Page started at 04.08.2017_00.12 (UTC+1 / Paterna, España)

1. Utilizador Ayord - Wikipedia en español (10.06.2017); 

2. Utilizator Ayord - Wikipedia in limba romana (11.06.2017); 

3. User Ayord - English Wikipedia (15.01.2017)

Listado de subpáginas / Lista de subpagini:

1. Exemple de articole constatate de mine ca semi-blocate :

   1. Libertatea de conștiință .

2. Exemple de articole găsite de mine ca vandalizate: 

   1. Alegoria / Page start up on 25.12.2017_03.35 (UTC+1 / Paterna, España) > Fuente documental / Sursa documentară: Alegoría - Wikipedia.> 9.575 bytes (versión en rumano / versiune în română = 5.090 octeți). 

   2. Limbaj / Lenguaje > Page start up on 16.11.2018_22.21 (UTC+1 / Paterna, España) > Fuente documental / Sursa documentară: Lenguaje - Wikipedia.> 49.140 bytes (versión en rumano / versiune în română = Limba (comunicare) > 7.609 bytes). 

Parte de mi universo web / Din universul meu web: 

I. 

Site-uri create de mine, dedicate uzului enciclopedic general / Sites creados por mi, dedicados a el uso enciclopédico general;

1. Adi Iordache. Păcureți

2. Enciclopedie politica;

3. Ego-Objetivismo;

4. Constituția României (adnotata);

5. Carta Universala a Drepturilor (adnotata)

6. Carta UE a Drepturilor (adnotata);

7. Biblia Maxima;

8. Sociologie elementara;

9. Sociologia elemental; 

10. Terminologie capitalista;

II.

Site-uri create de mine, orientate spre un public specific (soferia profesionista din UE) 

Sites creados por mi, orientados hacia un publico especifico (el chofer profesional de la UE)

1.  Adi Iordache. Driver Forty Tons .

2.  Dictionarul soferului profesionist din UE

3.  Juridica națională și internațională a Muncii;

4.  Obrero europeo del transporte;

5.  Tachograph Drivers European Union;

6.  Union Europea del Chofer Profesional;

7.  Uniunea Europeana a Șoferului Profesionist.

Sunt unul dintre cetățenii români care, de voie/de nevoie, nu își mai duc viața într-o singură limbă, ci în două limbi consecutiv.

Una e când faci gem din mere, si alta e când faci gem din mere și din pere. 

In asa caz, ceea ce se formează în cineva care trăiește si gândește în două limbi, este un mixt.

Am asimilat dintre cuvintele vocabularului uzual spaniol, cuvinte, cuvinte pe care le folosim intre noi, cei ce trăim și gândim sub cupola acestui mixt, și poate de multe ori eu însumi nu mai îmi dau seama că un cuvânt pe care eu îl folosesc la modul uzual nu este un cuvânt românesc/românesc, ci este vreunul din cuvintele adoptate, cuvinte devenite intre timp, cuvinte familiare noua, hispano-românilor,  

Ca să poți comunica cu lumea din jurul tău, musai să vorbești limba acelei lumi.

Nici măcar atunci când trăiești în lumea limbii tale materne, comunicarea precisa nu este un lucru ușor de obținut, dar când trăiești în lumea vreunei alte limbi, până nu înveți limba acelei lumi, comunicarea cu acea lume este aproape imposibilă.

Ca proaspăt emigrat (la sfârșit de an 2003), care nu știa o boabă de limbă spaniolă, pe lângă acel nelipsit dicționar intitulat (în cazul meu) "Dicționar român-spaniol", am cautat și am găsit (după insistente și prelungi căutări), o versiune bilingvă a unei cărți de poezii de-ale lui Mihai Eminescu. 

După cum mi-am notat atunci, pe o pagina de început a acelei cărți, am reușit sa o găsesc, și sa o cumpăr, la 26 iunie 2005.

Aceasta ediție bilingva a fost realizata de Dana Mihaela Giurca in colaborare cu José Manuel Lucia Megias, și a fost publicata în anul 2004 în editura Catedra, Letras Universales.

