Focuri de artificii
23 Decembrie Dragă Jurnalule, eu şi şi toată familia mea îl aşteptăm pe Moş Crăciun şi ne pregătim. Îl aştept de mult, daia am fost la şcoală şam învăţat cît de taream putut, dae greu de tot în clasantîi şi dacă erea după minei scriam lui Moşu sămi aducăn dar, adică nu sămi aducă ci sămi ia ceva. Nu numa mie că nus egoist, aşa manvăţat Mama căe frumos sămpart şi cu alţi copii cum fac cu pacheţelu demîncare dela şcoală pe carel împart cu Johan. Aşa că dacă erea după minei scriam lu Moşu să ia Şcoala, nu numa pasta unde mă duc cu Johann ci şi pe toate şcolile să fie toţ copiii fericiţi că envacanţă permanent, adică totimpu.
Da Moşu numa ţaduce, nuţi ea, aşa că lam rugat să miaducă lumînărele colorate de ceară din toate culorile şaşa frumoase cum amavut anu trecut, da sau ars încet cîte puţin în fiecare seară pînă na mai rămas decît neşte căpeţele mici, şi lam întrebat pe Tata Tati, dacă lumînările e coloraten toate culorile de ceard toate cu galben şi nue flacăra de culoarea lumînării.
Tata a rîs şea zis că osă aflu la şcoală cum e cu chimia şicu arderea, abea aştept, da pînajungem la chimia aia osă treacă o Groază de timp şi nu ştiu dacă mai am răbdare pînatunci, fincă trebe sănvăţ întîi să scriu bine şalte lucruri la felde grele pe lîngă care chimia aia eun fleac.
24 Decembrie A fost aşa frumos în searasta şam împodobit bradu şam primit lumînărele dalea colorate egzact cum vroiam. Tot galben ard toate, chiar dacăs de toate culorile, das frumoase. Mama a stins luminile şau rămas numa lumînărelele careardeau în brad şi luminau frumos şi făceau umbre, după caream cîntat colinde şi şin Latină.
Da pe urmă Johann carea fost în vizită lanoi ma luat la el şi mea arătat ceavea în bradului.
Dragă Jurnalule, Johan are de la Moşu ceva aşa fain cum nai mai văzut. În loc de lumînărele ca toţ copiii, Johann are neşte vergeluţe aşa ca nişte sîrme subţiri pe care leaprinde Doamna Muller cuchibrit şi careard ca nişte steluţe frumoase, cam ca fitilu de la dinamita din deseneleanimate dela cinema din programu de matineu lacare ne duce Tati dimineaţa cîn sîntem în vacanţă ca acuma.
Johan azis că steluţeles mai frumoase ca lumînărelele şi eu am zis că steluţeleard mai repede şi că lumînărelele ţin pînă dupe Anu Nou şis frumoase şi stinse căs colorate de ceară lucioasă, păi dupe cea ars o vergea deaia rămîne cenuşie şiurîtă. Da cînd amajuns acasă şinainte săşi dea Tata seama şi sămă trimită la culcare mam mai uitat la lumînărele. Ştie Johann ceştie. Cînd arde, o artificie deaia e cao Ploaie destele din poveşti.
25 Decembrie Azi am fostafară cu Johan şi iam arătat cum se faceo chestie mai faină casteluţele lui, co facem noi înloc să neuităm laea. Iam arătat că facem o Pocnitoare co cheie dela dulap şun cui şi gămălii de chibrite pe care le bagin gaura din cheie şi pui cuiul şarunci cheian sus şi cîn cade face Poc şi nui ca steluţelealea care ard odată şi gata. Pocnitoarea cu cheia ofaci de cîte ori ai chef, numa chibrite să ai.
Pe urmă Johann a vorbit cun Nene care avea o tăviţă cu tofelu de chestii şi cînavenit a zis că să nu mai prăpădim chibritele că uite cea adus. Era ca nişte boabe şi le dai foc şi learunci şi fac Poc mult mai tare ca pocnitoarea cu cheia. Aşa tare caieşit Domnu Muller lanoi în papuci şa zis că nici de Sfîntu Crăciun nau o clipiţică de linişte din cauza împieliţaţilor de copii, Doamne iartămă.
Cînd mam întors în casă ma certat Mama că de ceam luat chibriturile şi ea cu ceaprinde focula bucătărie. Pe urmă ma certat Tata cam plecat afară cu cheia de la dulapu cu şnaps şa rămas dulapuncuiat. Lu Mama iam zis că nea trebuit chibritele ca să ne jucăm dea Fetiţa cu Chibrituri, da lu Tata nam mai avut ce săi zic, că Domnu Hans Christian Andersen na scris şi Fetiţa cu Cheia dela Dulap.
26 Decembrie Azi am dus puşculiţan beci pe furiş şam spartontro cîrpă să nu facă zgomot şi de banii ăia lam întrebat pe nenea ăla ce mai avea nafară de pocnitori. Am luat nişte chestii care leaprinzi şi ţîşnesc cu flacără colorată şi neam dus cu Johann mai încolo la capu străzii şam tras cu artifici dastea. Fiecare era colorată altfel şi flacăra era albastră sau verde sau roşie sau galbenă, nu numa galbenă ca la lumînărele. Cum or fi făcute, că dacaflăm putem să ne facem cîte vrem, nu să mai aşteptăm pînă se umple puşculiţa ca să le luăm de la nenea ăsta.
