- Să ne rugăm pentru Lupi?

Ar trebui oare să ne rugăm pentru Lupi?

(A se vedea, de asemenea Identificarea învățătorilor mincinoși.)

În efortul lui de a apăra pe Chuck Smith, Justin T. Alfred, (fostul pastor de la Calvary Chapel în Colorado Springs, Colorado), a scris mai multe scrisori (scrisori la dosar). Într-o scrisoare destul de lungă a încercat în mod specific să apere doctrina falsă a lui Chuck Smith. O scrisoare scurtă i-a fost trimisă înapoi domnului Alfred comentând doar câteva puncte. Scrisoarea se încheia cu prezentul alineat.

În cele din urmă, eu nu mă voi mai ruga pentru tine domnule Alfred. Conduceți pe mulți la osândă. Prin declarațiile dumneavoastră în ceea ce privește numai pe catolici, dovediți că sunteți unul care învață calea lată (Matei 7:13-14). Sunteți un dușman al adevărului (Hristos, Ioan 14:6) deghizat. Isus a numit oameni ca dv. câini, porci, și șerpi (Matei 7:6; 23:33). Am decis să merg pe același punct de vedere și să mă rog la fel cum s-a rugat David (Psalmul 58:6a)

Majoritatea oamenilor ar considera un astfel de răspuns poate destul de diferit de Domnul nostru Isus Hristos. Ei nu pot crede că Hristos va răspunde într-un asemenea fel. Cu toate acestea, cei care au această convingere nu reușesc să recunoască cuvintele lui Hristos Însuși (exemplul nostru), care a spus învățătorilor mincinoși din vremea Lui, "Şerpi, pui de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei?" (Matei 23:33). Isus, de asemenea, a declarat către acești oameni, "Tot aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege." Acest lucru trebuie făcut, atunci când confruntăm pe oamenii pe care îi expunem (Efeseni 5:11).

Ar trebui deci, să ne rugăm pentru astfel de oameni (lupi în haine de oi, ca în Matei 7:15)? Ar trebui să ne rugăm pentru oamenii care conduc sute și mii și uneori, milioane de oameni la focul de chin veșnic unde viermele lor nu va muri, și "focul nu se stinge" (Marcu 9:48)?

La prima vedere, s-ar părea că da, ar trebui.

• Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.” Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, (Matei 5:43-44)
• Dar Eu vă spun vouă care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. (Luca 6:27-28)

Când luăm în considerare rugăciunea lui Ștefan, „Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!” (Faptele Apostolilor 7:60), am putea fi în continuare convinși că trebuie să ne rugăm pentru bunăstarea învățătorilor mincinoși, mai ales atunci când observăm că Saul (un fariseu, un învățător fals, Filipeni 3:5) a fost unul dintre cei prezenți la moartea lui Ștefan (Fapte 7:58 ; 8:1). De asemenea, 1 Timotei 2:1 ar părea că elimină orice îndoială și că trebuie să ne rugăm ca Dumnezeu să poată acorda pocăință acestor lupi.

• Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii,

Dacă ar fi fost citate în Scripturi numai aceste versete de mai sus, oricine ar putea fi ușor de convins că trebuie să ne rugăm întotdeauna pentru oameni, chiar și pentru învățătorii falși. Dar, cele de mai sus nu este "tot planul lui Dumnezeu" (Faptele Apostolilor 20:27) în acest subiect. Contextul de la Matei 5:43-44 și Luca 6:27-28 este o infracțiune cu caracter personal (Matei 5:38-42; Luca 6:29-31). Învățătura falsă merge dincolo de orice fel de rău care ar putea afecta persoana cuiva. Învățătura falsă este o ofensă la adresa lui Dumnezeu. Este o infracțiune directă și o problemă condamnabilă îngrozitoare împotriva poporului Său. Învățătura falsă este o lovitură împotriva Adevărului. Este o lovitură împotriva lui Hristos (Ioan 14:6).

Eclesiastul Capitolul 3 exemplifică că există un "timp pentru fiecare lucru de sub cer", chiar " îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei," și "iubitul îşi are vremea lui, şi urâtul îşi are vremea lui;" (Eclesiastul 3:5,8). Trebuie să ne rugăm într-adevăr "pentru toți oamenii" (1 Timotei 2:1). Dar, există, de asemenea, un timp când nu trebuie să ne rugăm pentru cineva.

• Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. (1 Ioan 5:16)

Aici este un exemplu unde nu suntem îndemnați să ne rugăm pentru cineva. Deci, atunci când este un păcat așa de rău că duce la moarte, atunci Ioan ne spune să nu ne rugăm pentru o asemenea persoană care comite acest păcat. Care este deci păcatul care este atât de rău că duce "la moarte" (mai literal în limba greacă, "păcat de moarte")? Găsim "păcat de moarte" în Evrei 10:26.

• Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate (Evrei 10:26)

Cel care se întoarce intenționat (cu voia) din nou la viața păcătoasă, după ce venise la Hristos (Evrei 10:29), prin aceasta el calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, un astfel de om comite "păcat de moarte". Deoarece "nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate" (Evrei 10:26). Astfel de oameni nu pot fi iertați. Păcatul lor duce la moarte veșnică (Apocalipsa 21:8).

Cu alte cuvinte, această persoană, care cu voia ei se întoarcere la o viață de păcat, disprețuiește singurul sacrificiu prin care ar putea fi mântuită (Evrei 10:29). Judecata lui Dumnezeu este fără milă pentru o astfel de persoană (Evrei 10:26-31). Prin urmare, orice rugăciuni pentru un astfel de om nu ar fi numai inutile, dar ar arăta lipsă de credință în ceea ce spune Dumnezeu cu privire la o astfel de persoană (ex, este imposibil pentru ei să se mai pocăiască vreodată, Evrei 6:4-6).

De trei ori, Ieremia este special instruit, să nu se roage pentru copiii lui Israel.

• Tu însă nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni pentru ei şi nu stărui pe lângă Mine; căci nu te voi asculta! (Ieremia 7:16)
• Tu însă nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum când Mă vor chema din pricina nenorocirii lor. (Ieremia 11:14)
• Şi Domnul mi-a zis: „Nu mijloci pentru poporul acesta! (Ieremia 14:11)

De ce spune Domnul lui Ieremia nu să se roage pentru ei? Pentru că Dumnezeu a hotărât distrugerea lor!

• Domnul mi-a zis: „Chiar dacă Moise şi Samuel s-ar înfăţişa înaintea Mea, tot n-aş fi binevoitor faţă de poporul acesta. Izgoneşte-l dinaintea Mea, ducă-se! Şi dacă-ţi vor zice: „Unde să ne ducem?”, să le răspunzi: „Aşa vorbeşte Domnul: „La moarte, cei sortiţi la moarte, la sabie, cei sortiţi sabiei, la foamete, cei sortiţi foametei, la robie, cei sortiţi robiei!” Căci voi trimite împotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca să-i ucidă, câinii, ca să-i sfâşie, păsările cerului şi fiarele pământului, ca să-i mănânce şi să-i nimicească. (Ieremia 15:1-3)

În mod asemănător, Dumnezeu a stabilit nimicirea peste învățătorii mincinoși? Da! Vorbind de învățătorii mincinoși, care "vor strecura pe furiş erezii nimicitoare", Petru proclamă:

• În lăcomia lor vor căuta ca prin cuvântări înşelătoare să aibă un câştig de la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează. (2 Petru 2:3)

Iuda, spune:

• Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, (Iuda 4)

În Iuda 13, Domnul îi numește "stele rătăcitoare", și explică faptul că negura întunericului (adică iadul, Matei 22:13) lor le este păstrată pentru vecie. A stabilit oare Dumnezeu distrugere peste ei? Da. Într-adevăr, El a hotărât aceasta! Rețineți, de asemenea 1 Petru 2:8, vorbind în contextul celor care "construiesc" (adică cei care sunt lideri spirituali falși), Domnul declară:

• Ei se lovesc de ea, pentru că n-au crezut Cuvântul, şi la aceasta sunt rânduiţi.

Deci, acest lucru înseamnă că este imposibil pentru un învățător fals să se pocăiască vreodată și să fie salvat? Da! Notați ce este spus în continuare la 2 Petru despre învățătorii falși.

• Dar aceştia, ca nişte dobitoace fără minte, din fire sortite să fie prinse şi nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri în însăşi stricăciunea lor şi îşi vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. (2 Petru 2:12-13a)

Domnul spune că învățătorii mincinoși sunt ca "nişte dobitoace fără minte, din fire sortite să fie prinse şi nimicite." Cu alte cuvinte, Dumnezeu a făcut pe învățătorii mincinoși în scopul expres de a-i nimicii pentru totdeauna. Plata fărădelegii este iazul de foc (Apocalipsa 21:8). Învățătorii falși sunt fără nici o speranță. De fapt, notați Iuda 11. Se spune despre ei că "Au pierit [la timpul trecut] într-o răscoală ca a lui Core."

Învățătorii falși din vremea lui Isus (fariseii), care au hulit pe Duhul Sfânt (Matei 12:22-32) au fost într-o stare similară. Pentru ceea ce au făcut, ei niciodată nu pot fi iertați (Matei 12:32). Ei au văzut lucrarea de netăgăduit a lui Dumnezeu (minunile), dar au numit această lucrare a Duhului Sfânt satanică, din cauza opoziției lor păcătoase împotriva lui Hristos. Ei știau că El a fost de la Dumnezeu (notați ce spune fariseul Nicodim, lui Isus în Ioan 3:2), dar au mințit totuși împotriva acestor cunoștințe, spre pierzarea lor.

