Drepturile economice, sociale și culturale / Derechos economicos, sociales y culturales

Page started at 12.12.2017_22:57 (UTC+1 / España)

Columna 1.

Texto del articulo "Derechos economicos, sociales y culturales - Wikipedia".

Columna 2 .

Columna 3 .

Traductor de Google .

Traducción / Traducere... admin.

Derechos económicos, sociales y culturales

Los derechos económicos, sociales y culturales (siglas DESC) son los derechos humanos socioeconómicos, que se diferencian de los derechos civiles y políticos. Los derechos económicos, sociales y culturales se incluyen en la Declaración Universal de los Derechos Humanos de 1948 (DUDH) y se desarrolla su protección en el Pacto Internacional de Derechos Económicos, Sociales y Culturales (PIDESC) de 1966. Ejemplos de estos derechos incluyen el derecho a la alimentación, el derecho a la vivienda, y el derecho a la salud.

Según la teoría de Karel Vasak acerca de las tres generaciones de derechos humanos, estos derechos se consideran como derechos de segunda generación,¹​ y la teoría de los derechos negativos y positivos considera que los DESC son derechos positivos. (773 bytes)

Drepturi economice, sociale și culturale

Traducerea făcută de mine, despre care administratori de-ai Wikipedia.ro au spus ca o elimina pe motiv ca ar fi de fapt o traducere făcută de un "traducător automat".

Eu insa am văzut conservatorismul multora dintre ei, si mai ales am vazut o aversiune (nu doar la ei, ci in general la romani) fata de informatia venita din limba spaniola in comparație cu deschiderea catre informatia venita din limba engleza.

Doar atat ca acest termen are varianta si in limba engleza, si nu am impiedicat eu pe nimeni sa fi facut traducerea la acest termen (pe care eu il consider extrem de important de adus sub ochii cititorului roman) din orice limba ar fi fost.

Mie mi se lasa impresia ca "cerberii" romani ai Wikipedia nu prea au deschidere pentru informatia ce tine de materia numita "Democratie".

Cine dorește are de aici in jos, ambele versiuni (cea originala, spaniola si cea tradusa de mine), compara si imi spune, daca vrea, ce i se pare ca nu ar fi corect tradus.

Drepturile economice, sociale și culturale

Drepturile economice, sociale și culturale (ESCR) sunt drepturi socio-economice ale omului, care se disting de drepturile civile și politice. Drepturile economice, sociale și culturale sunt incluse în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 (UDHR), iar protecția lor este dezvoltată în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (ICESCR) din 1966. Exemplele acestor drepturi includ: dreptul la hrană, dreptul la locuință și dreptul la sănătate.

Conform teoriei lui Karel Vasak a celor trei generații ale drepturilor omului, aceste drepturi sunt considerate drepturi de a doua generație1, iar teoria drepturilor negative și pozitive consideră că ESCR sunt drepturi pozitive.

Drepturile economice, sociale și culturale (sigla DESC) sunt acele socio-economice drepturi umane, care se diferențiază de [drepturile civile și politice]. Drepturile economice, sociale și culturale se găsesc incluse în Declarația Universală a Drepturilor Umane din 1948 (DUDO) constituind principala sursă juridică internațională pentru [Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale] (PIDESC) din 1966. Ca exemple ale acestui categorii de drepturi, găsim: [dreptul la alimentație] , [dreptul la locuință], și [dreptul la sănătate].

Conform teoriei lui [Karel Vasak] asupra temei [trei generații de drepturi umane], aceste drepturi sunt considerate ca drepturi de a doua generație,[1] iar teoria [drepturilor negative], și al [drepturilor pozitive], consideră că drepturile incluse DESC fac parte din categoria drepturilor pozitive.

