răstignirea

Subnote:

1 Semnul lui Iona (Luca 11:29-20) este “mijlocul Locuinţei morţilor”, sau Sheol, (Iona 2:2). Iona a fost în "pântecele chitului" (Matei 12:40), astfel "pântecele peştelui, sau chitului esteLocuinţa morţilor", în Iona 2:1-2. Iona a fost în locuinţa morţilor (mormânt), timp de trei zile şi trei nopţi (Matei 12:40). Astfel se înțelege că "inima pământului", din Matei 12:40 este egal cu "mijlocul Locuinţei morţilor", din Iona 2:2. A se vedea, de asemenea, Iona 2:6. Cuvântul ebraic locuinţa morţilor, שְׁאוֹל (Sheol), este tradus de asemeni, mormânt (ex. Geneza 37:35, 42:38, 44:29, 31; 1 Samuel 2:6; Iov 14:13, Psalmul 6:5; 88: 3; 89:48, 141:7, Eclesiastul 9:10), fundul Locuinţei morţilor, Iadul (ex. Deuteronom 32:22; Psalmul 9:17, 55:15, Proverbe 5:5, 7:27; 9:18, 15:24; 23:14; Isaia 5:14) şi se pare că este tradus atât mormânt, dar şi iad (ex. Iov 24:19, Psalmul 49:15, 86:13).

2 Scriptura dezvăluie că atât "după trei zile" (Marcu 8:31) cât şi "a treia zi" (Marcu 9:31) ambele sunt adevărate, depinde doar de modul în care se face calculul. Când se numără zilele în ceea ce priveşte lumina zilei, putem vedea după ce a înviat a treia zi, pentru că Isus a fost înmormântat joi seara, înainte de întuneric (Marcu 15:42-47, Luca 23:54). Joi a fost prima zi, în care a fost în mormânt. Vineri a fost a doua zi. Sâmbătă a fost a treia zi, pe când era încă în mormânt. Astfel, după ce a fost a treia zi, lumina zilei terţe, în care El a înviat din morţi, pentru că El a apărut cândva după lumina zilei a treia, dar înainte de lumina zilei patra (Ioan 20:1). Atunci când se face numărarea nopţilor, joi seara a fost prima noapte ("zi"). Vineri seara a fost a doua noapte ("zi"). Sâmbătă seara a fost a treia noapte ("zi"). Astfel găsim trei nopţi atunci când se face numărarea de nopţi, El a înviat din mormânt în ziua a treia, pentru că era încă noapte atunci când a înviat (Ioan 20:1). Această a treia noapte, fiind de 24 de ore "zi" de la începutul zilei sâmbătă noaptea, la începutul duminică seara, este considerat în aceeaşi zi (ziua 24 de ore), în care El a înviat din morţi (Luca 24:13; Ioan 20:19).

3 În Marcu 16: 9 "devreme" este πρωι greacă cuvântul (proi) şi înseamnă "dis-de-dimineaţă." Se găseşte, de asemenea, în Matei 16:3; 20:1; 21:18, Marcu 1:35, 11:20, 13:35, 15:1, 16:2, Ioan 18:28, 20:1; Fapte 28:23.

4 Atât Matei 26:17-19 cât şi Marcu 14:12-16 descrie modul în care ucenicii au fost şi au pregătit Paştele. După aceea, El a venit cu ucenicii Lui pentru această sărbătoare Pesah "seara" (Matei 26:20, Marcu 14:17). Din această formulare, unii ar putea avea impresia că ucenicii au făcut pregătirea pentru Paşte în lumina zilei. Totuşi, despre acest lucru "seara", nu se spune nimic, dacă a fost deja întuneric sau nu, atunci când ucenicii au plecat să pregătească Paştele. Se înţelege că Paştele a fost sărbătorit la începutul celei de-a 14-a zi (Exodul 12:6-18), atunci se poate observa că ucenicii au făcut pregătirea pentru Paşte seara (sau, cel puţin la crepuscul), la începutul celei de-a 14-a zi.

Greaca este mai precisă în acest punct. Atât în Matei 26:20 şi Marcu 14:17 fraza "în seara", de fapt de asemenea poate fi tradus, "şi fiind târziu" (οψιας γενομενης δε [opsias de genomenês] Matei 26:20; και οψιας γενομενης [kai opsias genomenês] Marcu 14:17). Оψιας [opsias] este cuvântul tradus "de seara" sau "cu întârziere," dar şi "târziu" este o opţiune viabilă (ex. NKJV Marcu 11:11).

