Adi Iordache. Îndatoririle oamenilor | Deberes humanos

Cognate / Cognado

Page start up on 01.07.2021_22.16 (UTC+1 / Paterna, España)

Fuente documental / Sursa documentară: Cognado - Wikipedia.> 7.237 bytes (versión en rumano / versiune în română = non-existent).

Columna 1.

Columna 3.

Texto del articulo "Cognado - Wikipedia".

Traducción / Traducere... admin.

En la lingüística histórica, se llama cognados a aquellos términos que tienen un mismo origen etimológico, pero una distinta evolución fonética y, a menudo, también una distinta semántica.

Por ejemplo, encyclopaedia (desde la traducción inglesa) es un cognado de enciclopedia (en castellano). A veces pueden escribirse largas series de términos cognados dentro de una misma familia de lenguas. Por ejemplo, entre las lenguas indoeuropeas se tiene estas dos series de cognados:

De exemplu, termenul encyclopaedia (din traducerea în engleză) este un cognate al termenului enciclopedie (din traducerea în spaniolă). Uneori, o serie lungă de termeni înrudiți poate fi scrisă în cadrul aceleiași familii de limbi. De exemplu, printre limbile indo-europene avem aceste două serii de cognate:

În lingvistica istorică, cognatele sunt acei termeni care au o aceeași origine etimologică, dar o diferită evoluție fonetică și, adesea, și o diferită semantică.

- noche (español), night (inglés), nuit (francés), Nacht (alemán), nacht (neerlandés), nat (danés), noc (checo, polaco y eslovaco), noch (ruso), noć (croata), noć (serbio), nox (latín), nakti- (sánscrito), natë (albanés), nos (galés), nueche (asturiano), nueit (aragonés), noite (gallego y portugués), notte (italiano), nit (catalán, / valenciano), nich (idioma ucraniano), noapte (rumano), nótt (islandés), νύχτα níjta (griego moderno) y naktis (lituano).

Τodos ellos signfican ‘noche’ y tienen una similitud fonética evidente; esto se debe a que todos derivan del proto-indoeuropeo *nekwt - ‘noche’.

- estrella (español), star (inglés), étoile (francés), Stern (alemán), Stjerne (Danés), ster (neerlandés), stella (latín, italiano), str (sánscrito), seren (galés), estrela (aragonés), estrela (valenciano, gallego y portugués), estel (catalán), stea (rumano), stjarna (islandés), αστέρι astéri (griego moderno), setare (persa) y estêre (kurdo).

En este caso, todos ellos significan ‘estrella’ y derivan del proto-indoeuropeo *ster- ‘estrella’.

La semejanza de las palabras cognadas induce a menudo a traducciones erróneas, como la del inglés actually por «actualmente», aunque lo que significa es ‘realmente’ o ‘de hecho’; o como policy, que parece que significa «policía», cuando en realidad significa ‘norma’. A estos términos se les llama falsos amigos.

Toate acestea înseamnă„ noapte ”și au o asemănare fonetică evidentă; acest lucru se datorează faptului că toate derivă din proto-indoeuropeanul * nekwt - „noapte”.

- noche (spaniolă), night (engleză), nuit (franceză), Nacht (germană), nacht (olandeză), nat (daneză), noc (cehă, poloneză și slovacă), noch (rusă), noć (croată), noć (Sârbă), nox (latină), nakti- (sanscrită), natë (albaneză), nos (galeză), nueche (asturiană), nueit (aragoneză), noite (galeză și portugheză), notte (italiană), nit (catalană , / valenciana), nich (ucraineană), noapte (română), nótt (islandeză), νύχτα níjta (greacă modernă) și naktis (lituaniană).

Similitudinea cuvintelor înrudite duce adesea la traduceri greșite, cum ar fi traducerea englezescului "actually" ca „în prezent”, deși ceea ce înseamnă este „realmente” sau „de fapt”; sau cum ar fi cu cazul termenului "policy", care pare să însemne „poliție”, când în realitate înseamnă „normă”. Acest tip de termeni poarta denumirea de falși prieteni .

- estrella (spaniolă), star (engleză), étoile (franceză), Stern (germană), Stjerne (daneză), ster (olandeză), stella (latină, italiană), str (sanscrită), seren (galeză), estrela (aragoneză), estrela (valenciană, galiciană și portugheză), estel (catalană), stea (română), stjarna (islandeză), αστέρι astéri (greacă modernă), setare (persană) și estêre (kurdă).

În acest caz, toate înseamnă „stea” și sunt derivate din proto-indo-european *ster- „stea”.

