1. Biblia, este adevărul (citiţi şi: https://sites.google.com/site/crestinadevarat/declaratie-de-credinta).
Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, iar Cuvântul este Dumnezeu (Ioan 1:1).
Sfânta Scriptură (Biblia) este prin sine evidentă, după cum Dumnezeu este de la sine evident (ex. Romani 1:18-21), iar Cuvântul şi Dumnezeu sunt unul şi acelaşi (de ex. Galateni 3:8; Apocalipsa 19:13). Desigur, nu vorbim de hârtie, cerneală sau de coperţile cărții, ci tot ceea ce spune cuvântul. Cuvântul este adevărul, (Ioan 14:6) iar El este Dumnezeu. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Ioan 9:35-37), El este Cuvântul lui Dumnezeu.
Cine crede Cuvântul, crede în Dumnezeu, dar cine nesocoteşte Cuvântul şi nu crede în el, în Dumnezeu nu crede.
Deci, cine crede în Cuvânt are viaţa veşnică; dar cine nu crede în El nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el. (Ioan 3:36)
Cam cât de mult ar trebuii cuiva să nu creadă ca să fie numit necredincios?
Nu mult, de fapt un singur lucru din Cuvânt pe care nu-l crede, prin aceasta el dovedeşte necredința lui.
Deci, dacă cineva nu crede „...orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4), pe Dumnezeu nu crede. Ba, chiar și mai mult, îl face mincinos după cum este scris, cine nu crede pe Dumnezeu Îl face mincinos, fiindcă nu crede mărturisirea pe care a făcut-o Dumnezeu despre Fiul Său (1 Ioan 5:10).
Prin urmare, din Scriptură se înțelege aşa cum o spune cuvântul că, dacă este cineva mântuit de mânia lui Dumnezeu care are să vină în curând peste toată lumea, aceasta desigur se poate face numai prin har, adică prin îndurarea lui Dumnezeu. Deoarece El face ca cei aleşi să audă Cuvântul şi să-l creadă, deci, prin ascultarea de cuvânt vine credinţa, după cum este scris: Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos. (Romani 10:17)
- Dar, va spune cineva: Sunt unii care au alte religii ce nu au la bază învăţătura Bibliei, sau alții care nu cred deloc în Dumnezeu.
R. Ei bine, despre astfel de oameni, Cuvântul spune că nu vor fi mântuiți, fiindcă Scriptura este clară și spune că nu este mântuire decât numai prin credinţa în cuvântul lui Dumnezeu, adică în Isus (Ioan 1:1), de altfel este zis: În nimeni altul nu este mântuire... (Fapte 4:12a). Deci, singura cale de acces la Dumnezeu este prin Isus. Altă cale nu exisă. El (Isus Hristos) însuşi, spune: Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. (Ioan 14:6) El este Calea, Adevărul şi Viaţa. Prin urmare, intrarea la Tatăl nu se poate face decât numai prin adevăr, căci numai cine este pe această cale a Cuvântului poate ajunge la viaţă.
Acest Cuvânt este adevăr, iar El este sfânt şi dătător de viaţă, iar cei cărora le-a vorbit El (cuvântul lui Dumnezeu) au fost sfinţiţi şi au fost numiţi „dumnezei” (Ioan 10:35). El adevereşte, de asemeni, că sfinţirea vine prin cuvântul lui Dumnezeu, El este Cuvântul adevărului. Domnul Isus pe când se ruga Tatălui pentru aceia pe care El i-a dat, spune: Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. (Ioan 17:17)
-Iar, dacă cineva ar întreba, Până când au fost valabile cuvintele Domnului? Sau poate ar zice: Toate aceste cuvinte au fost ele valabile numai în trecut? Altfel pusă întrebarea ar fi: Au cuvintele un termen?
La aceasta, Biblia răspunde:
Într-adevăr acesta este răspunsul, Cuvântul lui Dumnezeu, care este adevărul, El este viu şi rămâne veşnic
Un alt lucru semnificativ este acela că prin El au fost făcute toate lucrurile (Coloseni 1:16).