Drepturile economice, sociale și culturale

Declarația Universală a Umanelor Drepturi recunoaște DESC ca pe o categorie de drepturi naturale și legitime, definind drepturile umane ca inalienabile, prin natura lor însăși, în același timp, ca sursă emisoare de protecție juridică. Pe semnatarii declarației ii reunește actul recunoașterii intrinsecii demnități și a drepturilor egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane, ceea ce constituie fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume. Drepturile ce la găsim incluse in DESC capătă sens atunci când își vor fi dobândit conținutul politic necesar.

Drepturi, în cadrul Pactului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale

Tabelul următor reunește drepturile umane fundamentale, plăsmuite în fiecare dintre articolele [Pactului Internațional cu privire la Drepturilor Economice, Sociale și Culturale].

Articolul Dreptul recunoscut

Art. 6 Dreptul la munca și la libera alegere a profesiunii.

Art. 7 Dreptul la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare

Art. 8 Libertate sindicala și [dreptul la grevă]

Art. 9 Dreptul la [securitate socială]

Art. 10 Protecție asigurată familiei și minorilor

Art. 11 [Dreptul la un nivel de viață adecvat] și la îmbunătățirea continuă a condițiilor sale de existență

Art. 12 Dreptul la [asistenta sanitara universala]

Art. 13 și 14 [Dreptul la educație]

Art. 15 Dreptul de a participa la viața culturală. Protejarea, dezvoltarea și difuzarea științei și culturii

Declaración Americana de la OEA de 1948

La Declaración Americana, adoptada por la Asamblea General de la Organización de Estados Americanos OEA) en marzo de 1948, prácticamente fue el primer instrumento internacional que incorporó un catálogo de derechos económicos, sociales y culturales. La Declaración Americana reconoce, por lo tanto, los siguientes derechos:3​

Derecho a la salud y a la asistencia médica (XI);

Derecho a la alimentación, el vestido y la vivienda (XI);

Derecho a la educación en condición de igualdad de oportunidades, y derecho a recibir gratuítamente la educación primaria (XII);

Derecho de participar en la vida cultural de la comunidad, a gozar de las artes y disfrutar de los beneficios que resulten de los progresos intelectuales y de los descubrimientos científicos (XIII);

Derecho a la protección de los intereses morales y materiales que correspondan por razón de los inventos, obras literarias, científicas y artísticas de que sea autor (XIII);

Derecho al trabajo (XIV);

Derecho al descanso y a la recreación (XV);

Derecho a la seguridad social en casos de desocupación, vejez e incapacidad física o mental (XVI)y

Derecho a la propiedad privada. (XXIII

Derechos considerados básicos y principales

Para el Observatorio DESC los derechos económicos, sociales y culturales básicos y principales son los siguientes:4​

Derecho a una vivienda digna;

Derecho al agua;

Derecho a la salud (asistencia social, asistencia médica, seguridad social y cobertura sanitaria universal);5​

Derecho a una educación adecuada;

Derecho a una alimentación adecuada;

Derecho al trabajo (incluyendo Derecho de huelga y libertad en la elección de empleo);

Derecho al medio ambiente.

Formas de exigibilidad y justicialidad de los derechos sociales

1.Exigibilidad: los instrumentos en virtud de los cuales se puede cumplir el contenido de los derechos: garantías primarias y secundarias. Por lo tanto, los derechos se hacen exigibles a través de éstas garantías.

2.Justiciabilidad: es la manera específica para lograr la exigibilidad: sede judicial. Hace referencia a la exigibilidad en su división secundaria. Existen dos tipos de experiencias: Si sostenemos que los derechos sociales son justiciables se puede decir que (3 formas de considerar la justiciabilidad):

a.Que las Cortes les está permitido interpretar extensivamente tales derechos, creando unos nuevos no previstos expresamente por la Constitución.

b.Que las Cortes sólo se encuentran facultadas para otorgar protección judicial en términos del contenido mínimo o esencial de un derecho social, o

c.Que requeridas por un demandante, las Cortes sólo deben declarar la violación de un derecho social y, acto seguido, reenviar el asunto en debate al órgano político correspondiente para que este último adopte las medidas que correspondan en la especie.