Aveam nevoie special de aceasta carte, mai ales pentru aceea ca o viata întreagă (45-46 de ani, pe atunci) auzisem despre scrierea lui Eminescu ca fiind "intraductibila", și eram curios sa vad soluțiile pe care le poate cineva aplica, spre a face înțeles cititorului din alta limba, mesajul (cât mai putin afectat în sensul sau) transmis de genialul poet. 

Aveam nevoie eu, de a ma apropia cât mai îndeaproape posibil nu doar de înțelegerea de suprafață a sensului cuvintelor, ci și de înțelesul cât mai profund al aceluiași (luat în discuție), sens al cuvintelor.

Iata aci, trecuta prin scaner, o bilingvă... "secvență" din "Împărat și proletar"

Acela a fost un început care a rămas mult în urmă (la nivel de 2005 - 2006).

Trăind oriunde ai trai, trebuie sa iți aperi continuu ale tale interese (oricât de mari, oricât de mici) în raportul tău cu Societatea, trebuie sa iti fi continuu, conștientizezi sau nu, propriu-ti avocat.

Doar pentru ceea ce te depășește pe tine, trebuie sa mergi la specialist, iar specialistul, ca orice specialist în ceva, e normal sa coste. 

Când te aperi in limba ta natala, este mult mai ușor decât atunci când încerci sa te aperi în vreo limba pe care abia începi sa o cunoști.

Am fost și sunt o persoana însetată de legalitate, atât de însetată încât legalitatea reprezintă pentru ea ceea ce pentru peste reprezinta apa. Nu am fost niciodată chior, și nu am considerat aceasta sete a mea, altceva decât ceea ce este( într-o lume în care curentul principal îl reprezinta "eludarea" și "evaziunea"), adică "un puternic handicap" (în raport cu "restul lumii").

Primele și cele mai contondente probleme au venit către mine (cum era și normal) din partea jurisdicției muncii. 

A trebuit să caut, să identific, în fel și fel de surse, spre a încerca să înțeleg termeni care erau străini limbii române nu numai prin forma ci și prin fondul lor. 

În afară de asta, rememorând acum (în 2017) lucrurile, nevoia asta atât de acută de a încerca să înțeleg Legislația Muncii nu am simțit-o atât de ardent niciodată, așa cum am simțit-o după ce am revenit, în ianuarie 2008, la profesia mea de șofer profesionist transport greu, după o absenta din profesia mea de peste 5 ani.

Loviturile ce le primeam prin intermediul "exploatării laborale", usturau al naibii, și aveam nevoie să mă asigur ca știu, ce anume lovituri sa le suport, ca făcând parte din "fisa postului" și ce anume îmi veneau, pe lângă lege.

Terminologia limbajelor profesionale șoferești, diferă de la o țară la alta, de la o limbă la alta, de la o cultură la alta.

Doar că, în cazul meu, atât România cât și Spania făceau (și fac) parte din grupul celor 28 (acum 29) de țări care, prin propria lor voință s-au subordonat unei legislații unice (la nivel UE), o legislație care astfel, putea (și poate) diferi de la o limba la alta, doar pe formă, dar nu și pe fond.

Țările care și-au băgat nasul în treaba asta numită "Uniunea Europeană", au avut, au, și vor avea, obligația de a-și actualiza continuu vocabularele, de așa natură încât, indiferent limba în care o normă, o lege, o regulă, este spusă, atunci când norma respectiva vorbește de "oaie", apăi ”oaie” e musai să înțeleagă și polonezul, și românul, și francezul și slovacul, și letonul și spaniolul, și nu unul sa vorbească de "oaie" iar altul să înțeleagă de ”ploaie@. 

Vin aici cu un exemplu concret, de Normativa UE pe care atât cetățeanul român implicat in acest camp jurisdicțional trebuie sa o respecte in oricare din cele 29 state membre UE, după cum și cetățenii provenind din oricare alt stat membru UE, trebuie sa o respecte, în tot UE (deci și în România). 