El era Dumnezeu şi totul a luat fiinţă prin El, şi nimic din ce există, n-a fost făcut fără El (Ioan 1:3).
Deci, Dumnezeu i-a făcut pe toți oamenii. Și este clar că după cum El a făcut pe cel bun, tot El a făcut și pe cel rău. Chiar dacă acest lucru pare foarte greu de crezut pentru cei necredincioși, totuși, Dumnezeu adeverește că El i-a făcut și pe unii și pe alții. În acest sens Cuvântul, spune: Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. (Proverbe 16:4).
Da, chiar şi cerurile şi toată oștirea lor au fost făcute prin cuvântul Domnului:
2. Oare, se cunoaște Ce este “Adevăr Biblic” și Ce, Nu Este?
(Este Ușor să Recunoști Ce este Biblic și Ce Nu Este?)
- Desigur, că se cunoaște, altfel nu s-ar fi spus: Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. (1 Petru 4:11)
Biblia mai spune că mânia lui Dumnezeu va fi peste cei ce suprimă (înăbuşă) adevărul.
Pentru aceasta, oamenii ar trebuii să ia aminte la orice cuvânt, ca nu cumva să vorbească ceva greşit, ori să spună vreun cuvânt nefolositor, deoarece este spus că, în ziua judecăţii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. (Matei 12:36)
Poate că se va găsii cineva care să spună că, nu se cunoaşte limita, adică nu se poate ști ce anume să vorbească şi care este limita unde ar trebui ca să se oprească.
Dar nu din înţelepciune spune aceasta (Eclesiastul 7:10), fiindcă Biblia spune clar care este limita. Ei bine, această limită este chiar cuvântul Domnului, căci este spus: învăţaţi să nu treceţi peste „ce este scris” (1 Corinteni 4:6).
Care este deci limita?
R. Limita este aceasta: Nimeni să nu o ia înainte, ori să treacă peste învăţăturile lui Hristos, deoarece Oricine o ia înainte, şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu... (2 Ioan 1:9a). Adevărul spune că totul se limitează la “cuvintele lui Dumnezeu,” aşa cum este scris: Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. (1 Petru 4:11a)
Prin urmare, orice trece dincolo de cuvintele lui Dumnezeu, nu este adevăr biblic.
Acum, credeți că este cineva care tremură la auzul acestor cuvinte? Oare este cineva? Biblia spune că nu sunt mulţi (Matei 7:14), ci dimpotrivă. Cu toate acestea, avem în Scriptură câteva exemple de oameni care au luat aminte și s-au cutremurat la auzirea cuvintelor lui Dumnezeu. De exemplu, Moise, într-o astfel de situație, la prezența lui Dumnezeu, a zis: „Sunt îngrozit şi tremur!” (Evrei 12:21), dar desigur nu este cazul celor mai mulți din zilele noastre, care totuși, zic că sunt creștini.
Cei mulţi nu iau aminte la Cuvânt ca să asculte de El, şi ei fac astfel, dovedind că nu se tem de Cel care are puterea să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă (Matei 10:28), adică nu se tem de Dumnezeu. Dar, este clar că dacă cineva nu ascultă de adevăr, va sfârşii în chinul focului veşnic, oricine ar fi el (Matei 25:41).
Astfel că, toţi cei ce nu vorbesc adevărul vor fi pierduţi, după cum este scris: Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde,.. (Proverbe 13:13a)
Alţii, căutând scuze poate vor spune că au fost lipsiţi de o educaţie bună, sau că nu au avut parte de nici-un fel de educaţie (adică nu au fost la şcoală), sau că nu ştiu să citească, ori să scrie, iar alţii, ca să se dezvinovățească, vor căuta diferite argumente, de exemplu că nu au avut Biblie, sau că nu a fost tradusă în limba lor, dar Biblia spune că nimeni nu poate face excepţie. La Romani 1:18-21 este arătat că oamenii sunt fără scuză, şi nu se pot dezvinovăţi, pentru că Dumnezeu se poate vedea lămurit în creaţia Sa (Romani 1:20).