5 Exodul 12:17-18 explică: ... astfel încât să se respecte Sărbătoarea azimelor, pentru că în această zi a 14-a, Eu v-am scos din ţara Egiptului. De aceea, trebuie să respecte această zi de-a lungul generaţiilor ca pe-o poruncă veşnică. În prima lună, în a paisprezecea zi a lunii, seara, să mănânci azime, până la a douăzeci şi una zi a lunii Abib (seara). În mod clar, ziua a paisprezecea este arătată în Exod 12:6, "în acea seară", menţionat în Exod 12:8 &; 12, "această zi" în Exod 12:14, şi această declaraţie, în Exod 12:17 arată "aceeaşi zi", aşa cum a paisprezecea în care israeliţii sărbătoresc "ieşirea din ţara Egiptului", se arată în mod clar că în a paisprezecea zi au plecat din Egipt. Dacă citiţi Exodul 12:31-42 indicaţia este de asemenea: "în aceeaşi zi" (Exod 12:41). În context este vorba despre a paisprezecea zi.

Deci, cum se poate spune în Exod 12:31 că au plecat în a paisprezecea şi Numeri 33:3 spune că au plecat, în a cincisprezecea zi? şi cum s-ar putea ca ambele să fie adevărate? Amintiţi-vă, că a fost o mare mulţime [în număr de aproape şase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, în afară de copii] (Exodul 12:37) şi deci a luat ceva timp. De asemenea, Deuteronom 16:6 spune că au plecat "la apusul soarelui (amurg), mergeau pe jos în soare", care este la sfârşitul zilei a 14-a şi începutul zilei a 15-a.

6 O altă indicaţie că Hristos a sărbătorit atât Paştele şi a fost răstignit în aceeaşi zi (de 24 ore), a 14-a zi din luna Abib, este oarecum surprinzătoare declaraţia făcută în Ioan 13. Înainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. În timpul cinei,...(Ioan 13:1-2a)

Ioan spune, "înainte de sărbătoarea Paştelui" (praznicul) şi „În timpul cinei” (masa pascală) (Luca 22:7-15). Cum ar putea fi acest Pesah "înainte de sărbătoarea Paştelui"? În lege, există o distincţie între 14 şi 15, dar aici ele sunt descrise ca fiind practic aceleaşi. Notează Levitic 23.

În luna întâia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului. Şi în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; şapte zile să mâncaţi azimi. (Levitic 23.5-6; si Numeri 28:16-17)

Aici vedem o distincţie între ziua 14 şi 15. A 14-a zi este numită "Paştele Domnului", şi data de 15 este numit "sărbătoarea azimilor." Cu toate acestea, a 14-a zi este de asemenea o sărbătoare a azimilor (Exod 12:14-15), astfel Exod spune acelaşi lucru cu Levitic 23:6 "Şapte zile să mănânci azimi." În Ebraică această frază din Exod 12:15 l, este identică cu Levitic 23:6 (שִׁבְעַת יָמִים מַצּוֹת תּׁאכֵלוּ). Exod 12 arată că sărbătoarea să fie de şapte zile, începând pe 14 (Exod 12:18) şi ţine "până la douăzeci şi una a lunii, seara" (Exod 12:18), care marchează că aceasta se termină la începutul zilei 21. Cu toate acestea, Levitic 23:6 vorbeşte de şapte zile care începe la data de 15 prin a mânca azime, astfel începând de la a 15-a zi, până la a 21-a. În Luca 22:1 "Sărbătoarea azimilor", fraza folosită pentru a descrie sărbătoarea, începe la data de 15, ca în Levitic 23:6, şi se numeşte "Paştele", termen utilizat în Levitic 23:5 pentru a 14-a zi. Praznicul azimilor, numit Paştele, se apropia. (Luca 22:1)

În plus, contextul din Luca 22 arată Paştele (anticipat), ca fiind Praznicul azimilor care urmează să fie în cea de-a 14-a zi, "atunci când Paştele trebuiau să fie jertfite" (Luca 22:7). Marcu 14:12 adaugă: "În ziua dintâi a praznicului Azimilor." Care în mod clar arată ca fiind a 14-a zi, din moment ce a fost într-adevăr, în prima zi a azimilor (Exodul 12:18). A 14-a zi, care este într-adevăr, prima zi a Praznicului azimilor, care este înainte de data de 15. În plus, este în mod clar vorba de a 14-a zi, numită "Paştele" (Levitic 23:5; Numeri 28:16). Astfel când este vorba de data de 15, Deuteronom 16 vorbeşte chiar mai clar. Vorbind de a cincisprezecea zi, Deuteronom 16:1 spune: Păzeşte luna spicelor (Abib), şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor (Abib) te-a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.

În acest context, momentul de care se vorbeşte este "în amurg, la apus de soare, este data cand au iesit din Egipt." Aceasta a fost la începutul zilei a cincisprezecea (Numeri 33:3). Deci, chiar dacă este într-adevăr în a 14-a zi "Paştele" (Levitic 23:5) şi "prima zi a azimilor" (Marcu 14:12), "sărbătoarea Paştelui" a fost să fie pe data de 15 (Leviticul 23:6; Numeri 28:17), aşa după cum Ioan 13:1 spune: "Înainte de praznicul Paştelor". Chiar de s-ar înţelege poate că Hristos şi ucenicii săi au sărbătorit deja Paştele, totuși această declaraţie, "Înainte de praznicul Paştelor" ce-i făcută în Ioan 13:1, arată că trebuie să fie vorba despre sărbătoarea Paştelui din data de 15, despre care Levitic 23:6 vorbeşte. Astfel, că această zi care a fost "Înainte de praznicul Paştelor", este clar că ar trebui să fie vorba de ziua 14-a.

