Fuente documental es el origen de una información , especialmente para la investigación, bien sea el periodismo , la historiografía o la producción de literatura académica en general. En determinados contextos , los términos de autor y fuente son sinónimos .

Índice

1 Fuente y documento

2 Clasificación de las fuentes de información

2.1 Prelación de las fuentes

2.2 Forma de expresión

3 Tratamiento de las fuentes

3.1 Reunión de fuentes

3.2 Crítica de las fuentes

3.3 Contraste de fuentes

3.4 Respeto a las fuentes

3.4.1 Cita de las fuentes

3.4.2 ¿Se puede ocultar una fuente por respeto?

4 Fuentes de información periodística

5 Documentos históricos

6 Véase también

7 Referencias

7.1 Notas

Fuente y documento

No conviene confundirlos, aunque son conceptos confluyentes: El documento es el soporte de la fuente.

Se habla de documentos escritos, documentos sonoros, documentos cinematográficos. 

Los documentos tienen su tipología (públicos, privados, etc.). La mayor parte de las veces se les utiliza como sinónimos, y las partes que vienen a continuación podrían nombrarse tratamiento documental, crítica documental, etc., aunque no sea estricto. 

Si nos hallamos ante el famoso folleto de Sieyès ¿Qué es el tercer estado?, la fuente es el abate Emmanuel Joseph Sieyès (es él quien habla); el documento es un escrito divulgado por la imprenta (puede medirse, contar su número de páginas, analizar su papel, catalogarse...) (731 bytes)

Clasificación de las fuentes de información

Prelación de las fuentes .

Según su originalidad u orden de precedencia, puede ser:

 - Fuente primaria : es el material de primera mano relativo a un fenómeno que se desea investigar. En el caso de la historiografía , el material que en su tiempo ha servido para construir la historia .

 - Fuente secundaria : es un texto basado en fuentes primarias, que implica un tratamiento: generalización, análisis, síntesis, interpretación o evaluación (ver en este mismo artículo tratamiento de las fuentes). En la historiografía (el estudio de la historia), las fuentes secundarias son aquellos documentos que no fueron escritos contemporáneamente a los sucesos estudiados.

 - Fuente terciaria : es una selección y recopilación de fuentes primarias y secundarias, por ejemplo: bibliografías, catálogos de biblioteca, directorios, listas de lecturas y artículos sobre encuestas.

Los trabajos de investigación, los libros de texto, las enciclopedias y la propia Wikipedia suelen reunir los tres tipos de fuentes . (1.031 bytes) ....  Leer mas

 ( 2.448  del total de 15.896 bytes )

Sursa documentară este sursa de informații, în special pentru cercetare, fie că este vorba de jurnalism, istoriografie sau producția de literatură academică în general. În anumite contexte, termenii autor și sursă sunt sinonime. 

index

1 Sursa și documentul

2 Clasificarea surselor de informații

2.1 Prioritatea surselor

2.2 Forma de exprimare

3 Tratarea surselor

3.1 Întâlnirea surselor

3.2 Critica surselor

3.3 Contrastul fontului

3.4 Respect pentru surse

3.4.1 Citarea surselor

3.4.2 O sursă poate fi ascunsă de respect?

4 Surse de informații jurnalistice

5 documente istorice

6 Vezi și

7 Referințe

7.1 Note

sursa si documentul

Nu este convenabil să le confundăm, deși sunt concepte confluente: Documentul este suportul sursei.

Se vorbește de documente scrise, documente sonore, documente de film.

Documentele au tipologia lor (publice, private etc.). De cele mai multe ori sunt folosite ca sinonime, iar părțile care urmează s-ar putea numi tratare documentară, critică documentară etc., deși nu este strictă.

Dacă ne aflăm în fața celebrului pamflet al lui Sieyès Ce este a treia stare?, sursa este Abbé Emmanuel Joseph Sieyès (el este cel care vorbește); documentul este un document publicat de tiparnă (se poate măsura, număra numărul de pagini, poate analiza hârtia, catalogul...)

(679 bytes)

Clasificarea surselor de informații

Prioritatea surselor .

Potrivit originalității sau ordinii sale de prioritate, poate fi:

- Sursa primară: este materialul de primă mână legat de un fenomen pe care doriți să îl investigați. În cazul istoriografiei, materialul care la vremea sa a servit la construirea istoriei.

- Sursă secundară: este un text bazat pe surse primare, care implică un tratament: generalizare, analiză, sinteză, interpretare sau evaluare (a se vedea tratamentul surselor în acest articol). În istoriografie (studiul istoriei), sursele secundare sunt acele documente care nu au fost scrise contemporan cu evenimentele studiate.

Sursă terțiară: este o selecție și compilare a surselor primare și secundare, de exemplu: bibliografii, cataloage de biblioteci, directoare, liste de lectură și articole despre sondaje.

Lucrări de cercetare, manuale, enciclopedii și Wikipedia însăși adună adesea toate cele trei tipuri de surse.

Sursa documentară reprezinta sursaOrigine/izvorul de informații , în special in ce priveste investigarea, fie că este vorba de jurnalism , istoriografie sau producția de literatură academică în general. În anumite contexte , termenii autor și sursă sunt sinonime .

Index

1 Sursa și documentul

2 Clasificarea surselor de informații

2.1 Prioritatea surselor

2.2 Forma de exprimare (de expresie)

3 Tratarea/tratamentul surselor

3.1 Reunirea surselor

3.2 Critica surselor

3.3 Contrastul dintre surse

3.4 Respectul pentru surse

3.4.1 Citarea surselor

3.4.2 O sursă poate fi ascunsă din respect pentru ea?

4 Surse de informație jurnalistica

5 Documente istorice

6 Vezi și

7 Referințe

7.1 Note

Despre sursă și document

Sursa si documentul nu trebuie confundate, deși sunt concepte confluente: Documentul este suportul sursei.

Se face vorbire despre documente scrise, documente sonore, documente cinematografice. 

Documentele au tipologia lor (publice, private etc.). De cele mai multe ori sunt folosite ca sinonime, iar părțile care urmează in continuare ar putea fi denumite tratament documental, critică documentală etc., deși nu este strict. 

Dacă ne-am afla în fața celebrei broșuri a lui  Sieyès "Ce este cel de-Al Treilea Stat?", sursa este abatele Emmanuel Joseph Sieyès (cel care face vorbire); documentul este un inscris publicitat prin intermediul tiparnitei (fiind ceva măsurabil, ii pot fi contabilizate numărul de pagini, ii putem analiza hartia, poate fi catalogat ...) 

Clasificarea surselor de informații

Prioritatea surselor .

Potrivit originalității sau ordinii sale de precedență, poate fi:

 - Sursa primară : este materialul la primă mână relativ la vreun fenomen pe care dorim să îl investigam. În cazul istoriografiei , materialul care la vremea sa a servit la construirea respectivului fragment de istorie .

- Sursă secundară : este un text bazat pe surse primare, care implică un tratament: generalizare, analiză, sinteză, interpretare sau evaluare (a se vedea tratamentul surselor în acest articol). În istoriografie (studiul istoriei), sursele secundare sunt acele documente care nu au fost scrise contemporan cu evenimentele studiate.

 - Sursă terțiară : este o selecție și compilare a surselor primare și secundare, de exemplu: bibliografii, cataloage de biblioteci, directoare, liste de lectură și articole despre sondaje.

Lucrări de cercetare, manuale, enciclopedii și Wikipedia însăși adună adesea toate cele trei tipuri de surse....  Citeste mai departe .