primirea lor la revenirea din misiune au devenit nişte operaţiuni de rutină. Şi dacă un astronaut ar reveni din misiune reconstruit de o rasă extraterestră... într-un mod nepământean?

"Mina gravitaţională" de Stephen Baxter ne poartă într-un viitor încă şi mai îndepărtat, în care stelele au încetat să mai emită lumină, iar descendenţii îndepărtaţi ai omenirii extrag energie din reţele de găuri negre. Povestirea face parte din volumul Phase Space şi, alături de romanele Time, Space şi Origin, se încadrează în seria "Manifold". Traducerea "Minei gravitaţionale", ca şi a povestirii de Pat Cadigan, i se datorează Antuzei Genescu.

Spre final, veţi găsi şi o povestire horror de Liviu Surugiu, "Ultimul vis al lui Mart Senson". Textul combină imagini suprarealiste, o tramă poliţistă şi o ipoteză tulburătoare referitoare la relaţiile dintre vise şi metabolism. Aş fi preferat ca stilul să nu fie atât de telegrafic, cu numeroase alineate de două rânduri, un rând sau o jumătate de rând (cam ca Fight Club), însă asta e o chestiune de gusturi.

Pe ultimele pagini ale revistei, veţi găsi episodul al doilea al benzii desenate "Zona de Est", realizată de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Pe ansamblu, numărul 30 al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice mi s-a părut cam la fel de bun ca şi cele două sau trei dinaintea lui. Am remarcat însă o schimbare interesantă în privinţa prezentării grafice. Mai exact, artistul grafic Tudor Popa a contribuit nu numai cu ilustraţia copertei, ci şi cu ilustraţii interioare pentru trei dintre povestiri. Stilurile sunt diferite - oarecum biomecanic într-un caz, ceva mai abstract în al doilea, suprarealist în al treilea - însă efectul de ansamblu este memorabil.

Ca urmare, îi adresez felcitări nu doar redactorului-şef Marian Truţă pentru o treabă bine făcută, ci şi lui Tudor Popa, pentru o contribuţie considerabil mai mare la prezentarea grafică. (Şi, cum lucrurile bune nu se tac, vă anunţ că puteţi cumpăra la preţ promoţional acest număr special de revistă aici.) În rest, am început deja lectura numărului 31 din CPSF. Dar despre acela vom discuta cu altă ocazie.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 31" (2015)

La finalul lunii iunie, cu prilejul unei promoţii, am achiziţionat de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru, din Capitală, numărul 31 din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). L-am parcurs ieri. Şi iată ce am aflat:


Primul text din cuprins este o povestire încadrabilă la noua operă spaţială, "Dezertorul" de Steve Rzasa. Autorul american combină elemente tipice pentru această subspecie literară - nanotehnologie, astronave, bătălii spaţiale pe muchie de cuţit, inteligenţe artificiale şi conştiinţe umane încărcate în sisteme informaţionale - însă întoarce pe dos unele clişee ale genului SF. Mai exact, protagonistul-narator, Taren X 45 Delta, este o inteligenţă artificială de la bordul unei astronave de război, însă îşi pune probleme morale şi dezvoltă compasiune pentru fiinţele (post)umane şi respect pentru legi. În schimb, antagonistul Alfa 7 Alfa, o conştiinţă postumană încărcată în sistemele navei-amiral a Integrării, caută cu tot dinadinsul să alunge orice urmă de milă sau de decenţă în căutarea victoriei cu orice preţ asupra Ascendenţei.

Lucian Dragoş Bogdan, în "Povestea fratelui Jacopo", ne oferă o elegantă istorioară cu tâlc despre aventurile unui copil născut într-o familie nobilă, vândut unor circari, crescut şi educat la o mânăstire, apoi rămas pe drumuri. Cam ca în Jack of Shadows de Roger Zelazny, protagonistul are şansa de a căpăta mare putere şi de a se răzbuna asupra celor care îl nedreptăţiseră - dar lumea nu devine neapărat un loc mai bun ca urmare a răzbunării. Atât prin subiect cât şi prin stilul foarte îngrijit, "Povestea fratelui Jacopo" rămâne în memoria cititorilor şi invită la o a doua lectură.

În "Deliciile paradoxului", Mircea Opriţă discută în detaliu despre viaţa şi opera lui Moise Cahn, mai cunoscut cititorilor români sub pseudonimul literar Ovid S. Crohmălniceanu. Ca şi în alte ocazii, domnul Opriţă ne farmecă prin erudiţia şi eleganţa articolului şi prin claritatea cu care expune informaţiile.

Apoi, am avut şansa de a reciti o povestire de Ovid S. Crohmălniceanu, "De ce e cerul albastru", pe care o parcursesem prima oară în 1986, în volumul Alte istorii insolite. Acum, faţă de acea primă lectură, am avut ocazia să apreciez complexitatea borgesiană a ţesăturii de trimiteri la istoria ştiinţei şi culturii.

