Î 1. Sunteţi singura biserică adevărată (mai sunt alţi credincioşi adevăraţi)?
R. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”(Luca 18:8b, a se vedea de asemenea, 2 Timotei 3:1-5; 4:3; 2 Petru 2:2)
Unii, din prostie ne judecă (Matei 7:1-2) pentru că am fi în eroare, deoarece nu putem numii o altă biserică adevărată, dar ei fac acest lucru pentru că standardul lor este un standard omenesc şi nu este după Cuvântul lui Dumnezeu (Matei 15:8-9). În ceea ce priveşte alţi creştini, noi credem că există cel puţin un Recabit (Ieremia 35:18-19) şi o rămășită de evrei în lume (Romani 11:2-5, 25). Dar, n-am întâlnit încă alţi ucenici ai lui Hristos, de care să fim convinşi că sunt printre cei care continuă în credinţă (Romani 2:7; 1 Ioan 2:3-5). Am vrea mult să întâlnim alţi sfinţi, dar ştim că zilele în care trăim sunt rele şi diavolul, şarpele cel vechi înșală întreaga lume (Apocalipsa 12:9), astfel se face că cei mai mulţi sunt înşelaţi (2 Timotei 3:1-5; 4:3; 2 Petru 2:2). Am întâlnit doar un singur credincios, care a fost deja în adevăr înainte de a ne cunoaşte pe noi, şi el doar recent s-a pocăit. Dar alţii afară de această excepţie, n-am întâlnit, toată lumea a fost oarecum prinsă în minciunile veacului acestuia (2 Timotei 3:1-5; 4:3; 2 Petru 2:2). Chiar și noi înşine am fost prinşi în trecut în astfel de înşelăciune, dar Domnul ne-a ocrotit scoțându-ne dintre cei care ţin cuvântări stricate; şi El continuă să ne păzească (Proverbe 2:12).
Î 2. Mai păcătuiești?
R. Pentru răspunsul la această întrebare, vă rugăm să consultaţi Eclesiastul 7:20 şi 1 Ioan 1:8.
Î 3. Credeţi că teologia dvs. este 100% corectă?
R. Cunoaştem în parte (1 Corinteni 13:9), dar "ţinem bine" la ceea ce am aflat (Filipeni 2:16; Tit 1:9) şi ne luptăm pentru adevăr (2 Corinteni 10:3-5; Iuda 3). Ştim că s-ar putea să mai păcătuim (1 Ioan 1:8-10) şi că suntem susceptibili de a greşi, de aceea noi iubim corectările biblice. Acesta este modul de viaţă (Proverbe 6:23). Din păcate, deoarece acest factor al greşelilor omeneşti este des întâlnit, de obicei oamenii cred că adevărul nu poate fi cunoscut, adică o mai mare parte a Scripturii. Totuşi, noi ştim că Biblia spune diferit (Psalmul 25:14).
Noi ţinem cu străşnicie la ceea ce ştim că este adevărat şi suntem gata să ne pocăim dacă cumva ni se arată contrariul prin Cuvântul lui Dumnezeu pentru că noi credem că aceasta este singura cale spre viaţa veşnică, credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu, tot cuvântul (Matei 4:4; Iacov 1:21).
Î 4. Vrei să spui că trebuie să faci mai mult decât să crezi în moartea şi învierea lui Cristos, ca să fii mântuit?
R. Da, trebuie să crezi în Hristos Însuşi (Ioan 3:16), nu doar în ceea ce a făcut El. Isus Hristos este totul din Biblie, El este Cuvântul lui Dumnezeu (Apoc. 19:13; Evrei 4:12-13; Iacov 1:21; Matei 4:4). Încrederea deci, trebuie să-ţi fie în Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că Isus este Cuvântul (Ioan 1:1, 14).
Î 5. Vrei să spui că te închini şi adori Biblia?