Astfel deci, vorbind despre cuvântul lui Dumnezeu (Biblia), şi dumnezeirea Lui despre care se poate spune, de asemeni, că se vede în mod clar în creaţie, şi chiar din exemplul de mai sus, se înţelege că Cuvântul Domnului le este descoperit oamenilor, în ei înşişi.
Deci, ei nu se pot dezvinovăți, deoarece El este prin sine evident, și cuvântul Domnului prevalează, după cum este scris: Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. (Psalmi 19:1) Cu alte cuvinte, cerurile vorbesc cuvântul lui Dumnezeu, iar Pavel, citând Psalmul 19:4, a scris: „N-au auzit ei?” Ba da; căci „glasul lor a răsunat prin tot pământul, şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.” (Romani 10:18) Aici, Pavel vorbeşte în contextul proclamării Evangheliei, și prin urmare, el arată că evanghelia este proclamată în creaţie, şi acest adevăr a ajuns până la marginile lumii.
3. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul, El este demn de toată încrederea.
(Chiar şi cei mai sceptici rămân fără argumente)
El este curat, şi nu se poate tăgăduii singur, deoarece, El ce zice, se face (Psalmii 33:9). Cuvântul Tău este cu totul încercat.. (Psalmii 119:140) şi cine se încrede în El nu va fi dat de rușine. Tot astfel, Biblia spune că Dumnezeu e lumină şi în El nu este întuneric (1 Ioan 1:5b). De asemeni este scris: Căile lui Dumnezeu sunt desăvârşite, cuvântul Domnului este curăţat; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El. (2 Samuel 22:31)
Niciunde, nicăieri altundeva nu se găsește Adevărul, decât numai în cuvântul lui Dumnezeu. Căci cuvântul Domnului este adevărat, şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie. (Psalmii 33:4) Deci, în nici-o altă carte și în nici-un alt document nu este Adevăr.
În Biblie este spus că: Temelia cuvântului Lui Dumnezeu este adevărul (Psalmii 119:160), şi în El nu este minciună (1 Ioan 2:27), pentru că El nu minte (Numeri 23:19; Tit 1:2). Scriptura arată că Dumnezeu este credincios cuvântului Sau: … El rămâne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur. (2 Timotei 2:13)
Deci, după cum este scris că El Își ţine cuvântul Lui, pentru a da slavă, cinste şi pace celor ce sunt ascultători şi fac binele, tot la fel este scris că El Își va ţine cuvântul ca să dea necaz şi strâmtorare, celor ce nu ascultă de Cuvânt şi care fac răul.
- Dar, va spune cineva, în Biblie au scris mai mulţi oameni şi poate că s-au strecurat anumite erori.
- Exclus, fiindcă Domnul spune: Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El. (Prov. 30:5).
Deci, cuvântul Domnului este curăţat şi cu totul încercat, iar cei ce au scris (în Biblie) au făcut-o sub inspirația Duhului lui Dumnezeu. Iar, cuvintele lui Dumnezeu trebuiesc păstrate exact aşa cum a fost poruncit, adică fără să se adauge sau să se scadă ceva:
Astfel că oricine se apropie de El, poate avea încredere deplină în ce este scris. Avem deci, asigurarea din partea Domnului că nimic nu a fost scăzut sau adăugat, deoarece este scris că Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu (2 Timotei 3:16), deci nu numai o parte din Scriptură, ci toată Scriptura. Iar când Dumnezeu spune acest lucru, este sigur adevărat. Aşa că, de la El aflăm că oamenii nu au vorbit de la ei pentru că aşa au vrut sau că aşa li s-a părut lor că ar fi bine, ci mânați fiind de Duhul Sfânt, ei au vorbit de la Dumnezeu.
- Dar, va spune altcineva, este o carte care a fost scrisă cu mulţi ani în urmă, pot eu oare să fiu sigur că nu au fost modificări, prin transmitere?
