Atenție!
Conținutul de informație prezent pe aici se adresează (în principal) persoanelor ne-specialiste (ca de la ne-specialist la ne-specialist).
Aici, la acest nivel, este vorba de simpla informatie enciclopedica, este vorba de un "prim contact, spre familiarizare".
Dar de aici, de la acest "parter" putem urca (din link în link), ca într-un "zgârie nori", pana la etajele superioare ale juridicei ierarhii, adica pana la nivelurile unde se găsește informație specializata, informație oficiala.
Sursele pe care le aduc la îndemână (și din care citez pe aici mici fragmente), sunt:
- Directia Nationala Anticoruptie
- Constitutia Democratica a Romaniei
- Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
- Ordonanța de urgenta 43/2002
Avem asa:
O serie de mici informații în pagina Directia Nationala Anticoruptie, unde aflam ca:
1) - Direcția Națională Anticorupție (DNA) este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel înalt și mediu, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
2)- A fost înființată în anul 2002 prin Ordonanța de Urgență nr. 43/2002 a Guvernului României (in temeiul prevederilor articolului 114.4 din Constitutia Romaniei)
3) - . . . . funcționând ca o organizație autonomă pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia.
Nota admin: Pentru ca e zis aci mai sus ca printre sursele de inspirație au fost si "structuri similare din Spania, m-am uitat o fuga la spanioli, pe pagina "Fiscalia Anticorrupcion", despre care se zice: ". . . es una Fiscalía Especial, integrada en el Ministerio Fiscal español".
O alta serie de informații găsim în pagina Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ia sa vedem mai întâi la ce se referă (cel putin la alții) termenul "casație"
In spaniola casacion = cu romanescul "casare"
Pentru spaniolescul "casacion" exista următoarele "sinonimos" = anulación, invalidación, revocación, abolición, derogación
Pentru romanescul "casare" exista urmatoarele "sinonime" = anulare, invalidare, revocare, abolire, abrogare (desfiintare)
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, Departamentul Național Anticorupție (DNA), care este independent în raport cu instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte
Aici am așezat, în coloane paralele, aceeași informație dar în cantitate mai cuprinzătoare.
Citat din articolul DNA din Wikipedia (pagină neoficială)
Citat din Constituția României (pagina oficială)
Citat din articolul "PÎCCJ" din Wikipedia (pagină neoficială)
Citat din Ordonanța 43/2002 pentru înființarea PNA (DNA) - (pagina oficială)
CAPITOLUL I
Direcția Națională Anticorupție (DNA) este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel înalt și mediu, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Instituția se ocupă cu combaterea și prevenirea infracțiunilor de corupție care au cauzat daune mai mari de 200.000 de euro sau dacă obiectul infracțiunii îl reprezintă bunuri sau sume de bani în valoare de peste 10,000 euro.
A fost înființată în anul 2002 prin Ordonanța de Urgență nr. 43/2002 a Guvernului României (în temeiul art 114 din Constituție)
La înființare parchetul a fost numit Parchetul Național Anticorupție, iar între octombrie 2005 - martie 2006 a fost denumit Departamentul Național Anticorupție, ambele organizații funcționând ca o organizație autonomă pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia
SECȚIUNEA a 2-a - Ministerul Public
Art. 131 – Rolul Ministerului Public
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertățile cetățenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Art. 132 – Statutul procurorilor
(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparţialităţii și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.
.Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) din România este unitatea de parchet de cel mai înalt grad din România, aflată în vârful ierarhiei Ministerului Public , fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct și trei consilieri. Procurorul general al PÎCCJ este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Organizare
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale ale Ministerului Public.
Structura organizatorică cuprinde direcții, secții, servicii, birouri.
1. DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM (DIICOT)
Este o structură specializată din cadrul PÎCCJ, cu personalitate juridică, specializată în investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, a cărei organizare și funcționare sunt reglementate prin Ordonanța nr. 78/2016. Potrivit acestui act normativ, DIICOT are 14 servicii teritoriale, în județele în care există curți de apel, precum și 26 de birouri teritoriale, în restul județelor.
2. DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE (DNA)
Este o structură specializată a PÎCCJ, cu personalitate juridică, specializată în combaterea corupției.