R. Da, dar nu hârtia, cerneala, sau coperţile (care, sunt importante), ci tot ce spune Biblia: noi ne închinăm şi trăim prin Ea (Psalmul 138:2).
Î 6. Ce se întâmplă dacă unele persoane cred în Isus şi se închină Lui cu vieţile lor, dar au unele probleme teologice greşite? Ce dacă au unele interpretări greşite ale Scripturii? Credeţi că ei vor fi mântuiţi?
R. A fi mântuit, este egal cu a veni la cunoaşterea adevărului (1 Timotei 2:4; Ioan 14:6; Evrei 10:26). Prin urmare, eroarea teologică este mult diminuată în mântuirea adevărată. Oricine ar avea o teologie a căror caracteristici ar contrazice Scriptura, este pierdut (1 Ioan 2:4), adică dovedeşte că nu crede în Isus, indiferent de ceea ce pretinde. Astfel de oameni nu au pe Dumnezeu (2 Ioan 1:9). Există anumite lucruri pe care Scriptura le identifică drept condamnabil teologic. Cu alte cuvinte, dacă au această eroare teologică, aceştia nu sunt mântuiţi şi deci nu cred în Isus, indiferent de ceea ce pretind ei. De exemplu, crezând într-o altă evanghelie (falsă) este condamnabil (Galateni 1:8-9). Nu există nici o salvare (mântuire) pe o cale lată (falsă), citeşte Matei 7:13-14. Dacă cineva ar avea o parte teologică greşită ar fi pe o cale greşită adică calea pe care merge este falsă; deci, într-un creştinism fals, modul lor de a crede în Hristos este greşit, fiindcă ei cred ereziile.
Un alt exemplu în acest sens este credinţa într-un Hristos fals (ca în Matei 24:24 sau 2 Corinteni 11:4). Dacă persoana de care vorbeşti "crede în alt Isus şi îi face încredere, deci, dacă "Isus în care crede, este un Isus fals, atunci această problemă teologică este condamnabilă. Nu există nici o salvare într-un Hristos fals. Şi, tocmai acest lucru promovează "falsul creştinism", un Isus fals (de exemplu, a se vedea articolul nostru despre Greg Laurie).
Mai mult; indiferent despre ce eroare teologică este vorba, dar, dacă totuşi se continuă în ea chiar şi după ce a fost demonstrat adevărul (ca în 1 Timotei 6:3-5), ei arată că nu cred în Isus (Biblia), pentru că, cine este din Dumnezeu ascultă de cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 8:47). Punctul crucial al mântuirii este de a găsii adevărul şi de a rămâne în el (Ioan 14:6; 15:1-6). Deci, cine este în eroare teologică, indiferent de problemă, are potenţialul de a avea sufletul pierdut, fiindcă este scris:
Voi deci, prea iubiţilor, ştiind mai dinainte aceste lucruri, păziţi-vă ca nu cumva să vă lăsaţi târâți de rătăcirea (eroarea) acestor nelegiuiţi, şi să vă pierdeţi tăria; ci creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului şi mântuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava, acum şi în ziua veşniciei. Amin. (2 Petru 3:17-18)
În plus, există o diferenţă uriaşă între unul care este pe o cale cu totul greşită (calea lată, Matei 7:13-14), adică într-o religie falsă (sau “Creştinism” fals), şi altul care este într-adevăr în Creştinismul adevărat, care este Iudaismul adevărat, Romani 2:28-29). Unul este complet prins în minciună şi înşelăciune, idolatrie (demoni) şi religie falsă, pe când celălalt este în adevăr (Ioan 14:6), și cunoaşte în parte (1 Corinteni 13:9), dar el creşte în harul şi cunoaşterea Domnului (2 Petru 3:18). Aşa cum este spus în Proverbe 9:9, “Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!” A se vedea, de asemenea, Proverbe 1:5.