Unii ar putea argumenta împotriva celor de mai sus susținând că Pavel a fost un învățător fals, și totuși el a fost salvat. Într-adevăr, Pavel a fost un învățător fals, dar nu era de felul celor descrișiîn 2 Petru 2:1-22. Opoziția sa față de adevăr era în ignoranță și necredință (1 Timotei 1:12-13). A fost nevoie de o minune radicală pentru a ajunge să se pocăiască (Fapte 22:1-11), dar odată ce el a primit "cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos" (2 Petru 2:20), el nu s-a mai întors de la ea (2 Petru 2:21). Nu tot astfel este în cazul descris la 2 Petru 2 cu privire la lupii despre care Petru ne avertizează. Acești oameni au adevărul, însă se întorc de la el (vă rugăm să consultați 2 Petru 2:20-22)! Sunt oare toți cei care sunt prinși în minciuni și înșelăciune fără nici o speranță? Nu. Rețineți ceea ce spune Iuda:

• Mustraţi pe cei ce se despart de voi[1]; Și de alții să aveți milă, făcând distincție; căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne.

Iuda ne îndeamnă să facem "o distincție", deci, trebuie folosit discernământul. El spune acest lucru în contextul „preaiubiților” (Iuda 20). În timp ce ne luptăm pentru credință (Iuda 3), trebuie să avem milă (Iuda 22) unii de alții (Coloseni 3:12-14), slujindu-ne unii altora în dragoste (Galateni 5:13-15). Dar, în același timp, noi trebuie să discernem (făcând o distincție, versetul 22), cu cei care ar fi prinși în vre-o eroare și trebuie să fie salvaţi de la aceasta ("căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc", Iuda 23).

Prietenii lui Iov (Elifaz, Bildad și Țofar) sunt exemple de acest fel. Ei au propagat învățătură falsă lui Iov (ex, Iov 13:4), în încercarea lor de a înfrunta pe Iov, vorbind despre, ceea ce ei considerau a fi, păcatul lui (ex, Iov 22:5). Ei au susținut că Iov culege ceea ce a semănat, pentru că Dumnezeu îi pedepsește pe cei răi în această viață și recompensează pe cel drept (ex, Iov 4:7). Iov a afirmat că suferința lui nu a fost din pricina păcatului său, și că Dumnezeu nu pedepsește întotdeauna pe cei răi și răsplătește pe cei drepți în această viață (ex. Iov 21:7-13).

Acești prietenii ai lui Iov au vorbit în mod fals despre Dumnezeu și astfel, au fost prinși în înșelăciune. De fapt, Dumnezeu era mâniat pe ei, și ei aveau probleme serioase înaintea Lui. Prin urmare, Domnul spune lui Elifaz din Teman:

• După ce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui Elifaz din Teman: „Mânia Mea s-a aprins împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentru că n-aţi vorbit aşa de drept de Mine, cum a vorbit robul Meu Iov. Luaţi acum şapte viţei şi şapte berbeci, duceţi-vă la robul Meu Iov şi aduceţi o ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage pentru voi, şi numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră; căci n-aţi vorbit aşa de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.” (Iov 42:7-8)

Iov s-a rugat în mod corect pentru acești oameni care nu au vorbit drept despre Dumnezeu, iar Domnul a primit rugăciunea lui Iov (Iov 42:9-10). Deci, este clar că există un timp de rugăciune pentru cei prinși în eroare.

Exemplificarea din Efeseni 4:14, arată că este foarte posibil ca un credincios să poată fi influențat să cadă în eroare și apoi, el însuși să propage astfel de erori. Iar, aceasta este o chestiune serioasă, totuși (2 Petru 3:17). Iacov 5:19-20 descrie o persoană care se "rătăcește" de la adevăr. Cu alte cuvinte, nu mai este în adevăr (Ioan 14:6) și, prin urmare, un astfel de om nu mai este înțelept (la fel cum au fost prietenii lui Iov). Rețineți ce este spus în Iacov, că sufletul lor este mântuit "de la moarte" (iad! Apocalipsa 21:8), atunci când aceștia sunt readuși înapoi la adevăr (Iacov 5:19-20).

• Fraţilor, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, şi-l întoarce un altul, să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte şi va acoperi o sumedenie de păcate. (Iacov 5:19-20).

Prin urmare, aceștia sunt cei care ar putea fi prinși în eroare, dar ei nu sunt "învățători mincinoși" de genul celor menționați în 2 Petru 2:1f , fiindcă aceia sunt pierduți (lor le este păstrată negura întunericului, 2 Petru 2:17).