DNA a fost înființată prin OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și are 14 servicii teritoriale, cu sediul în orașele în care se găsesc curțile de apel, cu excepția municipiului București.
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se înfiinţează, la nivel naţional, Parchetul Naţional Anticorupţie, ca parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie.
(2) Parchetul Naţional Anticorupţie are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei.
(3) Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
(4) Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
Art. 2. - Parchetul Naţional Anticorupție este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 3. - (1) Atribuțiile Parchetului National Anticorupție sunt următoarele:
(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învăţământul superior
3. . .
Spicuiri despre conceptul "Ministerul Public" (pagină neoficială)
Căderea regimului comunist a adus, în mod firesc, schimbări majore în sistemul judiciar românesc, în primul rând prin noua Constituție a României, din decembrie 1991, modificată și completată în 2003. Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, ce a intrat în vigoare la 1 iulie 1993, în conformitate cu prevederile constituționale din 1991, a reintrodus termenul de „Minister Public", punând bazele organizării și funcționării noii instituții.
Printre prevederile cele mai importante s-au numărat recunoașterea calității de magistrat pentru procuror și statuarea dreptului acestuia la stabilitate în funcție.
Spicuiri despre conceptul Ministerul Justiției (pagină neoficială)
De asemenea, prin prin această lege a fost eliminată atribuția de supraveghere generală a procurorilor, păstrându-li-se numai atribuțiile judiciare. Reformarea legislației a continuat în 1996, când a fost eliminată denumirea de Parchet General și a fost instituită funcția de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
Prin revizuirea legii fundamentale în anul 2003 s-a întărit locul „Autorității judecătorești” ca putere în stat și, implicit, rolul Ministerului Public și statutul procurorului. În cadrul procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, revizuirea a fost urmată de înlocuirea Legii nr. 92/1992 cu Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților (denumire modificată în 2005 prin înlocuirea termenului „magistrați” cu „judecători și procurori”), Legea nr. 304 din 28 mai 2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, legi prin care s-a urmărit reformarea justiției.
Prin acestea s-a consfințit independența procurorului în soluțiile pe care le dispune, iar cariera magistratului a trecut în competența Consiliului Superior al Magistraturii, fiind reglementate, totodată, și noile structuri specializate de combatere a corupției și crimei organizate. În prezent, sunt în curs de adoptare modificări controversate la legile mai sus menționate, denumite generic ”legile justiției”.
II. ATRIBUȚII
1. Prevederi constituționale – principii
Ministerul Public este definit în Constituția României [4], în Titlul III, Capitolul VI (art. 124 – 134), intitulat ”Autoritatea judecătorească”. Legea fundamentală statuează că, alături de instanțe, Ministerul Public este parte componentă a autorității judecătorești. Atribuțiile Ministerului Public în ansamblul arhitectural al statului sunt precizat în art. 131 din Constituție, intitulat ”Rolul Ministerului Public”:
În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii”.
Activitatea procurorilor, prin care Ministerul Public își exercită atribuțiile, este reglementată în art. 132 din legea fundamentală, intitulat ”Statutul procurorilor”: . . . Citește mai multe . . .
Ministerul Justiției (numit, în perioada 22 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești) este organul de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești (conform Art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, actualizată până la data de 19 mai 2016).
Ministrul actual al justiției este Tudorel Toader
.Organizare
Următoarele instituții sunt subordonate Ministerului Justiției:
Direcția Națională de Probațiune
Administrația Națională a Penitenciarelor
Oficiul Național al Registrului Comerțului
Institutul Național de Expertize Criminalistice
Autoritatea Națională pentru Cetățenie[4][5]
Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu
Spitalul "Prof. dr. Constantin Angelescu
Vezi: Ministerul Public - Romania (pagina oficiala)
- relația cu puterea executiva;
- relația cu puterea legislativa;
Vezi și: Ministerele Guvernului României
Vezi și: Ministerul Justiției (pagina oficiala)
Concluzia mea este ca DNA (fiind în curtea "Puterii Judecătorești"), se afla sub tutela "Puterii Judecătorești" și nu sub tutela "Puterii Executive", si astfel nu ministrul Justiției este cel care poate demite procurorul șef al DNA.
Se pare ca tot Băsescu este cel care are dreptate.