Dar, un nebun şi un batjocoritor (ex, Proverbe 9:7 / 14:3 / 17:21 / 21:24 / Psalmul 10:4 / 14:1), ca şi cei care sunt prinşi în creştinismul fals, nu vor creşte în înţelepciune (Proverbe 14:6; 17:10, 16; 27:22), pentru că ei nu au înţelepciune de la început. Inima lor este întunecată (Rom 1:21-22; Efeseni 4:18) şi ei nu ştiu nimic (ca în 1 Timotei 6:4). Pentru că, începutul înţelepciunii este frica de Domnul (Proverbe 1:7). Atât cei demascaţi, cât şi cei implicaţi în creştinism fals, nu se tem de Dumnezeu, de aceea ei nu au nici măcar un început al înţelepciunii, pentru că ei "nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura" (Proverbe 1:7). Prin urmare, "cunoştinţa" (înţelepciunea), ce s-ar părea că o au, este doar o parte a înşelăciunii satanice (Apocalipsa 12:9) pentru a crea iluzia că ei sunt în adevăr, dar de fapt ei răstălmăcesc Scriptura (2 Petru 3:16) pentru că urăsc Adevărul şi deci sunt prinşi în cursa diavolului (ex, 2 Timotei 2:26). Aşa că, există o mare diferenţă între cei prinşi în creştinism fals şi cei ce sunt în Adevăr. Învăţătorii falşi (1 Ioan 2:4), pur şi simplu propagă minciunile lor şi ale religiilor lor false, şi vor merge din rău în mai rău (2 Timotei 3:13). Adevăraţii credincioşi, care totuși, poate au greşit ocazional îşi corectează greşelile (Proverbe 9:6), după cum este scris la vs.9, şi ei cresc în adevăr (2 Petru 3:18), pentru că ei sunt pe calea adevărului (2 Petru 2:2), care de fapt acesta este modul lor de viaţă (Ioan 14:6).
Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea Sunt calea vieţii. (Proverbe 6:23)
Î 7. Am crezut că a fi mântuit, este treaba lui Isus. Am gândit că sângele lui Hristos ne-a salvat de la distrugere, şi nu "cunoştinţa noastră?
R. Omul şi-a auto impus ignoranţa, iar această lipsă de cunoştinţă şi înţelegere (Romani 1:18-22; Efeseni 4:18) este exact ceea ce îl va duce în iad (cum este spus în Osea 4:6a). Isus este singurul care dă cunoştinţa de care este nevoie pentru a fi salvat (Psalmul 25:14, Matei 11:25-27, Marcu 4:11-12, Romani 9:16, 18). Această cunoaştere este credinţa în Cuvântul Său (Ioan 1:1, 14; 3:16; Apocalipsa 19:13). Neprihănirea căpătată prin sângele lui este valabilă numai pentru cei care au această cunoaştere (Romani 5:1-2, 9; Apocalipsa 21:8).
Chiar dacă este scris: … Dumnezeu, Mântuitorul nostru: voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului. (1 Tim. 2:3-4)
Î 8. De unde ştii că Biblia este adevărată?
R. Biblia este prin sine evidentă, aşa cum Dumnezeu este de la sine evident (ex, Romani 1:18-21), iar Biblia şi Dumnezeu sunt una şi acelaşi (de ex. Galateni 3:8; Apocalipsa 19:13). După cum am mai spus, nu hârtia, cerneala, sau coperţile ci tot ceea ce spune este cuvântul, deoarece cuvântul este Dumnezeu (Ioan 1:1). În Romani 1:18-21 este dovedit că oamenii sunt fără scuză, pentru că în mod clar Dumnezeu este văzut în creaţia Sa (Romani 1:20). Acum, fiindcă Cuvântul lui Dumnezeu (Biblia) este Dumnezeu, Cuvântul Său este la fel de bine văzut în mod clar în creaţie, deci, este prin sine evident, după cum este scris: Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. (Psalmi 19:1) Cu alte cuvinte, cerurile vorbesc cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum Pavel a scris, citând Psalmul 19:4, „N-au auzit ei?” Ba da; căci „glasul lor a răsunat prin tot pământul, şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.” (Romani 10:18) Aici, Pavel vorbeşte în contextul proclamării Evangheliei, prin urmare, Pavel dezvăluie evanghelia (cuvântul lui Dumnezeu) care este proclamată în creaţie, în special în ceruri.
