Literatura mondială / Literatura mundial

Page start up on 23.11.2020_00.40 (UTC+1 / Paterna, España)

Articol în lucru. Scuzați deranjul!

Artículo en obras. Disculpen la molestia!

Article in works. Sorry to bother you!

Columna 1.

Columna 2.

Columna 3.

Texto del articulo "Literatura mundial - Wikipedia".

Traductor de Google .

Traducción / Traducere... admin.

La literatura mundial se relaciona con la mirada que tenemos sobre las literaturas nacionales. Pese a lo extendido del estudio, actualmente no se puede ofrecer una única definición del concepto. Unos de los primeros en hablar sobre la literatura mundial (Weltliteratur) fue Johann Wolfgang von Goethe. Sin embargo, otros intelectuales como Karl Marx, Engels, Franco Moretti o Pascale Casanova han intentado esclarecer los límites de la literatura mundial, aportando propias definiciones en relación con sus momentos de estudio.

Literatura mundial se empieza a usar como concepto a partir de las menciones de Goethe (Weltliteratur) en textos marginales (revistas, prólogos, conversaciones, etc.), pero es a partir de los años 90 cuando comienza a estudiarse de forma más exhaustiva, en relación con la literatura comparada, la traducción, el colonialismo, etc., momento en el cual se renueva el interés por el concepto de literatura debido a los efectos de la globalización y su implicación en los estudios literarios. Así pues, distinguimos dos factores determinantes:

Por un lado, el interés, unido a la globalización y sus efectos en la cultura, en la concepción de identidad. En este sentido, y especialmente en el contexto anglosajón, al concepto de literatura mundial se le hace responsable de la necesidad de pensar la literatura más allá de la nación, pero teniendo en cuenta un mundo en el que el intercambio cultural era cada vez más intenso y veloz.

El segundo factor tiene que ver con la organización interna de los estudios literarios, en relación con la ambición de incorporar todas las literaturas del mundo. (1623 bytes)

Literatura mondială este legată de viziunea pe care o avem despre literaturile naționale. În ciuda duratei studiului, în prezent nu poate fi oferită o definiție unică a conceptului. Unul dintre primii care a vorbit despre literatura mondială (Weltliteratur) a fost Johann Wolfgang von Goethe. Cu toate acestea, alți intelectuali precum Karl Marx, Engels, Franco Moretti sau Pascale Casanova au încercat să clarifice limitele literaturii mondiale, oferind propriile definiții în raport cu momentele lor de studiu.

Literatura mondială începe să fie folosită ca concept din mențiunile lui Goethe (Weltliteratur) în texte marginale (reviste, prologuri, conversații etc.), dar este din anii 90 când începe să fie studiată într-un mod mai exhaustiv, în relație cu literatura comparată, traducere, colonialism etc., moment în care interesul pentru conceptul de literatură este reînnoit datorită efectelor globalizării și implicării sale în studiile literare. Astfel, distingem doi factori determinanți:

Pe de o parte, interesul, împreună cu globalizarea și efectele sale asupra culturii, pentru concepția identității. În acest sens, și mai ales în contextul anglo-saxon, conceptul de literatură mondială este responsabil pentru necesitatea de a gândi literatura dincolo de națiune, dar ținând cont de o lume în care schimbul cultural a fost din ce în ce mai intens și rapid.

Al doilea factor are legătură cu organizarea internă a studiilor literare, în raport cu ambiția de a încorpora toate literaturile lumii.

Conceptul de literatură mondială se interrelationează cu viziunea pe care o avem legat de conceptul literatura naționala. În ciuda existensei durate a studiului, înca nu poate fi oferită o definiție unică a conceptului. Unul dintre primii care au vorbit despre literatura mondială (Weltliteratur) a fost Johann Wolfgang von Goethe. Fara indoiala, si alți intelectuali precum Karl Marx, Engels, Franco Moretti sau Pascale Casanova au încercat să clarifice limitele conceptului literatură mondiala, oferind propriile definiții în raport cu momentele lor de studiu.

Literatura mondială începe să fie folosită ca concept din mențiunile lui Goethe (Weltliteratur) în texte marginale (reviste, prologuri, conversații etc.), dar este din anii 90 când începe să fie studiată într-un mod mai exhaustiv, în relație cu literatura comparată, traducere, colonialism etc., moment în care interesul pentru conceptul de literatură este reînnoit datorită efectelor globalizării și implicării sale în studiile literare. Astfel, distingem doi factori determinanți:

Pe de o parte, interesul, împreună cu globalizarea și efectele sale asupra culturii, pentru concepția identității. În acest sens, și mai ales în contextul anglo-saxon, conceptul de literatură mondială este responsabil pentru necesitatea de a gândi literatura dincolo de națiune, dar ținând cont de o lume în care schimbul cultural a fost din ce în ce mai intens și rapid.

Al doilea factor are legătură cu organizarea internă a studiilor literare, în raport cu ambiția de a încorpora toate literaturile lumii.

Artículo en traducción! ¡Seguirá!

Article in translation! Will follow!

Articol în traducere! Va urma!

Cu mult drag nepoților mei (și generației lor).

A mis nietos, con cariño (y a la generación de ellos).

To my grandchildren, with love (and to their generation).