Lectura/Literatura jurídica

Din punct de vedere profesional fiecare ne formăm, pe măsură ce creștem, pe câte o anumită direcție.

Apoi își vede fiecare de pătrățica lui, dând fructele pe care le dă, din pomul (fructifer) care s-a auto-pregătit să fie.

Pe mine nu m-a dus capul la a mă face mai mult decât...conducător auto.

Spre aia am tins, la aia am ajuns, și îmi duceam bine/mersi crucea, cum puteam.

Desde el punto de vista profesional, cada uno de nosotros nos formamos, a medida que crecemos, en una determinada dirección. Luego, cada uno esta pendiente de su celda, dando las frutas que da, del árbol (fructífero) que se ha preparado a ser.

Yo no he aspirado a más, en mi vida, de el oficio de conductor mecanico..

A esta profesión he aspirado, a eso llegué, y nada, estaba portando mi cruz, como podía.

La vremea când eram eu copil și iși alegeau oamenii meseriile, se stia că alegerea unei profesii o faci pentru o viață, și... mulți dintre oameni își începeau și terminau relația lor cu Munca, în același loc de muncă, pe același post de muncă, omul fiind cu atât mai valorat, cu cât mai multă vechime avea.

Eu n-am fost niciodată un muncitor prea strălucit, având în același timp mândria de a nu cere sau a nu primi ceea ce nu mi se cuvine de drept, așa că m-am orientat mai ales spre muncă pe care să o pot eu realiza, și unde să fiu plătit... nu în regie, ci în acord, adică să primesc just partea care mi se cuvine (prin contract) din munca realizată.

Nu a fost să fie așa, toți au încercat să îmi încalce (din toate direcțiile posibile și imposibile) drepturile cuvenite mie.

Asta m-a obligat (în timp) să îmi orientez pasiunea mea de toată viața pentru lectură (pentru beletristica) către lecturi mai pământene, spre a înțelege mai bine cum să fac nu spre a atenta la vreo pătrățică de-a altuia ci spre a nu îmi mai fi invadată pătrățica mea.

Apariția și dezvoltarea internetului, laolaltă cu surghiunirea mea prin cabinele camioanelor întreprinderii cu care aveam contract de muncă (deși optasem pentru acest loc de muncă tocmai spre a nu fi așa) m-au obligat să mă aplec din ce în ce mai mult asupra studierii materiei juridice din noul univers în care mă învârteam.

Se fac astfel aproape zece ani de când traduc din literatura juridică vest-europeană și public (pe ce căi pot) în lumea limbii mele materne (limba română).

Mediul meu profesional a suferit reformări majore în decursul anilor în care eu m-am dedicat acestei profesii, și a devenit (încă din 2006, în Uniunea Europeană) de la o profesie în care predomina tehnica (tehnologia), la o profesie în care predominanță egală (sau mai mare) cu tehnica, are juridica.

Și astfel profesia mea a devenit un fel de "cartas de Ishihara", astfel încât cel ce nu are o suficient de bună preparație juridică calcă pe lege fără să observe că calcă.

Aplecarea mea spre respectarea regulilor jocului la care particip plus studierea profundă a acestor reguli m-a pus pe contra-sens cu lumea care a studiat mai puțin profund aceleași reguli ca și mine.

Când nu vezi pe ce calci, nu vezi... și gata, îi dai bătaie înainte, dar când vezi cu claritate că nu ai unde pune piciorul, nu ai cum încălca legea, nu mai poți face abstracție de ceea ce știi, pentru a te comporta (sub auspiciul bunei credințe), ca și când nu ai ști. Este posibil ca cel care nu vede juridicamente bine, să fiu eu, dar eu dispun de probe pe care le pot pune pe masa specialistilor in "vederi juridice" și atunci, prin comparație cu ceea ce au, determinările le fac ei, nu eu.

Cuando era niño y la gente elegía sus profesiones, se sabía que casarte con una profesión, es una elección para toda la vida, y ... mucha gente comenzaba y terminaba su relación con el trabajo, en el mismo lugar de trabajo, en el mismo puesto de trabajo, la persona siendo más valorada, en cuanto más antigüedad tenía en su puesto de trabajo.

Nunca he sido yo un trabajador muy brillante, teniendo en el mismo tiempo el orgullo de no pedir o de no recibir lo que no merezco, así que me orienté principalmente hacia el trabajo que yo podía cumplir. y dónde recibir el pago ... no a jornal, sino a destajo, es decir, recibir solo la parte que me merezco (por contrato) del trabajo realizado.