În acest sens avem siguranţa că nu s-au adus modificări şi că nimic nu a fost alterat, deoarece, Cuvântul Domnului va fi păstrat de către Dumnezeu însuşi, după cum este scris: Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ şi curăţat de şapte ori. Tu, Doamne, le vei păzi şi le vei apăra de neamul acesta pe vecie.1 (Psalmii 12:6-7)
Domnul a mai spus și: Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. (Matei 24:35, puteţi citii de asemeni şi la: Marcu 13:31; Luca 21:33) Deci, este clar că nici-o eroare nu s-a putut strecura, şi că acesta este adevărul, căci toate cuvintele Domnului sunt legi drepte şi ele rămân pentru totdeauna, după cum este scris: toate legile Domnului cele drepte sunt veşnice (Psalmii 119:160).
Prin urmare, este evident că Cuvântul este demn de toată încrederea, fiindcă el este veşnic şi nu se schimbă.
4. Totul trebuie făcut (vorbire sau trăire) în limita adevărului Scripturii
Unii, poate vor încerca să spună că ei sunt învăţaţi de Duhul Sfânt, şi că din acest motiv ei pot face lucruri în afara limitei Scripturii. Dar, acest lucru nu poate fi adevărat deoarece Duhul Sfânt nu va vorbii de la El şi nu poate face ceva diferit de adevăr, deoarece El va lua din ce este al lui Isus şi va vorbii numai adevărul. Scriptura adevereşte de asemeni că: Duhul este adevărul (1 Ioan 5:6), Isus a spus:
Pentru aceasta și este îndemnul:
- Sau poate se vor găsii uni care vor spune că au avut descoperiri dumnezeiești sau vedenii de îngeri, şi că pe lângă învăţăturile din Biblie, ei au mai primit şi alte instrucțiuni deosebite de cele din Biblie.
Ei bine, acest lucru nu este adevărat pentru că Biblia spune că oricine nu rămâne în limita adevărului Evangheliei să nu fie ascultat, ci dimpotrivă, să fie blestemat.
Acum, chiar dacă totuși unii ţin la ceea ce au văzut sau auzit şi cred în acele lucruri, totuşi pentru că este diferit de Evanghelie, să nu-i credeţi pentru că ei nu vorbesc din “adevăr”. De fapt aceştia sunt călăuziţi de duhuri mincinoase.
În Biblie este scris că celor necredincioşi, Dumnezeu însuşi le trimite o lucrare de rătăcire, pentru că ei nu au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi, tocmai din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună (2 Tesaloniceni 2:11). Deci, ei spun lucruri înşelătoare, ce nu vin din adevăr, iar vedeniile lor sunt minciuni (Ezechiel 13:8).
Şi chiar dacă unii vor rămâne surprinşi de ceea se spune Scriptura; anume, că Dumnezeu însuşi îi face să creadă minciuni, totuşi acesta este adevărul, deoarece aşa spune Cuvântul, şi tot ce spune El este adevărat.
Deci, pe aceştia chiar Domnul îi amăgeşte şi chiar dacă unii vor spune că ei sunt proroci, nu mergeti după ei fiindcă acest lucru se face spre pierzania lor, deci este scris în Biblie că unii sunt amăgiți chiar de Dumnezeu..
5. Salvarea Este Numai prin Adevăr
Mântuirea, pe care o dă Dumnezeu prin har nu poate venii decât numai prin credinţa în Cuvântul adevărului.
Iar toți aceia care au au crezut, au fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt.
Biblia spune că toţi oamenii s-au rătăcit, toţi s-au dovedit nişte netrebnici şi că nu este niciunul care să facă binele (Psalmii 14:3).
Deci, este clar că nimeni nu ar putea să se laude şi să spună că prin “străduinţa lui, sau prin faptele lui bune, a ajuns să fie mântuit”, deoarece aceasta ar fi o minciună (Efeseni 2:9).
Mântuirea oamenilor este posibilă numai datorită milei lui Dumnezeu, iar Cuvântul adeverește că El se îndură de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea (Romani 9:15).