Statele au particularitățile lor, dar Normativa nu admite particularități (fiind creata cu scopul de a fi "unitara"

Era, este și rămâne (atât prin prisma Cartei Universale a Drepturilor, cât și prin prisma Cartei UE a Drepturilor), obligație statală aceea de a crea cetățenilor săi premizele, circumstanțele, necesare unei bune informări, a unei bune si corecte informări, informare la care cetățeanul nu poate avea acces dacă nu i se asigura corecte (și suficiente) traduceri.

Aduc aci un mic exemplu de termen (unul dintre atâția termeni), termen ce trebuie înțeles unitar de oricare dintre cititorii care l-ar citește.

Adică, și textul, trebuie sa fie înțeles la fel de precis ca semn de circulație care, atunci când indica "obligatoriu înainte" nu poate fi înțeles ca "obligatoriu la stânga" sau ca "obligatoriu la dreapta"  

Deși definițiile din tabelul de mai sus sunt diferite ca formă, ca fond ar trebui sa rezulte decât un singur înțeles.

Astfel, dacă în loc de a fi formate din litere, definițiile acestea ar fi formate din cifre, dacă rezultatul aritmetic al oricăreia din aceste definiții ar fi ”100”, atunci toate celelalte ar trebui sa rezulte, nu 99,99 și nici 100,01 ci pur și simplu ”100”.

Asta, în buna teorie.

În practică însă, iată cum din 2006 până azi, traducerea automată pe care a afișat-o cine știe ce calculator a fost preluată așa cum se vede în tabel, deși traducerea corectă, îmi permit eu să cred că este . . . în forma de mai jos:

Eu am cunoscut legislația cea devenită din 2006, legislație specifică profesiei mele, în limba spaniolă (fiind eu în Spania din 2003), și abia mai apoi, după ani buni, am luat cunoștință (prin intermediul internetului) de varianta aceleiași legislații, dar în limba română.

Comparând intre diverse corpuri întregi de legislație sau, intre diverse articole ale acelorași legi (dar scrise în limbi diferite) m-am întâlnit cu amara constatare că, în ce privește acomodarea (armonizarea, actualizarea) vocabularului limbii, de asa natură încât să înțeleagă și  cetățeanul român dintr-un text de lege, ceea ce înțeleg din același text de lege și restul colegilor lui (ca "de clasă") din UE, România mai mult nu a făcut nimic, decât să fi făcut ceva.

Persoanele ca și mine, care încearcă sa își câștige "pâinea cea de toate zilele" prin intermediul meseriei de șofer profesionist, nu are (la nivelul vremurilor pe care le trăim) la dispoziție condițiile necesare accesării informațiilor (mai ales juridice) pe care propria lui activitate îl obligă să  le cunoască, decât pe internet, și dacă în ultimii ani s-au mai făcut ceva pași spre existența în rețea a site-urilor oficiale, cu ceva mai multi ani înainte, ceea ce nu găseai (ca român prin lume) în Wikipedia, nu găseai în altă parte. 

Încercând eu să compar intre ele, diverse informații din legislația (mai ales a celei din "domeniul Muncii") din cele două limbi (spaniolă și română), am observat mai întâi, că erau articole, termeni, cărora le puteai găsi cu facilitate (cu un simplu clic) conținut explicativ în limba spaniolă, în timp ce conținut explicativ corespondent în limba română, pentru același articol (sau termen), nu găseai nici măcar după  adânci "săpături".

La un moment dat, văzând că numărul termenilor lipsiți de conținut explicativ în limba română (sau pur și simplu inexistenți), depășesc capacitatea mintii mele de ai memoriza, am început să mi-i notez (mai întâi pe hârtie) ca să nu ii uit.

Mai apoi, crescând vertiginos numărul acestor termeni pe care eu am început sa mi-i denumesc (mai întâi mie) ca "termeni absenți", am început să încerc sa mi-i notez în ordine alfabetică.

Pe hârtie, notarea asta mergea mai anevoie, apoi am descoperit calculatorul, si modalități de a depozita acești termeni de asa natura încât sa se așeze singuri în ordine alfabetica..

Am obținut, vrând-nevrând, un tabel cu sute de "termeni inexistenți în limba română". 