Dar ce putem spune despre învățătorii mincinoși (2 Petru 2:1 f)? Ce se poate spune despre acești oameni care conduc sute, mii, și uneori, milioane de persoane la moartea a doua (2 Petru 2:2, fiindcă "mulți îi vor urma", Apocalipsa 20:14-15, 22:15)? Să ne rugăm pentru ei?

Nu. Instrucțiunea pe care Pavel o dă în Galateni 1:8-9 (pentru cei care propovăduiesc o altă Evanghelie) este ca noi să-i lăsăm să meargă în iad.

• Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! (Galateni 1:8, repetat în versetul 9)

Acest lucru este exact opusul îndemnului de a ne ruga pentru ei. De asemeni, ceea ce este caracteristic unui om neprihănit este faptul că, un desfrânat este disprețuit în ochii lui (Psalmul 15:4) și urăște pe cei ce urăsc pe Domnul (Psalmul 139:19-22). Și, la momentul potrivit, el nu numai că nu se roagă pentru cineva, dar el se roagă de fapt pentru ca răzbunarea lui Dumnezeu să vină asupra lor!

De exemplu, Zaharia (fiul lui Iehoiada, preotul) s-a rugat lui Dumnezeu pentru răzbunare, când el a fost ucis de împăratul Ioas. Împăratului Ioas i-a fost spus adevărul cu mulți ani înainte de către tatăl lui Zaharia, și Ioas a urmat acest adevăr până la moartea lui Iehoiada. Dar, după moartea lui Iehoiada, Ioas s-a întors de la porunca sfântă care-l eliberase și s-a întors spre idolatrie (2 Cronici 24:17-18). Când Zaharia l-a mustrat pe Ioas, Ioas l-a ucis. Atunci, Zaharia sa rugat în mod corect când a murit: „Domnul să vadă şi să judece!” (2 Cronici 24:22).

De asemenea, Pavel s-a rugat în mod corect împotriva lui Alexandru căldărarul, care i-a făcut "mult rău" și era "cu totul împotriva" adevărului ("cuvintelor noastre", 2 Timotei 4:14-15). Pavel, s-a rugat astfel: Domnul îi va răsplăti după faptele lui.

Este o realitate uimitoare că Scripturile sunt atât de abundente cu acest tip de mentalitate (și rugăciune), despre care lumea "creștină" știe puțin sau chiar nimic de existența sau aplicația lor (acesta este rezultatul gâdilărilor lupilor, 2 Timotei 4:3). Isus a vorbit despre acest strigăt pentru răzbunare al celor drepți în Luca 18:1-8. Ioan scrie în Apocalipsa 6:9-10. Neemia se roagă în Neemia 4:4-5. David se roagă în Psalmul 35:1-8; 59:5,11-13, 68:1-2, 109:1-20; 140:8-11; 141:5,10. În Psalmul 69:22-28, David se roagă, ca vrăjmașii lui să meargă în iad!

• Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n-aibă parte de îndurarea Ta! Să fie şterşi din Cartea Vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi! (Psalmii 69:27-28)

De asemenea, în Psalmul 55:12-15 David își amintește de un om care "mergea împreună cu el la casa Domnului" (vers. 12-14), dar acum este dușmanul său. Cu alte cuvinte, acela a fost un om în adevăr, dar care s-a îndepărtat și a devenit dușman al adevărului și prin urmare, dușmanul lui David. Care este rugăciunea lui David pentru oameni ca acesta?

• Să vină moartea peste ei şi să se coboare de vii în Locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor. (Psalmii 55:15)

De asemenea, în Psalmul 58:3-11 David descrie care este soarta veșnică, a celor ale căror minciuni sunt ca otrava unui șarpe; și el se roagă, "Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură!" (Psalmul 58:6).

Aceasta ar trebui să fie rugăciunea noastră împotriva oamenilor din zilele noastre, care conduc pe alții la pierzare. Este extrem de rău să devieze cineva pe oameni de la calea îngustă și să-i îndemne spre calea cea lată care duce la pierzare (Matei 7:13-14; Luca 13:23-24).

Deci, ce se poate spune despre domnul Justin T. Alfred (pastorul de care am menționat la începutul acestui articol)? El este un învățător fals (2 Petru 2:1-2). El conduce sute de oameni (păstorește o biserică de aproximativ 300), spre chinuri veșnice. El urmează și susține învățătura unui lup (Chuck Smith, care conduce multe mii de oameni la iad). Pentru a înțelege în mod corespunzător seriozitatea răului pe care-l face un pastor care a fost instruit (crescut) de un lup, cuvintele lui Isus le sunt adresate.

• Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. (Matei 23:15)

Note

[1] Traducerea Cornilescu nu este cea bună. Ci ar fi trebuit tradus astfel: Și de alții să aveți milă, făcând distincție; http://biblehub.com/jude/1-22.htm

A True Church - Darwin F.

Traducerea Vasile Sanda