Falsos cognados

Artículo principal: Falso cognado

Los cognados falsos son aquellas palabras que parecen tener un origen común, pero que tras un estudio lingüístico se puede determinar que no tienen ningún tipo de relación. Así, por ejemplo, si nos basamos en similitudes superficiales, podríamos suponer que el verbo latino habēre y el alemán haben, que significan «tener», son cognados, pero no es así. Si comprendemos el modo en que evolucionan ambas lenguas a partir de las raíces proto-indoeuropeas, veremos que no pueden serlo: haben proviene en realidad del proto-indoeuropeo *kap- «agarrar», y su cognado real en latín es capere «tomar, capturar». El verbo latino habēre, en cambio, deriva del proto-indoeuropeo *gʰabʰ- «dar, recibir», por lo que es el cognado del verbo alemán geben «dar». De la misma manera comparese el inglés give, have vs el español haber y caber ambos derivados de *gʰabʰ-, *kap- respectivamente.

Dobletes

Los dobletes son casos de dos palabras cognadas dentro de una misma lengua. En las lenguas romances son habituales los casos en que una de las palabras es el resultado de sucesivas transformaciones desde el latín a lo largo de los siglos (palabra patrimonial, por ejemplo fuego), mientras que la otra es un cultismo reintroducido en tiempos más recientes (p. ej. foco) cuando ambos proceden del mismo origen: focus, o un préstamo lingüístico que a su vez proviene del latín, como en español cadera y cátedra (ambas provenientes del latín cathedra, pero la primera es un patrimonialismo y la segunda un cultismo), o un préstamo de otra lengua, como en obra y ópera (ópera proviene del latín opera a través del italiano).

Etimología

El vocablo «cognado» se deriva del latín cognatus, de co- ‘con’, y -gnatus, natus, participio del verbo latino nascor ‘nacer’. Su traducción literal sería ‘consanguíneos, con un mismo antepasado’, o ‘relacionados por una misma naturaleza, característica o función análoga’.

Índice

1 Etimología

2 Dobletes

3 Falsos cognados

4 Véase también

5 Referencias

5.1 Bibliografía

Cogniți falși

Articol principal: False cognate

Cugetele false sunt acele cuvinte care par să aibă o origine comună, dar că după un studiu lingvistic se poate determina că nu au niciun tip de relație. Astfel, de exemplu, dacă ne bazăm pe asemănări superficiale, am putea presupune că verbul latin habēre și germanul haben, care înseamnă „a avea”, sunt înrudite, dar nu este cazul. Dacă înțelegem modul în care ambele limbi evoluează de la rădăcinile proto-indo-europene, vom vedea că acestea nu pot fi: haben provine de fapt din proto-indo-european * kap- „apuca” și adevăratul său corelat în latină este capere „take, capture”. Verbul latin habēre, pe de altă parte, derivă din proto-indo-european * gʰabʰ- „a da, a primi”, deci este coroboratul verbului german geben „a da”. În același mod, comparați engleza give, have vs spaniola haber și caber ambele derivate ale * gʰabʰ-, * kap- respectiv.

Dublete

Dubletele sunt cazuri de două cuvinte înrudite în același limbaj. În limbile romanice, sunt frecvente cazuri în care unul dintre cuvinte este rezultatul transformărilor succesive din latină de-a lungul secolelor (cuvânt patrimonial, de exemplu foc), în timp ce celălalt este un cultism reintrodus în vremuri mai recente (de exemplu, focalizare) când ambele provin din aceeași origine: focus, sau un împrumut lingvistic care la rândul său provine din latină, ca în spaniolă cadera și catedra (ambele din latinesc cathedra, dar primul este un patrimonialism și al doilea un cultism), sau un împrumut dintr-o altă limbă , ca în joc și operă (opera provine din latină operează prin italiană).

Etimologie

Cuvântul „cognate” este derivat din cuvântul latin cognatus, din co- ‘con’ și -gnatus, natus, participiul verbului latin nascor ‘a se naște’. Traducerea sa literală ar fi „consanguină, cu același strămoș” sau „relationată printr-o aceeași natură, caracteristică sau funcție analogă”.

Index

1 Etimologie

2 Dubleti

3 Falsi cuniați

4 A se vedea, de asemenea

5 Referințe

5.1 Bibliografie

La similitud entre palabras de distintas lenguas no basta para demostrar que dichos vocablos están relacionados entre sí, del mismo modo que solo por un parecido físico no se puede determinar si dos personas tienen los mismos genes. Tras miles y miles de años, las palabras pueden cambiar su pronunciación completamente, haciendo difícil indentificarlas: por ejemplo, la palabra "cabeza", en inglés head y el español cabeza son cognados ambos derivados del protoindoeuropeo *kapot, mientras que la palabra inglesa over y la hebrea a'var no.

Similitudinea dintre cuvintele din diferite limbi nu este suficientă pentru a arăta că aceste cuvinte sunt legate între ele, la fel cum nu este posibil să se determine dacă două persoane au aceleași gene numai printr-o asemănare fizică. După mii și mii de ani, cuvintele își pot schimba complet pronunția, ceea ce face dificilă identificarea lor: de exemplu, cuvântul „cap”, în engleză head și spaniolă head sunt ambii connați derivați din proto-indo-european * kapot, cuvântul englezesc over și ebraicul a'var nu.

Véase también