-Sunt unii care totuși, cred că dacă au urmat învăţăturile unor Universităţi, au căpătat pricepere şi cunoaştere despre Cuvântul lui Dumnezeu.
Dar nu este adevărat deoarece înţelepciunea nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu (Proverbe 8:35) şi aceasta este rezervată doar celor ce se tem de El (Psalmii 25:14). De aceea “adevărul” dă avertismente celor ce cred că au ajuns înţelepţi şi nesocotesc Cuvântul:
Iar cuvântul mai sune,
-Alții ar putea fi tentaţi să creadă că dacă unul a făcut studii (de teologie, sau de filozofie, sau psihologie, etc.) a ajuns înţelept şi poate cunoaşte “adevărul”.
Dar nu este adevărat, pentru că Biblia afirmă că nimeni nu are pricepere şi că nu este nici măcar unul care să facă binele, fiindcă toţi s-au abătut. Prin urmare, cu toţii depindem numai de mila șiîndurarea lui Dumnezeu. Scriptura adevereşte că, Domnul dă credinţa oricui vrea El, după buna Lui plăcere, şi tot astfel, El dă voinţa şi înfăptuirea (Filipeni 2:13), astfel că dacă nici măcar voinţa de a crede sau de a face binele n-o poate avea omul, este clar că nu este nimic în afara harului lui Dumnezeu.
Este cât se poate de clar că nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă (Romani 9:16). De asemeni, foarte important de reţinut este şi faptul că cei ce au ajuns la adevăr trebuie să-L mărturisească, deci dacă cineva nu-L mărturiseşte pe Isus înaintea oamenilor este ca unul care se leapădă de El, astfel că şi el va fi lepădat.
Numai dacă cineva este în Isus şi rămâne în Cuvântul lui Dumnezeu, va cunoaşte adevărul (Ioan 8:31), dar cine nu rămâne în Cuvântul Lui, nu va cunoaşte adevărul şi deci nu poate fi mântuit, deoarece nu-L are pe Dumnezeu (2 Ioan 1:9).
Scriptura adevereşte că naşterea din nou, vine prin Cuvântul lui Dumnezeu:
6. Desigur că Oamenii Pot Strica Cuvântul lui Dumnezeu
-Unii ar spune, că poate traducerile au erori.
Despre acest lucru, Dumnezeu nu a dat nici-o asigurare, deci este posibil ca prin traduceri să se fi strecurat greşeli (de traducere), deoarece traducerile nu au protecţia Cuvântului lui Dumnezeu. Deci, nimeni nu poate spune că prin traduceri nu s-au strecurat greşeli.
Adevărul spune că mulţi oameni strică Cuvântul prin interpretări (răstălmăciri) greşite, şi astfel prin învăţăturile pe care le dau altora ei transmit minciuni (2 Corinteni 2:17; 2 Petru 3:16). Mai sunt de asemeni unii care intenţionat strecoară erezii nimicitoare, adică subtil nu pe faţă, ci pe ascuns (2 Petru 2:1). Aceştia, deseori se prezintă ca fiind oameni religioşi, ce caută să fie foarte respectabili şi prin cuvinte frumoase înșală pe cei mai mulţi (Romani 16:18, Coloseni 2:4), dar Biblia spune despre ei că nu sunt lucrători adevăraţi, ci doar se prefac în slujitori ai adevărului:
Oamenii în general caută să strice cuvântul, pentru că nu cunosc adevărul; alteori o fac pentru interese personale, dar cu toții se rătăcesc căci dacă nu vorbesc din adevăr, răstălmăcesc Scriptura (2 Petru 3:16) şi făcând acest lucru duc şi pe alţii în rătăcire. Iar, Biblia spune că mulţi îi vor urma pe aceşti învăţători mincinoşi, şi din această cauză calea adevărului va fi vorbită de rău. De fapt, acesta este adevărul, căci este zis că cei mai mulţi strică cuvântul, deoarece nu vorbesc din partea lui Dumnezeu (2 Corinteni 2:17).