Para defender un modelo en particular de la justiciabilidad de los DESC se debe entender que la justicia constitucional importa una pérdida importante para el ideal del auto gobierno, que a pesar de dicha perdida, puede haber buenas razones para admitirla, pero de manera restringida, y se debiese concebir formas más débiles de adjudicación (weak adjudictation) de los derechos fundamentales en general, incluidos los DESC. Respecto a los mecanismos de Justiciabilidad se presenta, un modelo indirecto y el modelo desarrollado por la Corte Constitucional Sudafricana.

La protección judicial efectiva de los derechos sociales no debe ser equiparada ni conceptual ni prácticamente como equivalente de una defensa a favor del “activismo judicial”, sino más bien como lo ha señalado el Comité del Pacto Internacional de Derechos Económicos, Sociales y Culturales: “Dentro de los límites del ejercicio adecuado de sus funciones de examen judicial, los tribunales deben tener en cuenta los derechos reconocidos en el Pacto cuando sea necesario para garantizar que el comportamiento del Estado está en consonancia con las obligaciones dimanantes del Pacto. La omisión por los tribunales de esta responsabilidad es incompatible con el principio de imperio del derecho, que siempre ha de suponerse que incluye el respeto de las obligaciones internacionales en materia de derechos humanos.”

En un Estado de Derecho, los derechos actúan como límites, como control de una discrecionalidad fuerte que nos ayuda a evitar formas “dominadas” de relación entre el poder político y los ciudadanos.

Declarația americană de OAS, 1948

Declarația Americană a Umanelor Îndatoriri și Drepturi, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Statelor Americane (OAS), în martie 1948, practic, a fost primul instrument internațional care a încorporat o lege a drepturilor economice, sociale și culturale drepturile. Declarația Americană recunoaște, prin urmare, următoarele drepturi:

Dreptul la sănătate și la asistență medicală (XI);

Dreptul la hrană, la îmbrăcăminte și la locuință (XI);

Dreptul la educație în condiții de egalitate de șanse, și dreptul de a primi în mod gratuit învățământul primar (XII);

Dreptul de a participa la viața culturală a colectivității, de a se bucure de arte și de a se bucura de beneficiile care rezultă din progresul intelectual și din descoperirile științifice (XIII);

Dreptul la protecția intereselor morale și intereselor materiale care corespund, pe raționamentul acordat invenției, operelor literare, științifice și artistice, ale cărui autor este (XIII);

Dreptul la muncă (XIV);

Dreptul la odihnă și recreere (XV);

Dreptul la securitate socială în caz de șomaj, de vârstă, de handicap fizic sau mintal (al XVI) și

Dreptul la proprietate privată. (XXIII)

Drepturile considerate bazice și principale

Pentru Observatorul DESC drepturile economice, sociale și culturale de bazice și principale sunt următoarele:[3]

Dreptul la o locuință decentă;

Dreptul la apă;

Dreptul la sănătate (asistență socială, asistență medicală, securitate socială și de a dispune de acoperire sanitara universală în ce privește sănătatea);[4]

Dreptul la o educație adecvată;

Dreptul la o alimentație adecvată;

Dreptul la muncă (inclusiv Dreptul la grevă și dreptul la libertatea alegerii ocupației sale profesionale);

Dreptul la un mediul ambiental sanatos.

Forme de exigibilitate și de justițibialitate ale drepturilor sociale

1.Exigibilitate: instrumentele prin intermediul cărora se poate umple cu conținut drepturile: garanții primare și secundare. Prin urmare, aceste drepturi au exigibilitate intrinsecă prin chiar aceste garanții.