Astfel, dacă mergi (ca lector) pe firul Legislației Internationale a Muncii sau pe firul Legislației UE a Tahografului, găsești cuvinte, termeni, sintagme, care în limba spaniolă sunt "cuvinte pline", iar în limba româna (dacă si atunci cand sunt), sunt simple "cuvinte goale" (lipsite de conținut explicativ).

Ei bine, după ce că n-am (ne-fiind eu de o condiție sociala prea strălucită), am cautat să împart și altora, asa, din toată sărăcia mea.

Ceea ce fac eu de ani de zile, in fiecare clipa în care îmi pot îndrepta mâinile spre tastele calculatorului, se numește "cercetare", chiar dacă nu este (în cazul meu) o cercetare academica, ci o cercetare de nivel elementar (sau, cel mult, de nivel mediu)

Si astfel, din răzbaterea de a încerca sa apropii cât mai multor conaționali de-ai mei, ceea ce am observat ca ar merita cunoscut, din aceasta a doua lume lingvistica în care trăiesc (spaniola) am descoperit (de pe la jumătatea anului 2017) modalitatea de a colabora cu Wikipedia, si am și început sa colaborez și eu la Wikipedia, încercând sa apropii co-naționalilor mei, termeni pe care cetățeanul spaniol, ii are . . . la degetul mic (cum se spune).

Dar aici, m-am lovit de "corectori", care mi-au respins (poate pe bună dreptate) publicații, și deși am încercat eu să argumentez (cu cuvinte), în paginile în care pot comunica cu ei, am creat aceasta pagină, pentru ca să ma pot folosi și de ajutorul vreunor imagini sau de al vreunor linkuri, spre a ma explica mai bine ce, și cum.

Am primit mai multe observații, mai multe respingeri (ștergeri) de articole publicate, și cum ultimul (la aceasta data:06.08.2017) pe lista respingerilor s-a numit "Volițiune", respectând eu zisa cu "cei din urma vor fi cei dintâi", aduc în prezentare, mai întâi, câte ceva despre (și din) istoria (derularea) acestui conflict.

Deci, după ce am publicat traducerea termenului spaniol "Volicion" în limba română, am primit recomandarea ce urmează:

Acum, hai sa încerc sa arăt (mai întâi) cum lucrez eu (în calitatea mea de voluntar aspirant la condiția de colaborator al Wikipedia.

Mai întâi de toate, hai sa zic ca nu-s vreun strălucit utilizator al acestei tehnici și tehnologie numită . . . internet.

Am butonat eu, încercând sa vad cum pot (sau dacă sunt in stare) sa creez în cadrul Wikipedia, ceea ce se numește "pagini noi" dar, m-a depășit subiectul.

Era să mă las păgubaș când, am descoperit printre opțiuni, opțiunea de a traduce din spaniolă în română, articole deja existente în  Wikipedia, dar care articole nu au(la acel moment) versiune și în limba română.

Astfel, fiind eu logat atât pe versiunea spaniola a Wikipedia cât si pe versiunea românească, atunci când deschid vreuna din paginile in spaniola ale Wikipedia, acestea îmi semnalează (în mod automat) ca pagina respectiva nu are versiune și în limba romana, si ma intreaba daca nu sunt dispus sa ii creez eu acea absenta versiune.

In imagini, "panorama" arata cam asa:

 Derulând pagina "Volicion", întâlnim în caseta destinată limbilor (a idiomelor) indicat faptul ca acest articol nu are (încă) versiune în limba română.

După cum se vede în caseta limbilor, primele limbi indicate (in cazul acesta, trei limbi: turcă, portugheză și română) sunt umbrite, sunt mai șterse (și sunt scrise ca un "nume comun" cu litera mica), decât celelalte limbi indicate care le urmează, care sunt mai pronunțat scrise (și care sunt scrise, asa cum se scrie un nume propriu, cu litera mare la început de cuvânt):

Aici, se poate vedea că, în cazul acestui articol (Volición), el există (publicat în Wikipedia), în limba spaniolă, dar și în încă trei limbi: germană, engleză și chineză.

