Articol in lucru!
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Pe parcursul Evului Mediu, chintesența ( în latină quinta essentia) era socotită a fi un element ipotetic, denumit de asemenea, eter. Se considera a fi un ipotetic al cincilea element sau "a cincea esență" a naturii, alături de cele patru elemente clasice: pământ, apă, foc și aer.
Trebuie să ținem cont, de asemenea, că, în timp ce despre domeniul sublunar se presupunea a fi constituit din cele patru elemente: pământ, apă, foc și aer, obiectele sau entitățile din lumea de deasupra lumii sublunare se presupunea a fi compuse dintr-o astfel de chintesență.
În cosmologie, chintesența este o formă ipotetică de energie postulată pentru a explica observațiile asupra universului în cadrul expansiunii accelerate. Chintesența este un tip de "energie a vidului" cu o ecuație de stare de următoarea formă:Format:Ecuaciónunde:
egal presiune,
egal densitate.
Dacă chintesența acționează ca un câmp de respingere. Având în vedere că energia întunecată are tocmai acest efect, rezultă că în mod fenomenologic energia întunecată este o formă a chintesenței.
În general, parametrul poate varia pe scale de timp cosmologice, deși unii teoreticieni se referă la chintesența cu variabil, cu numele de kinesență, pentru a o distinge de alte forme de energie care au un constant.
Cu atât mai puțin termenul chintesență este folosit pentru forme ipotetice de energie cu . O constantă cosmologică ne-nulă corespunde cazului fără variație temporală.
Într-o cosmologie ne-standard, cum ar fi Expansiunea cosmică în scară de C. Johan Masreliez chintesența este , ceea ce înseamnă curbura spațiului-timp.
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>