2.Justițibialitate: este maniera specifica de a obținere a exigibilității: sediu/scaun judiciar (judicial seat). Face referință la exigibilitate într-a sa diviziune secundară. Există două tipuri de experiențe:

Susținem că drepturile sociale sunt justițiabile putem spune că (3 moduri de a considera justițiabilitatea):

a. Că instanțelor li se permite să interpreteze în formă extensiva aceste drepturi, crearea unelor noi care încă nu sunt exprimate de către Constituție.

b. Că Instanțele se regăsesc facultate doar de a acorda protecție juridică în termeni de conținut minim sau esențial al unui drept social, sau

c. Că in ceea ce poate pretinde vreun reclamant, Instanțele sunt abilitate să declare doar violarea (încălcarea) unui drept social și, în consecință, retransmite chestiunea în dezbatere organismului politic corespondent pentru ca acesta din urmă sa adopte măsurile corespunzătoare respectivei spețe.

Pentru apăra vreun un anumit model de justițiabilitate a drepturilor cuprinse de DESC, se trebuie înțeles că justiția constituțională importă o pierdere semnificativă în ce privește idealul de auto-guvernare, care în ciuda astei nominalizate pierderi, pot exista destule bune motive spre a o admite, dar într-o manieră restrânsă, și se trebuiesc concepe mai atenuate forme de adjudecare (weak adjudictation) ale drepturile fundamentale, în general, inclusiv a celor incluse și în DESC. În ceea ce privește mecanismele de Justițiabilitate este prezentat, un model indirect și in plus, modelul dezvoltat de către Curtea Constituțională a Africii de Sud.

Protecție judiciară efectivă a drepturilor sociale nu trebuie să fie echivalată nici conceptual, nici faptic ca echivalent al vreunei apărări în favoarea "activismului judiciar", ci mai degrabă cum a și semnalat Comitetul Pactului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ale persoanei): "În limitele exercitării adecvate a funcțiilor lor de examinare judiciară, tribunalul trebuie să ia în considerare drepturile recunoscute în acest Pact, atunci când este necesar să se asigure că comportamentul Statului se afla în conformitate cu obligațiile emanate de Pact. Omiterea de către instanțe a acestei responsabilități este incompatibilă cu principiul de "imperium" al Dreptului, care a presupus întotdeauna că include respectul obligațiilor internaționale în materie de drepturi umane."

În intitulatul Stat de Drept, drepturile acționează ca limitări, ca un control de o puternică discreționaritate care ne ajută sa evitam forme "dominatorii" in relația dintre puterea politică și cetățeni.

Observatorul DESC - Barcelona

Observatorul DESC (Dreptul Economic, Social și Cultural) este o platformă care reunește atât entități cât și persoane, înființată în anul 1998, cu obiectivul principal de a arăta și de a apăra faptul că atât drepturile civile și politice (dreptul la libertate de exprimare, dreptul la viată, dreptul la vot, etc), precum și drepturile economice, sociale, culturale și ambientale (dreptul la locuință, dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la sănătate, dreptul la alimentație) - sunt drepturi fundamentale ale tuturor oamenilor. Observatorul DESC pretinde sa se echivaleze atât în percepție cât și în legitimitate, drepturile sociale menționate, si alte drepturi considerate ca fundamentale, precum drepturile civile și politice și precum drepturile patrimoniale. [5][6]

Overseas Development Institute - Londra

Overseas Development Institute din Londra are în curs de dezvoltare o metodă de evaluare care constă în analiza econometrică, exercițiile costisitoare de calcul și modelarea unor limite de accesibilitate.[7] Această abordare ajută la a fi identificate ce anume acțiuni politică s-ar putea adopta astfel încât sa se ajungă la a se îmbunătăți anumite drepturi economice, sociale și culturale drepturile, costurile pe care le-ar implica aplicarea în practica a acelei determinate politici, și cum ar afecta limitările bugetare ale Statului, ceea ce permite unui ONG să ofere consiliere cu privire la politicile relevante pentru a stabili dacă faptul de a aborda probleme specifice se datorează lipsei de resurse.