Deci el exista, exista patru lumi lingvistice mari, care si-l au incorporat, nu este un termen pe care il inventez eu.

În același timp, Wikipedia îmi semnalează și trei limbi (turcă, portugheză și română) în care eu as putea ajuta Wikipediei să le aibă traduse.

Nu știu de unde și până unde îmi face mie Wikipedia recomandarea de a traduce în turcă sau în portugheză, dar trecând peste asta, la aplicarea unui clic pe "butonul" unde scrie "română", panorama care mi se deschide arată după cum se vede mai jos:

Aplicând clic pe butonul "Traducir del español" (”traducere din spaniolă”), mi se deschid două coloane (dupa cum se vede mai jos).. 

Din începutul acestei operații, coloana din stânga mi se deschide "plina" (conținând ”textul patron”, după care urmează sa fac traducerea). iar coloana din dreapta, e goală.

Dând clic pe fiecare imagine, titlu, subtitlu, fraza sau propoziție din coloana din stânga, copia acelui sub-punct se transferă în coloana din dreapta.

Dupa cum setez eu opțiunile, textul se copiază exact asa cum el este sau se copiază direct tradus (tradus de un traducător automat, numit "Yandex").

Daca ceea ce transferi în coloana din dreapta rămâne intact, traducătorul automat te trage de mânecă avizându-te ca nu poți ieși asa, mura in gura, cu el pe "piață" ci ca trebuie sa pui și tu de la tine, cel putin pana la nivelul când acest traducător automat, încetează sa te mai tragă de mânecă..

In cele mai multe rânduri, același text pe care l-ai pus în "traducătorul Yandex", dacă il pui în "traducătorul Google" iți da . . . cu rest.

Traducătorul automat îmi e de mare folos, punând el cam 20% iar de restul 80% ma ocup sa pun eu, bazându-ma 60% pe spaniola cunoscuta de mine, si ajutându-ma eu, pentru restul de 20% de Dicționarul Academiei Regale Spaniole, de Dicționarul de sinonime și antonime Wordreference, de un Dicționar românesc de sinonime, de Dex/online si de orice alta modalitate (de suport clasic sau electronic) de a ma informa.

Dupa cum se vede, după clicul aplicat butonului "română", mi se deschide un cadru de dialog în care mi se spune ca aceasta pagina nu are inca versiune în în limba româna, și ma întreabă dacă nu cumva sunt dispus sa creez eu acea absenta pagina, prin cele doua opțiuni indicate: "creare de la zero" sau, prin ”traducere din spaniolă”.

Ceea ce vedem mai jos, in coloana rezervata limbii romane, sunt paragrafe la care deja lucrasem (corectasem textul brut pe care il ofera Wikipedia prin traducatorul ei automat): 

 Pentru stirea celor care nu stiu, dar sunt curiosi sa stie, hai sa explic aici ceva:

In lumea limbii spaniole exista un articol care nu exista si in lumea limbii romane, si care are o importanta colosala in "economia" juridica. Acest articol se numeste "Autonomia de la voluntad".

Despre acest concept, se spune in cadrul acestui articol ca: "es también el fundamento del principio espiritualista de la mayoría de los códigos civiles" (adica "este, de asemenea, fundamentul principiului spiritualist al majorității codurilor civile").

Traducerea... automata a termenului "Autonomia de la voluntad" ne da, asa cum sustin cenzorii romani ai wikipedia.ro , ca spaniolescul "voluntad" ar insemna in limba romana "vointa".

Dar eu vin si spun, ca termenul romanesc "vointa", nu acopera nici 80% din ceea ce exprima de fapt, termenul... voluntad.

De-abia insumati cei doi termeni (vointa + volitiune) se apropie de a-l acoperi (ca o plapuma) pe termenul spaniolesc, "volición". Altfel, cand ii raman afara picioarele, cand capul.

Dar... decat sa stai sa te consumi in "lupta de uzura", mai ales cand esti... unul contra multi, mai bine o lasi moarta cu acel articol si alegi altul din cele peste un milion pe care lumea limbii romane nu le are inca incorporate, in vreme ce lumea limbii spaniole... da. 