Spre final, am descoperit o raritate: o povestire cyberpunk. E posibil să mă înşel, însă cred că "Jocul de-a supravieţuirea" de Anthony Allan Chester este al doilea text cyberpunk apărut în noua serie CPSF - primul fiind "Grădinile scufundate" de Bruce Sterling, în CPSF 15. Textul conţine suficiente clişee (infractori cu implanturi electronice, poliţişti acriţi în meserie, zone urbane deteriorate, buticuri cu realităţi virtuale de închiriat), însă e scris coerent şi are o intrigă ce duce undeva, spre deosebire de atâtea texte autohtone care, în anii 1990, se doreau a fi încadrate în acest curent literar.

Sumarul se încheie cu episodul al treilea al serialului de bandă desenată "Zona de Est" realizat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Am apreciat calitatea traducerilor Antuzei Genescu şi redactarea literară destul de bună a Ecaterinei Derzsi. Dar un punct major de atracţie al acestui număr din CPSF îl reprezintă ilustraţia copertei, realizată de Tudor Popa - dinamică, elegantă şi atractivă pentru un public tânăr, care a crescut cu jocuri video de înaltă rezoluţie. Tot acestui artist grafic de excepţie i se datorează şi ilustraţiile din interiorul revistei - dintre care multe însoţesc povestirea "Dezertorul".

Ca urmare a celor de mai sus, recomand numărul 31 din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice ca pe o piesă de colecţie, care merită cu prisosinţă să fie citită de pasionaţii de literatură SF şi fantastică. (De altfel, puteţi comanda aici un exemplar la preţ promoţional.) Îi felicit pe redactorul-şef Marian Truţă şi pe colegii săi din colectivul de redacţie pentru o treabă foarte bine făcută şi... sunt la fel de curios ca şi dumneavoastră ce surprize ne rezervă pentru numărul următor al revistei.

Marian Truță (redactor-șef), "CPSF 32-33" (2015)

La începutul lunii august, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru, din Capitală, am achiziţionat un exemplar din numărul dublu, 32-33, al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). L-am parcurs în două zile. Şi iată ce am aflat:


Textul care deschide sumarul acestui număr dublu este o nuvelă a subsemnatului, "În serviciul Maiestăţii Sale Imperiale". Face parte din proiectul steampunk "Cartea cu scoarţe de argint, ferecate" şi îl are ca personaj principal pe agentul secret Bon d'Age. Sper să vă facă tot atâta plăcere să citiţi nuvela câtă mi-a făcut mie să o scriu.

Apoi, în traducerea doamnei Antuza Genescu, veţi găsi o povestire de David Levine, "În avarie". Este o operă spaţială captivantă, cu bătălii spectaculoase şi un final neaşteptat. Ca subiect, aminteşte întrucâtva de povestirea "Dezertorul" din CPSF 31, căci protagonista-naratoare este o inteligenţă artificială de la bordul unei astronave de luptă, iar tema e confruntarea dintre valorile morale şi măcelul lipsit de scrupule sau de limite.

"Pe câmpia spiritelor", de Lou Antonelli, combină tema SF a primului contact cu o civilizaţie extraterestră şi tema fantastică a vieţii de după moarte şi a ghidării spiritelor în călătoria de dincolo. Traducerea îi aparţine tot doamnei Antuza Genescu.

Aceeaşi traducătoare ne oferă şi versiunea română a ultimei povestiri din sumar, "Despărţiţi de infinitate" de Robert Charles Wilson. Am fost plăcut impresionat de acest text care îmbină bibliofilia, teoria universurilor posibile, astrofizica şi tema primului contact cu o civilizaţie extraterestră. Cu siguranţă că este o poveste care invită şi recompensează o a doua lectură.

Sumarul se încheie cu episodul al patrulea al serialului de bandă desenată "Zona de est" realizat de artistul craiovean Viorel Pîrligras.


Ce am remarcat cu plăcere la acest număr de colecţie este prezentarea grafică ieşită din comun. Artistul grafic Tudor Popa a creat o copertă elegantă, ce reflectă foarte bine spiritul nuvelei mele. Totodată, dumnealui a realizat o serie de ilustraţii ce amintesc gravurile din romanele lui Jules Verne, iar lectura este mult îmbogăţită de lucrările sale detaliate şi inspirate. Pentru celelalte texte din cuprins, a creat alte imagini, fiecare în altă tehnică. Mai ales cele care însoţesc povestirea lui Robert Charles Wilson ilustrează magistral combinaţia de melancolie, stranietate şi decadenţă ce răzbate din text. Cu toate că şi în numerele precedente ale revistei a publicat ilustraţii frumoase, de această dată bunul meu prieten pare să se fi întrecut pe sine însuşi.

Am remarcat şi traducerile de bună calitate ale doamnei Antuza Genescu, redactarea literară îngrijită făcută de Ecaterina Derzsi, precum şi raportul rezonabil calitate/preţ. Trebuie să precizez şi că, din toată seria nouă a Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice, acest număr dublu are cele mai multe pagini (160). Ca urmare, îi felicit pe redactorul-şef Marian Truţă şi pe colegii săi din echipa redacţională pentru o treabă foarte bine făcută, iar pe dumneavoastră vă invit să comandaţi un exemplar la preţ promoţional aici. Lectură plăcută!