Deci cei ce caută adevărul ca pe o comoară (Proverbele 2:4), ar trebuii să se ferească de aceşti oameni înşelători deoarece ei sunt peste tot, chiar şi în adunări, după cum este zis:
În versetul următor este scris că în lăcomia lor vor căuta ca prin cuvântări înşelătoare să aibă un câştig de la oameni. De aceea adevărul spune că osânda îi paşte de multă vreme şi pierzarea lor nu dormitează. Domnul Isus a zis:
Iar aici dacă cineva ar întreba: Ce este "roada"? Răspunsul îl dă Scriptura în Luca 6:45. Nu este nicidecum, răstălmăcirile pe care le-au tot dat oamenii neevlavioși, care nu au frică de Dumnezeu (2 Petru 3:16), și care fac acest lucru spre pierzarea lor. Biblia, spune clar:
Roada deci, este “ceea ce vorbeşte gura”, nicidecum nu este ceea ce învățătorii falși spun că este. Cei mai mulți învață că roada ar fi numărul mare de persoane pe care ei i-au îndrumat la credință. Astfel că, cine învaţă altceva decât Cuvântul lui Dumnezeu, este lipsit de adevăr şi prin urmare, are o învăţătură falsă. Biblia spune clar că, cine vorbește să vorbească cuvintele lui Dumnezeu (1 Petru 4:11) și de asemeni: . . . să învăţaţi să nu treceţi peste ce „este scris” (1 Corinteni 4:6), dar ei nu ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu, ci vor să arate ce știu ei (Proverbe 18:2), pentru că sunt neascultători de Cuvânt (Efeseni 5:6).
Din moment ce Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu (adică Scripturile, Ioan 1:1, 14; Evrei 4:12-13; Apocalipsa 19:13), putem spune deci, că doctrina lui Hristos nu este doar învăţătura Lui ce o găsim în Matei, Marcu, Luca, şi Ioan, ci mai degrabă învăţătura Lui este totalitatea Scripturii. Prin urmare, cine învaţă pe alţii, trebuie să ia bine seama deoarece el poate fi descoperit ca fiind învăţător mincinos şi aceasta o putem afla bazându-ne pe simplul fapt că acest om rămâne în limitele cuvântului lui Dumnezeu, iar dacă nu rămâne este un mincinos (Ioan 8:47; 1 Timotei 6:3-5; 2 Ioan 9).
Slavă Domnului, fiindcă El ne dă siguranța că va ridica oameni cu teamă de Dumnezeu, oameni care să vorbească cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos, oameni care să lupte pentru credinţa adevărată (Iuda 1:3).
Deci, cei ce se tem de Dumnezeu, în ascultare de Cuvânt se vor depărta de cei ce strică Cuvântul şi fac tulburare împotriva învăţăturii adevărate (Romani 16:17). Dar cei ce rămân în continuare cu ei, chiar și după ce află că liderii lor sau frații lor spun minciuni, dovedesc neascultare de Adevăr și nu vor fi primiți de Dumnezeu.
Adevărații credincioși, chiar de sunt puțini ei sigur vor găsi calea îngustă (Matei 7:14). Şi, chiar dacă uneori poate că ei sunt împiedicaţi și sunt pedepsiți sau chiar legaţi și închiși, pentru că spun adevărul, ei știu totuși că cuvântul lui Dumnezeu nu este legat (2 Timotei 2:9) și că El va triumfa.
Sfintele Scripturi chiar și azi dau îndemnul ca oamenii să se întoarcă de la minciuni la adevăr, de la întunerec la lumină, până nu-i prea târziu, ca să nu-i apuce groaza; iar dacă ei nu ascultă de sfaturile și mustrările Sale înainte de venirea Domnului, atunci va fi prea târziu și El nu le va mai răspunde. Acum Domnul este cunoscut ca Mântuitor (Filipeni 3:20), dar când va reveni, El va fi cunoscut ca judecător (Faptele apostolilor 10:42):
Deci, sigur ceea ce spune Cuvântul acesta este adevărul, iar "Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu." (Ioan 8:47)
7. Au fost scrieri, pe care nu le avem.
Desigur Scriptura nu este limitată la Biblia pe care o avem în prezent. Există multe lucruri pe care probabil nu le avem.