No fue así, todos intentaron pisar (desde todas las direcciones posibles e imposibles) mis derechos.

Esto me obligó (con el tiempo) a orientar mi pasión de toda la vida por la lectura (por la literatura) hacia lecturas más terrenales, para comprender mejor cómo actuar... no para atentar yo a la casilla de otra persona, sino para no dejar de ser invadida la mía.

La aparición y el desarrollo del Internet, junto con las cada día mas amplios periodos de estar secuestrado por varias cabinas de camiones de la empresa con que tenía contrato de trabajo (aunque había optado por este trabajo simplemente por no serlo) me obligaron a centrarme cada vez más en estudiar el tema. problemas legales en el nuevo universo en el que estaba girando.

Han pasado casi diez años desde que traduje la literatura legal de Europa occidental y públicamente (de cualquier manera que pueda) al mundo de mi lengua materna (rumano).

Mi entorno profesional ha sufrido grandes reformas durante los años en que me he dedicado a esta profesión, y me he convertido (desde 2006, en la Unión Europea) de una profesión en la que predomina la técnica (tecnología), a una profesión en la que predomina igual (o mayor) a la técnica, tiene el legal.

Y así, mi profesión se ha convertido en una especie de "carta de Ishihara", de modo que aquel que no tiene una preparación legal suficientemente buena infringe la ley sin darse cuenta de que está incumpliendo. Mi inclinación a seguir las reglas del juego en el que participo más el estudio profundo de estas reglas me puso en la dirección opuesta con el mundo que estudió menos profundamente las mismas reglas que yo.

Cuando no ve lo que está pisando, no ve ... y ya está, lo golpea, pero cuando ve claramente que no tiene dónde poner el pie, no puede violar la ley, no puede ignorar lo que sabe, para compórtate (bajo los auspicios de la buena fe), como si no supieras. Es posible que el que no ve legalmente bien soy yo, pero tengo evidencia de que puedo poner sobre la mesa de especialistas en "puntos de vista legales" y luego, en comparación con lo que tienen, las determinaciones son hechas por ellos, no por mí.

Eu am venit dintr-o țară a Blocului de Est pentru a re-începe nouă viață în Europa de Vest, și lucrurile au coincis până acolo că semnarea unui contract de muncă cu o intreprindere de transport din lumea vest-europeană a coincis și cu lăsarea în urmă a unor 23 de ani de profesie bazată preponderent pe tehnică, și începerea profesării într-un nou mediu, al cărui "punct zero", a cărei "linie de start" o trăsese Uniunea Europeană odată cu promulgarea Regulamentului 561 din 2006.

Primul contract am crezut că este o greșeală, și am renunțat la el cât de repede am putut, semnând un altul pe care am crezut că l-am negociat mai bine ca pe primul.

Vengo de un país del Bloque del Este para reiniciar una nueva vida en Europa Occidental, y las cosas coincidieron tanto que firmar un contrato de trabajo con una empresa de transporte de Europa Occidental también coincidió con la partida. después de 23 años de una profesión predominantemente técnica, y el comienzo de la enseñanza en un nuevo entorno, cuyo "punto cero", cuyo "punto de partida" había sido elaborado por la Unión Europea con la promulgación del Reglamento 561 de 2006.

Pensé que el primer contrato era un error, y lo abandoné tan pronto como pude, firmando otro que pensé que negocié mejor que el primero.

Lunes 3 de Marzo 2008 / Luni 3 Martie 2008

Azi, trei martie, mi-am dat demisia voluntar, din VIDAGANY pentru a începe la Transnugat.

Nu știu, dacă și cât voi regreta.

Viața urmează să-mi arate dacă am procedat bine.

Sper din toata inima să nu fi greșit.

Hoy, 3 de marzo, he renunciado voluntariamente a VIDAGANY para incorporarme a Transnugat.

No sé si y cuánto me arrepentiré.

La vida me va a demostrar si lo he hecho bien.

Espero sinceramente que no me he equivoque.

Nada puede ser mas amargo que no ser comprendido / Nimic nu-ti poate provoca mai multa amărăciune decât... sa nu fii înțeles. (H. Ibsen),

Eu nu am acuzat compania, în special, pentru că am privit în jurul meu, am întrebat, am vorbit cu colegii de la o mulțime de companii, nu am primit niciun tratament diferit de tratamentul pe care l-a primit marea majoritate.