In același mod (de neînțeles pentru mine), mi-a fost eliminata și traducerea termenului "Abstract", termen care îmi afișa (dar după eliminarea lui de către administratori ai secțiunii românești a Wikipedia, a revenit a-mi afișa), ca nu are traducere în limba româna.

 Astfel, definita fiind de catre Wikipedia ca ne-având traducere in limba româna, am creat (prin instrumentele puse la dispoziție de Wikipedia însăși), prin traducere, o pagina pe care am botezat-o ”Abstract (dezambiguizare)”, si care arată după cum urmează in cele trei secvențe  de mai jos (ne-încăpând toate, într-o singura secvență).

 Dar surpriza (pentru mine), si această pagină ”Abstract (dezambiguizare) mi-a fost eliminată (ca și pagina ”Volițiune”), wiki-cenzorii români preferând sa păstreze despre termenul ”Abstract”, varianta următoare:

După cum se poate citi în schimbul de opinii intre mine și colaboratori români ai secțiunii românești a Wikipedia, mi-am arătat nedumerirea că față de cioturi publicate doar cu scop de a ocupa locul, nu se vad reacții, în timp ce mie, mi se reproșează ca traducând termeni existenți (deja) in Wikipedia, aș crea ”pagini nepotrivite” și ca as putea fi catalogat drept ”vandal”.

Hai sa aduc aci, doua-trei exemple de ”cioturi” . . . strategice (al naibii de strategice):

Primul exemplu se poate înțelege, făcând (cititorul) comparația între conținuturile explicative ale paginilor: ”Oclocracia” si Oclocrația, puse fata in fata, ca in oglinda:

În pagina spaniolă, după caseta de ”cuprins” și după poziția cursorului paginii, ne putem face o imagine asupra volumului de conținut explicativ. 

Dar, hai sa vedem ce găsim la varianta în română:

 Un alt exemplu sugestiv vine din compararea... ca in oglinda, conținutului explicativ al paginii spaniole ”Derecho laboral” cu pagina romaneasca... ”Dreptul muncii”:

După cum se poate vedea în captura de mai jos, la caseta limbilor apare afișat că materia juridică dedicată acelei activități lucrative (laborale) căreia noi românii ii spunem ”Muncă” are abordare în Wikipedia în 45 de limbi, printre care și în limba română.

 Deci, la un subiect atat de important din punct de vedere juridic si social, cum este "Munca", lumea limbii romane se complace in a avea 548 de biti de informatie despre asta, in timp ce lumea limbii spaniole isi alimenteaza poporul ei cu 36.954 bytes. lumea limbii engleze cu 60.301 bytes.

 Deși lumea româneasca nu folosește pentru materia juridică dedicată activității laborale denumită ”Muncă”, sintagma ”Dreptul muncii” ci sintagma ”Codul muncii”, un ”binevoitor” s-a înghesuit să ocupe locul la acest subiect, cu ”capodopera” de mai jos.

Dar romanul... nu se supara, pentru ca asa se intampla cand nu iti cunosti, ca persoana, drepturile.

In realitate, daca nu cunosti "Dreptul Muncii" nu poti intelege "Codul Muncii" decat la nivel superficial. Exact ce le trebuie... mai marilor.

Pentru mai multe despre... apasa pe butonul asta "Dreptul (Juridica) Muncii"

 Și asta în condițiile în care ”Codul Muncii” nu are abordare în Wikipedia și astfel, ”binevoitorul” colaborator avea loc de desfasurare cat cuprinde, dacă chiar era preocupat de informarea concetățenilor lui cu informații din domeniu. 

Cine privește poziția cursorului și caseta cu ”cuprins”, e greu sa nu își dea seama că volumul de informație conținut de pagina spaniolă era (și este) imens, în comparație cu ”făcătura” românească.

În condițiile astea in care cineva ocupa locul chiar si cu o singura propozitii,, Wikipedia îmi arată ca există (deja) pagina in limba româna, si nu imi mai faciliteaza traducerea din spaniola in romana.