De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului: „Vaheb în Sufa, Şuvoaiele Arnonului (Numeri 21:14)
Şi soarele s-a oprit şi luna şi-a întrerupt mersul, Până ce poporul şi-a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s-a oprit în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. (Iosua 10:13)
Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul şi fiul său Ionatan şi pe care a poruncit s-o înveţe copiii lui Iuda. Este numită Cântarea Arcului şi se află scrisă în Cartea Dreptului. (2 Samuel 1:17-18)
Samuel a făcut cunoscut poporului dreptul împărăţiei şi l-a scris într-o carte, pe care a pus-o înaintea Domnului. Apoi a dat drumul întregului popor, trimiţând pe fiecare acasă. (1 Samuel 10:25)
Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea lui nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon? (1 Împărați 11:41)
Faptele împăratului David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, şi în cartea prorocului Natan, şi în cartea prorocului Gad, (1 Cronici 29:29)
Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia din Silo şi în descoperirile prorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat? (2 Cronici 9:29)
Celelalte fapte ale lui Abia, ce a făcut şi ce a spus el, sunt scrise în cartea prorocului Ido. (2 Cronici 13:22)
Faptele lui Roboam, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Şemaia şi a prorocului Ido, în cărţile spiţelor de neam? Totdeauna a fost război între Roboam şi Ieroboam. (2 Cronici 12:15)
Celelalte fapte ale lui Iosafat, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în istoria lui Iehu, fiul lui Hanani, care este cuprinsă în cartea împăraţilor lui Israel. (2 Cronici 20:34, 19:2)
Rugăciunea lui şi felul în care l-a ascultat Dumnezeu, păcatele şi nelegiuirile lui, locurile unde a zidit înălţimi şi a înălţat idoli Astarteei şi chipuri cioplite înainte de a se smeri sunt scrise în cartea lui Hozai. (2 Cronici 33:19)
După ce va fi citită această epistolă la voi, faceţi aşa ca să fie citită şi în Biserica laodiceenilor; şi voi, la rândul vostru, să citiţi epistola care vă va veni din Laodiceea. (Coloseni 4:16)
Cuvântul lui Dumnezeu este, de asemenea, declarat în ceruri
Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. (Psalmul 19,
Astfel, credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos. Dar eu întreb: „N-au auzit ei?” Ba da, căci „glasul lor a răsunat prin tot pământul şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii”. (Romani 10:17-18)
Şi, în mod constant înţelepciunea strigă oamenilor, iar priceperea îşi înalţă glasul.
Nu strigă înţelepciunea şi nu-şi înalţă priceperea glasul? (ex, Proverbe 8:1f).
Cugetul şi gândurile oamenilor poate să-i învinovăţească, sau să-i dezvinovăţească, dovedind astfel că lucrurile Legii sunt scrise în inimile lor. Dar, pentru ca cineva să fie mântuit nu poate lua fizic un text scris şi să se poată baza pur şi simplu pe el,
Pentru că nu cei ce aud Legea sunt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta vor fi socotiţi neprihăniţi. Când neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege, şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc, sau se dezvinovăţesc între ele. (Romani 2:13-15).
Ceea ce trebuie, este miracolul mântuirii prin credința în Cuvântul lui Dumnezeu.
Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. (Efeseni 2:8-9)
8. Au mai fost și multe alte lucruri făcute de Isus care nu au fost scrise.
Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris. Amin. (Ioan 21:25)
Vasile Sanda
(Februarie-2013, revizuit Ianuarie 2018)
1 Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ şi curăţat de şapte ori. Tu, Doamne, le vei păzi; Tu le vei păstra pentru totdeauna de neamul aceasta. (Psalmii 12:6-7) New American Standard Bible (©199