Dar acesta nu e singurul loc unde Cuvântul Său este proclamat. Acesta este proclamat afară, pe străzi, în pieţe deschise, la porţile oraşelor, pe dealurile înalte, unde căile se întâlnesc; Cui este proclamat? Oamenilor de peste tot li s-a propovăduit înţelepciunea, care este Hristos Însuşi (1 Corinteni 1:24), care este Cuvântul lui Dumnezeu (Apocalipsa 19:13), da El este proclamat oamenilor (Proverbe 1:20-23;8:1-7), dar ei refuză să asculte (Proverbe 1:24; Romani 1:18-21). Şi Dumnezeu va ţine cont, căci ei nu iau seama ca să se pocăiască (Proverbe 1:24-33). Acesta este un alt mod, prin care puteţi vedea că Biblia (Cuvântul lui Dumnezeu) este prin sine evident, prin răspunsul lui Dumnezeu pentru cei care nu cred. Această judecată este mânie veşnică, pentru că ei nu cred (ex, Ioan 3:36; Apocalipsa 21:8). De exemplu, amintiți-vă atunci când un om din Biblie, care era fiul unui prooroc, căruia i-a vorbit Cuvântul Domnului, i-a spus aproapelui său, după porunca Domnului: "Loveşte-mă, te rog,", dar pentru că omul a refuzat să-l lovească, Dumnezeu l-a omorât pe acesta pentru că nu l-a lovit, pentru ne-ascultare de cuvânt (1 Regi 20:35-36). Şi aşa este pentru toată lumea care nu crede mărturia lui Dumnezeu, dată Fiului Său (Biblia). Dacă nu crezi Biblia, nu contează cine eşti, î-L faci pe Dumnezeu mincinos (1 Ioan 5:10). Toată lumea va fi trasă la răspundere şi fiecare va fi judecat de Cuvântul Său (Evrei 4:12-13). Cei care nu au cuvântul scris (ex, Romani 2:12), da, chiar şi ei vor fi judecaţi de cuvântul scris, deoarece este scris în inimile lor (Romani 2:14-15). Dar, pentru că oamenii au inima rea şi înşelătoare (Ieremia 17:9), ei nu iau aminte la cuvântul Lui cu toate că el poate a venit la ei, însă ei vor să fie în robia diavolului (Faptele Apostolilor 26:18) şi în întuneric (Efeseni 4:17-18). Începutul ieşirii din acest întuneric, este literalmente frica de Dumnezeu (Proverbe 9:10). După cum Isus a spus:
Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. (Ioan 7:17)
Deci, cunoaștem că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, nu din cauza istoriei sau a ceea ce omul a făcut cu ea, ci datorită Duhului lui Dumnezeu, care dă lumină fiecărui om care vine în lume(Ioan 1:9). Mai mult decât atât, Pavel declară explicit că Evanghelia este predicată în creație (Romani 10:18 / Psalmul 19:1-4), iar Biblia exemplifică oameni mântuiți fără vre-o mențiune cu privire la vre-un text scris (de exemplu, Abel, Enoh, Noe, Iov, etc, vezi Psalmul 147:19-20 și Fapte 10:35).
Mântuirea sparge cercul vicios al păcatului şi al necredinţei, şi aduce cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Cuvântului Lui (Proverbe 2:1-12; Ioan 8:47).
Aceste întrebări au fost puse lui Darwin Fish, pastorul bisericii “A true church”.
Traducerea: Vasile Sanda