7 A 14-a zi a fost de asemenea o zi de odihnă, după cum în Evanghelii se arată clar că Hristos nu a fost crucificat în ziua de Sabat. Astfel citim că abia: începea ziua Sabatului. Chiar dacă: Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, în Marcu 15:46, şi pare să nu fi fost o zi de Sabat. Totuşi în Luca 23:54 scrie: "Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului, şi femeile au pregătit miresme şi miruri" aici se indică faptul că acestea nu au ţinut ziua de odihnă mai înainte, deoarece abia începea ziua Sabatului. Luca 23:54 afirmă: "Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege." Vorbind de a 14-a: Exodul 12:16 este mult mai clar:

În ziua dintâi veţi avea o adunare de sărbătoare Sfântă; şi în ziua a şaptea veţi avea o adunare de sărbătoare Sfântă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mâncarea fiecărui ins.

Când citim Exodul 12:16, comparat cu Levitic 23:6-7 este evident când este vorba de ziua a 14-a, a 15-a, a 20-a, şi a 21-a, că toate sunt zile de Sabat.

8 Acest lucru este destul de interesant, deoarece la mântuire un credincios este cufundat în moartea şi învierea Sa (Romani 6:3-8; 8:30), şi astfel el intră în odihna Lui sabatică (Evrei 4:1-10).

9 Textul, de la Marcu 16:2, în traducerea din "Critical text" este spus: τη μια των σαββατων (tê mia tôn sabbatôn) "în întâia zi de la sabate." Iar, "Received and Majority Texts" scrie: της μιας σαββατων (tê mia sabbatôn) "după sabate."

La Ioan 20:19 "Received and Majority Texts", spune: τη μια των σαββατων (tê mia tôn sabbatôn), "în întâia zi de la sabate", iar "Critical Text" traduce prin: "τη μια σαββατων (tê mia sabbatôn), "după sabate."

10 Cineva ar putea argumenta că există evidenţe ale calendarului biblic lunar care se aseamănă cu calendarul solar prin intermediul cuvântului ebraic pentru prima lună, (Abib אָבִיב ['âviyv]). În ebraica modernă acest cuvânt înseamnă, "primăvară" (ex., timpul de primăvară). În Tora (lege), în afară de a fi folosit pentru prima lună, este de asemenea folosit în Exodul 9:31 şi Levitic 2:14 pentru cele dintâi roade, astfel se poate indica anotimpul primăvara. Acest lucru poate arăta cu siguranţă că ieşirea israeliţilor din Egipt a fost în perioada de primăvară, dar nu neapărat că luna Abib întotdeauna a căzut primăvara. Aceasta nu poate fi dovedită Biblic. Scriptura nu explică (în niciun fel), dacă a existat vreo urmă a anului solar cu calendarul lunar, aşa cum se face acum cu calendarul evreiesc.

11 De asemenea, greaca Noului Testament mărturiseşte din alte contexte despre cuvântul "sabat" că ar fi mai potrivit: pluralul "sabate". Matei 12:11 mai literal: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade într-o groapă, în ziua Sabatului, (mai literal ar fi: în ziua din Sabate) (τοις σαββασιν [tois sabbasin]), să n-o apuce şi s-o scoată afară?

În Luca 14: 6 A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, (mai literal ar fi: întruna din zilele din Sabate) (εν τη ημερα των σαββατων [en tê hêmera tôn sabbatôn]) a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească,

Fapte 13:14 Din Perga şi-au urmat drumul înainte, şi au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului , literal ar fi: în ziua dintre Sabate (τη ημερα των σαββατων [tê hêmera tôn sabbatôn]), au intrat în sinagogă şi au şezut jos. Cuvântul "Sabate" îl găsim de asemenea în: Matei 12:5 (1), 10-12; Marcu 1:21; 2:23-24; 3:2, 4; Luca 6:2, 9.

12 Marcu 16:1 citim, διαγενομενου του σαββατου (diagenomenou tou sabbatou), mai literal am putea traduce: "fiind între Sabate". Astfel putem vedea că nu este vorba numai de ziua de Sâmbătă, acolo unde este scris despre sabat, ci uneori este vorba de o zi din Sabate (Sărbători în care nu se lucrează) ex.: Ezechiel 20:20 Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele Sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu Sunt Domnul, Dumnezeul vostru!”

A Thursday Crucifixion and A Friday Lie By: Darwin Fish (a true church)

Traducerea Vasile Sanda