Dar a fost ceva concret, până în prezent, constrângerea continuă de a păși pe disc și a fost ceva concret că, la 14 februarie 2012, ceea ce a constituit inițial „regula principală” („dormind acasă”) a devenit „excepția rară” și ceea ce constituie „excepție rară” la momentul semnării contractului au fost transformate prin voință unilaterală din partea companiei, în „regula principală”, fără a modifica nimic din contractul scris.

Închiderea contractului meu semnat în 2008 a fost oarecum întâmplător.

Dacă această închidere accidentală nu s-a produs, deși am simțit instalarea în corpul meu a ceea ce se numește „sindromul muncitorului ars”, cultura muncii nu mi-a permis să arunc prosopul

În cadrul acestui tip de supraexploatare am văzut mulți colegi de-ai mei aruncând în prosop, dar nu mi-am putut permite să întrerup continuitatea colecției de date, deoarece această continuare este cu atât mai lungă, cu atât ar fi mai concludentă.

Când această continuitate a fost ruptă, angajatorul meu mi-a spus (oral): "Știți acum cum stau lucrurile aici. Dacă v-a plăcut afacerea, după șase luni ... când aveți permisul recuperat, te întorci, dar ... altfel vom renegocia contractul ".

Am avut trei impedimente simultan:

1) continuitatea colectării datelor mele ... s-a oprit aici.

2) Am fost atât de uzat, dar m-am așteptat ca în 6 luni corpul să se recupereze, sau un medic îmi poate arăta gradul de uzură.

3) Semnarea contractului în 2008, la fel cum l-am semnat, a fost un act din partea mea cu o bună credință. Să spunem că a fost ceva similar cu un contract al unei femei ca animator într-un hotel, dar că, odată cu trecerea timpului, a fost răpită și transformată în prostituată.

Unul este să fii captiv și să lupți din această condiție pentru drepturile tale ca persoană, iar altul este să scapi de această captivitate din orice motiv și să semnezi din nou un contract, știind acum că, în prealabil, contractul interpretului este doar o acoperire a ceea ce se întâmplă. dincolo de ceea ce semnați.

Într-adevăr, cu toate datele pe care le-am colectat (și salvat), m-am gândit atunci că ... cu ajutorul unui avocat, rămân șase luni pentru a demonstra ... ce ... nu am demonstrat nici Astăzi, 5 mai 2020.

Pentru că toate acestea aici, pe această pagină ^

Pentru că a trecut mult timp de când mă întreb ce sunt ^

El a vrut să spună că sunt un fel de "amator jurista amator" sau că sunt un fel de "amator absolvit amator social", dar ... nu vreau să spun.

Am citit doar literatura juridică din necesitate pentru a găsi „răspunsuri scrise”, la problemele mele în special, la unirea mea pe de o parte și la societatea, în general, pe de altă parte.

Nu știam despre existența acestui concept, dar de ieri, știu și pentru asta ... suntem aici.

Citind, am descoperit că articole importante ale „ecuației” numite (de mine) „Legea muncii din Europa de Vest” nu există în „Dreptul muncii est-europene” și am tradus sau am avertizat pur și simplu despre această lipsă, pentru a crește probabilitatea. că eu și lumea mea în care trăiesc nu ne ciocnim între noi, ci că putem trăi împreună.

Dar eu sunt o singură persoană, iar Societatea este un fel de râu care nu se poate opri sau schimba direcția de către o singură persoană.

Părerea mea este că comportamentul meu a fost vertical și cel al Societății nu atât de vertical, și că, din această cauză, Societatea mi-a provocat daune ireparabile.

Sper ca Societatea să facă corecțiile necesare pentru a nu continua să pășească pe viața altora, întrucât a pășit asupra mea.

Dacă la primul, perspectiva de salariu era cuprinsă între un "cel puțin 2.100 euro, putând ajunge la 2.700 - 2.800 de euro, functie de realizări, dar pentru asta... nu vezi casa", la al doilea caz, conditiile prestabilite verbal înainte de purcederea la semnarea propriu zisă a contractului, era așa: "1800 euro salariu fix, regula principală fiind... cu dormit în casă...rămasul în deplasare constituind excepție, și nu regulă.

