Regruparea familială / Reagrupación familiar

Page start up on 20.01.2021_11.45 (UTC+1 / Paterna, España)

Columna 1.

Columna 2.

Columna 3.

Texto del articulo "Derecho a la reagrupación familiar".

Traductor de Google .

Traducción / Traducere... admin.

El derecho a la reagrupación familiar o reunificación familiar es el derecho de los migrantes a mantener la unidad de su familia, pudiendo para ello reunir consigo a determinados parientes en el país al que se han desplazado. La raíz de la reagrupación se encuentra en la prohibición de injerencias arbitrarias en la vida de familia y la intimidad familiar.

Es titular del derecho el inmigrante residente en un país. Se le pueden exigir determinados requisitos para ejercitarlo, como haber permanecido un tiempo mínimo en el país en que se encuentra o acreditar que dispone de los medios económicos necesarios para mantener a los reagrupados.

Los familiares que se reagrupan, por su parte, se consideran beneficiarios del derecho. Con carácter general, son reagrupables al menos el cónyuge y los hijos dependientes menores de edad. Este derecho puede extenderse a la pareja de hecho, a los ascendientes u otros familiares, en función de la normativa aplicable en cada Estado.

El derecho a la reagrupación familiar se reconoce, directa o indirectamente, en la Declaración Universal de los Derechos Humanos y tratados internacionales como los Pactos Internacionales de Derechos Humanos, la Convención sobre los Derechos del Niño, la Convención internacional sobre la protección de los derechos de todos los trabajadores migratorios y de sus familiares, la Carta Social Europea o el Convenio Europeo de Derechos Humanos.

El derecho a la unidad familiar es inherente al reconocimiento universal de la familia como el grupo fundamental de la sociedad, al cual se le debe dar protección y asistencia. Este derecho está consagrado en los instrumentos universales y regionales de derechos humanos y el derecho internacional humanitario, y se aplica a todos los seres humanos sin importar su condición. Por lo tanto, también se aplica en el contexto de los refugiados.

Mesa Redonda de Expertos en Ginebra de ACNUR sobre «La unidad de la familia» (2001)

Dreptul la reîntregirea familiei sau reîntregirea familiei este dreptul migranților de a menține unitatea familiei lor, putându-se reuni cu ei anumite rude din țara în care s-au mutat. Rădăcina reunificării se găsește în interzicerea interferenței arbitrare în viața de familie și intimitatea familiei.

Imigrantul care locuiește într-o țară este titularul dreptului. Anumite cerințe pot fi necesare pentru exercitarea acesteia, cum ar fi statul minim în țara în care sunt situate sau dovedirea faptului că au mijloacele financiare necesare pentru a menține regruparea.

Rudele care se regrupează, la rândul lor, sunt considerate beneficiari ai dreptului. În general, cel puțin soțul și copiii minori aflați în întreținere pot fi reuniți. Acest drept poate fi extins la partenerul de drept comun, ascendenții sau alți membri ai familiei, în funcție de reglementările aplicabile în fiecare stat.

Dreptul la reîntregirea familiei este recunoscut, direct sau indirect, în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în tratatele internaționale precum Convențiile internaționale cu privire la drepturile omului, Convenția privind drepturile copilului, Convenția internațională privind protecția drepturilor toți lucrătorii migranți și membrii familiilor lor, Carta socială europeană sau Convenția europeană a drepturilor omului.

Dreptul la unitatea familiei este inerent recunoașterii universale a familiei ca grup fundamental în societate, căruia trebuie să i se acorde protecție și asistență. Acest drept este consacrat în instrumentele universale și regionale ale drepturilor omului și în dreptul umanitar internațional și se aplică tuturor ființelor umane, indiferent de statutul lor. Prin urmare, se aplică și în contextul refugiaților.

Mesa rotundă de experți a UNHCR la Geneva privind „Unitatea familiei” (2001)

Dreptul la reîntregirea familiei sau reîntregirea familiei este dreptul migranților de a menține unitatea familiei lor, putându-se reuni cu ei anumite rude din țara în care s-au mutat. Rădăcina reunificării se găsește în interzicerea interferenței arbitrare în viața de familie și intimitatea familiei.

Imigrantul care locuiește într-o țară este titularul dreptului. Anumite cerințe pot fi necesare pentru exercitarea acesteia, cum ar fi statul minim în țara în care sunt situate sau dovedirea faptului că au mijloacele financiare necesare pentru a menține regruparea.

Rudele care se regrupează, la rândul lor, sunt considerate beneficiari ai dreptului. În general, cel puțin soțul și copiii minori aflați în întreținere pot fi reuniți. Acest drept poate fi extins la partenerul de drept comun, ascendenții sau alți membri ai familiei, în funcție de reglementările aplicabile în fiecare stat.

Dreptul la reîntregirea familiei este recunoscut, direct sau indirect, în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în tratatele internaționale precum Convențiile internaționale cu privire la drepturile omului, Convenția privind drepturile copilului, Convenția internațională privind protecția drepturilor toți lucrătorii migranți și membrii familiilor lor, Carta socială europeană sau Convenția europeană a drepturilor omului.

Dreptul la unitatea familiei este inerent recunoașterii universale a familiei ca grup fundamental în societate, căruia trebuie să i se acorde protecție și asistență. Acest drept este consacrat în instrumentele universale și regionale ale drepturilor omului și în dreptul umanitar internațional și se aplică tuturor ființelor umane, indiferent de statutul lor. Prin urmare, se aplică și în contextul refugiaților.

Mesa rotundă de experți a UNHCR la Geneva privind „Unitatea familiei” (2001)

(1.947 del total de 2.545 bytes) .