27 Decembrie Mau pus la program de citit şam stat aproape toată ziuan casă cu nasun carte cînd era aşa frumos afară şalţi copii se jucau cu zăpadă. Nu ştiu la ceo folosi cititu ăsta, că Robinson ăla nu prea umblă cu pocnitori şi cu flăcări colorate, sau cel puţin na umblat în primele patru pagini. Da seara cîndîn sfîrşit am ieşit Johann avea nişte artificii mai mari co groază de scîntei. Ereau parcă mai colorate şi degeaba lam întrebat de unde lea luat că na vrut sămi zică şi mie. Da tot aflu cum sînt făcute pînă la urmă.
28 Decembrie Crecă mă iubeşte DoamneDoamne că azi amavut cel mai mare noroc din viaţa mea. Dimineaţam fost lîngă Biserică să ne batem cu zăpadăn curte, că nu era nimeni să ne zică să mai terminăm odată cu gălăgia cum e la noi pe stradă, şi deacolo neam dus pe deal şam dat peste meletari careavea liber. Unu co mustaţă rară neantrebat ce nea adus Moşu, noi iam zis de pocnitori, şunu cu urme de vărsat de vînt a zis că pentro ţîrică de şnaps ne dă el pocnitori cum nam mai văzut.
Aşa căn seara asta Tati şi Mami sau dus la sora Bunicii cu cozonac săi facă vizită, eu leam zis că mă culc devreme căsobosit şau plecat fără mine. Pormă am turnat niţel din fiecare sticlă de la Tata din dulap întro sticluţă şi nu cred săşi dea seama cam completat cu apă ca să fien sticle cît erea.Am fost cu Johan şi iam dat sticluţa lu soldatuăla carea venit la gardu unităţii şi nea dat un tub de carton roşu la carea zis no, Asta petardă.
Lantoarcere iam dat foc şa ars aşa co flacără Vie şa făcut fum ca la vapor, mai rău de vreo mie de ori decît pipa lu Tata, da flacăra a fost cum nu mai făcuse nici o petardă sau artificie. Mari Meşteri ofi ăi carea făcuto. Am ţinut tubuăla pe rînd şi eu şi Johan, măcar că făcea atîta fum, şi pînla urmă a ars aproape detot şi frigea aşa ca trebuit să laruncăm în zăpadă să se stingă.
Cînd amajuns acasă, abia mam băgat împat şi Mama cu Tata au şi venit. Mama a zis cînd ma pupat de noaptebună că ce miroase ăsta micafum, da Tata a zis căi prea mic să sapuce de fumat de la vîrsta asta şi probabil a stat prea aproape de focul dinsalon să sencălzească dupatîta zbenguială prin zăpadă.
29 Decembrie Johann şa spart şiel puşculiţa şa cumpărat un tubuşor lung, ascuţit laun capăt, pe care lam aprins şa făcut ţuşti în sus şi Poc cu scîntei cao crizantemă mare roşie peste stradă. Mamă cumor fi făcute tubuşoareleastea caş pune şi eu să ţîşneascaşa, da unusănătos, să facă scîntei multe. Dadădata asta nea prins Tata şi nea urecheat pamîndoi că de ce ne ţinem de prostii şi pe Johan la trimis acasă şi pe minea zis că mă punen genunchi pe Coji de Nucă să citesc din cartea de rugăciuni, că lui DoamneDoamne nui plac băieţii neastîmpăraţi. Mam prefăcut că citesc din Psalmii ăia, da mă gîndesc cum o fi fost făcut tubuleţul de sadus ţuşti în sus aşa de repede, şi cîde sus ar putea să se ducă. Sigur e o şmecherie.
31 Decembrie Azi am făcut un tub ca ăla da mai mare de carton şi cu lipici, cu măciulii de chibrite şi toate pocnitorile care leaveam şi Johann ma ajutat şi el cu toate steluţelealea şi toate petardele care leavea. Am făcut tubun beci, cu toate căera cam frig acolo, da a ieşit mai mare decît ăla pe care la adus Johann alaltăieri. Vreau să văd cît de departeo merge dacă are toate asteanăuntru tubu.
1 Ianuarie A ieşit rău. La doişpe noaptea cînd toţi cîntau şi şi beau şampanie, Johan şi cu mineam ieşit pe furiş şam dat foc la tub şi sa dus ţuştin casa de vizavi în zid şa făcut Poc cu scîntei în toate părţile. Au sărit toţi la geamuri să vadă cea fost şi Domnu Muller sasupărat rău, şi şi vecina de vizavi era speriată că dacăi lua casa foc.
Tata ma pedepsit rău de tot şa zis că o lună nu mai ies din casă că nu mai am voe, ceacenseamnă aproape toată viaţa. A zis să meditez bine şi să eau o hotărîre pentru Anul Nou, că cei prostia asta cu tubu zburător şo să dau foc la ceva pînla urmă dacă mă mai ţin mult de tîmpenii dastea.
Mam gîndit şam luat o Hotărîre. O să fac un ditai tubu de tablă sau ceva să fie mai rezistent şo săl fac cu multe scîntei şi flăcări, a mai tare artificie care sa făcut vreodată. Văd eu cum. Şo să zboare departe pînăn Stele, sau pînăn Lună, sau măcar pînă la Londra, carei cam la fel dedeparte ca şi Luna, că doar de unde stăm noi Luna se vede, da Londra ba. O să learăt eu lor. Dacă nu, să numi spună mie Hermann Oberth.