Si atunci, singura solutie ce mi=ar ramane ar fi sa intervin prin procedura numita ”modificare” 

Deși, după cum se vede in caseta limbilor, termenul acesta mai apare în încă patru limbi în afara de limba din care l-am tradus eu (limba spaniolă), cineva cataloghează pagina mea rezultată prin traducere mot-a-mot drept ”cercetare originală”.

Eu nu știu dacă și colaboratorii de limbă cebuană, germană, olandeză sau suedeză au tradus ca și mine, după varianta spaniolă, sau dacă colaboratorul de limba spaniolă o fi tradus după vreunul din ei, eu am vrut doar sa arăt ca nu e vorba de o ”cercetare originală” ci o simplă ”copie” după un articol preexistent in Wikipedia, un termen pe care cred ca cititorul român de informație enciclopedică, are nevoie sa îl cunoască.

De altfel, este relativ ușor unui wikipedist sa verifice de unde ”izvorăște” vreun termen, apăsând pe butonul ”Istoric”, apăsare de buton care ii pune sub ochi panorama ce urmează:

Deci, după cum se vede, pagina ”Laboral” a fost creata prin traducerea paginii ”Labor” la data de 4 iulie 2017.

Și ca sa ne fie mai la îndemână, aduc aci (spre păstrare, spre conservare), conținutul explicativ asa cum era el la momentul la care eu i-am făcut traducerea.

În secțiunea spaniolă se găsesc foarte multi termeni englezi (sau de alta limbă) intraductibili ca termeni dar traductibil conținutul lor explicativ, după cum și în engleza se găsesc termeni spanioli care sunt intraductibili în engleza (ex: ”gazpacho”, ”horchata”) dar aduși la cunoștință lumii de limba engleza asa cum își au denumirea în limba lor de origine.

Mă rog, am făcut pagina de față, pierzând o grămadă de timp (timp în care as fi făcut o sumedenie de alte traduceri de termeni ce lipsesc ca informație enciclopedică, lumii limbii române), ca sa nu mai stau sa explic la fiecare în parte ci, pe grupuri cât s-ar putea mai mari, și în afara de asta, am sa îmi postez traducerile și aici pentru ca în cazul în care, din cine știe ce motive, administratori ai Wikipedia.ro vor găsi de cuviință ca termeni ai Wikipedia.es nu sunt de nasul secțiunii românești a Wikipedia, cel putin munca mea sa nu fie complet irosită și să se poată bucura de ea eventuale persoane interesate.

Ca sa încerc sa evit cât pot mai mult confuziile, am sa adaug după fiecare termen pe care il voi traduce de acum încolo precizarea ca este un termen specific spaniol. Spre un ex: Laboral (Spania), sau ”Abstract (Spania) sau, ”Volițiune (Spania), pentru ca tot ce traduc in vreun ”azi”, am nevoie de el in alt ”mâine”, ca link.

Cu astea zise, lumea informației enciclopedice a lui Adi Iordache (Ayord), este deschisă oricui, pusă pe masă ca o pâine din care cel flămând își poate astâmpăra foamea și pe lângă care, cel sătul, nu are decât sa treacă nepăsător și sa meargă în drumul său. 

1.348.555 articole - 378.470 articole = 970 085

Deci, versiunea în spaniolă a Wikipedia numără cu aproape 1 000 000 de termeni, peste ceea ce găsim în limba română.

Acești ”termeni în plus” apar (normal) ca . . . ”termeni nepotriviți”pentru o persoana care nu cunoaște mult peste 400.000 de termeni.

Dar termenii ăștia nepotriviți sunt termeni fără de care nu poți înțelege (ca persoana), in spirit, ci doar în litera, materii juridice precum ”Carta Universala a Drepturilor”, ”Carta UE a Drepturilor”, ”Constituția României”

Daca ai ajuns pana aici cu cititul, stimate cititor, deschide si linkul acesta "Convertizor de terminologie capitalista" ca sa vezi articolele selecționate de mine ca articole pe care le-as traduce nu azi, nu maine, ci le-as traduce din . . . 2006 (cel putin) dacă as putea da timpul înapoi. Acolo, in situ, vei afla mai multe amanunte.