Yo no hice ningun momento la culpa, en particular, a la empresa, por que he mirado por alrededor de mi, he preguntado, he hablado con compañeros de monton de empresas, no recibia yo algun trato diferenciado del trato que recibia la inmensa mayoria.

Pero estaba algo concreto, al dia, el continuo coaccionamiento de pisar el disco, y ha sido algo concreto que en el 14 de febrero 2012, lo que inicialmente constituya como "regla principal" (lo de "dormir en casa") se ha convertido en "rara excepcion", y lo que en el momento de firmar el contrato constituya "rara excepcion" ha sido convertido por voluntad unilateral por parte de la empresa, en "regla principal", sin modificarse nada en el contrato escrito.

El cierre de mi contrato firmado en 2008 ha sido algo accidental.

Si no ocurriria este cierre accidental, aunque sentia la instalacion en mi cuerpo de lo que se llama "el sindrome del trabajador quemado", mi cultura laboral no me permitia tirar la toalla

Bajo este tipo de sobre-explotacion he visto muchos compañeros mios tirando la toalla, pero yo no podia permitirme interrumpir la continuidad de mi recabado de datos porque esta continuacion cuanto mas prolongada era, mas concludente seria.

Cuando esta continuidad se ha roto, mi empleador me ha dicho (de forma oral): "Tu ahora sabes como estan las cosas aqui. Si te ha gustado el trato, a cabo de las seis meses... cuando tienes recuperado tu permiso, vuelves pero... de otra forma renegociaremos el contrato".

Tenia yo tres impedimentos a la vez:

1) la continuidad de la recabacion de mis datos... paraba aquí.

2) estaba tan desgastado pero esperaba que en 6 meses o se va recuperar el cuerpo, o puede demostrar algún medico mi grado de desgaste.

3) Firmar el contrato en 2008 así como lo he firmado, ha sido un acto de mi parte de total buena fe. Digamos que ha sido algo parecido con un contrato de una mujer como animadora en un hotel, pero que... con el paso del tiempo se ha visto secuestrada y convertida en prostituta. Una es ser cautivo, y luchar desde esta condición para tus derechos como persona, y otra es librarte de esta cautividad por cualquier causas, y volver a firmar un contrato, ahora sabiendo por antemano que el contrato de animador es solo encubrimiento de lo que pasa mas allá de lo que estas firmando.

De verdad es que, con todos los datos que he recabado (y guardado), pensaba en aquel entonces que... con la ayuda de algún abogado, seis meses sobran para demostrar... lo que... no acabo de demostrar ni hoy en dia, el 5 de mayo 2020.

Porque todo esto aqui, a esta pagina^

Porque es mucho tiempo desde cuando yo me pregunto que soy yo^

Queria decir que soy una especie de "amator jurista amator", o que soy una especie de "amator graduado social amator" pero... no pretendo tando.

Yo solo he lecturado literatura juridica por necesidad de encontrar "respuestas escritas", a mis problemas en particular, a mi gremio por un lado, y a la sociedad en general por otro lado.

No sabia de existencia de este concepto, pero desde ayer, ya lo se, y por esto... estamos aqui.

Lecturando, he constatado que articulos importantes de la "ecuacion" denominada (por mi) "Derecho Laboral Europeo Occidental" no existen en el "Derecho Laboral Europeo Oriental" y he traducido o simplemente he avisado esta falta, para crecer de este modo la probabilidad que yo y mi mundo en que vivo no chocamos entre nosotros sino, que podemos convivir juntos.

Pero, yo soy una sola persona, y la Sociedad es una especie de fluvia que no puede parar o cambiar de sentido una sola persona.

Mi opinion es que mi comportamiento ha sido recto y el de la Sociedad no tan recto, y que debido a esto, la Sociedad me ha producido irreparables daºos.

Espero que la Sociedad haga las correcciones necesarias para no seguir pisando la vida de otras personas, como ha pisado la mia.

Si en el primero, la perspectiva salarial estaba entre "al menos 2.100 euros, llegando a 2.700 - 2.800 euros, dependiendo de los logros, pero para eso ... no se ve la casa", en el segundo caso, las condiciones preestablecidas verbalmente antes desde la firma real del contrato, fue así: "Salario fijo de 1800 euros, la regla principal es ... dormir en la casa ... mantenerse alejado es una excepción, y no una regla.