Racul, broasca şi o ştiucă

/

La rana, la trucha y el cangrejo

Page start up on 02.02.2021_16.25 (UTC+1 / Paterna, España)

1. Fuente documental / Sursa documentară: Racul, broasca si o stiuca .> bytes (versión en rumano / versiune în română = non-existent).

2. Fuente documental / Sursa documentară: La rana, la trucha y el cangrejo .> bytes (versión en rumano / versiune în română = non-existent).

Columna 1 .

Texto del articulo "Racul, broasca şi o ştiucă"

Racul, broasca şi o ştiucă, de Alecu Donici

Racul, broasca și o ştiucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.

Și la el toți se înhamă:

Trag, întind, dar iau de samă

Că sacul stă neclintit,

Căci se trăgea neunit.

Racul înapoi se da,

Broasca tot în sus sălta,

Știuca foarte se izbea

Și nimic nu isprăvea.

Nu știu cine-i vinovat;

Însă, pe cât am aflat,

Sacul în iaz nu s-au tras,

Ci tot pe loc au rămas.

Așa-i şi la omenire,

Când în obște nu-i unire:

Nici o treabă nu se face

Cu izbândă și cu pace.

(530 bytes)




Columna 1 .


Texto del articulo " La rana, la trucha y el cangrejo", (cuento)



La rana, la trucha y el cangrejo (cuento).


Hace ya muchísimo tiempo, en lo más profundo de la selva de la Isla de Bioko , había un pequeño riachuelo , que transcurría por una zona montañosa de difícil acceso.

En lo más profundo de las montañas se había formado un pequeño lago donde vivían felices un grupo de cangrejos , otro de truchas y otro de ranas .

Hasta que un día, se instaló un pescador en las inmediaciones, que todas las mañanas bajaba al lago a pescar provisto de una caña , cobrándose una trucha, un cangrejo y una rana.

Transcurridos varios días y viendo el peligro que corrían, una de las ranas convocó a toda la población del pequeño lago y les dijo:

- "Corremos un serio peligro, ese pescador nos exterminará ", apuntando hacia una cabaña situada en la ladera de una de las montañas, de cuya chimenea emanaba un hilo de humo.

- "T enemos que defendernos antes de que eso ocurra" continuó diciendo .

Contestó la trucha diciendo:

- "Yo soy el que menos riesgo corre, con dos o tres aletazos, desaparezco de la vista de quién sea. Así que no tengo por qué preocuparme ".

Dijo el cangrejo:

- "Yo tampoco tengo de que preocuparme, me meto entre las rocas, en los huecos más profundos y no me alcanza nadie ".


Y entonces dijo la rana:

- " Yo tengo que ascender a la superficie de cuando en cuando y sería presa fácil, así que tendré que buscar alguna solución ".

Entonces salió del lago en busca del mago de las montañas. Le contó su problema y éste le ofreció un ungüento viscoso para que se untaran él y los suyos.

A la mañana siguiente, apareció el pescador provisto de una red de pescar, la lanzó y se cobró tanto truchas, cangrejos como ranas.

Se dispuso a recoger sus presas introduciéndolas en el cesto que llevaba, pero cada vez que cogía una rana, esta se le escurría entre los dedos y volvía al lago.

Desde entonces, las ranas croan loando la astucia de su compañera y siempre llevan el ungüento.


Moraleja: Debemos intentar resolver nuestros problemas y no cruzarnos de brazos a lo que venga. (1.950 bytes)



Publicado por Laura en 12/19/2009

Etiquetas: cuentos africanos .


Laura , ha escrito en su blog:


- Siguiendo con los cuentos africanos, que los tenía un poco abandonados en el blog... hoy dejo uno, de Guinea Ecuatorial ..


Columna 2.

Traductor de Google

Cáncer (cangrejo), rana y lucio .

Cáncer, rana y lucio

Un dia empezaron

De la orilla al estanque se lleva

Un saco de trigo cargado.

Y para él todos están enjaezados:

Tiro, estiro, pero lo tomo

Que la bolsa se detiene,

Porque estaba disparando desarmado.

El cáncer ha vuelto

La rana seguía saltando

El lucio golpeaba fuerte

Y no se hizo nada.

No sé quién tiene la culpa;

Pero hasta donde yo sé,

El saco en el estanque no se encendió

Pero se quedaron quietos.

Así es con la humanidad

Cuando no hay unión en la comunidad:

No se hace ningún trabajo

Con éxito y paz.






Columna 2 .


Traductor de Google .



Broasca, păstrăvul și racul , poveste .


Cu mult timp în urmă, adânc în jungla insulei Bioko, exista un mic pârâu, care străbătea o zonă muntoasă cu acces dificil. Adânc în munți, se formase un mic lac în care trăiau fericiți un grup de crabi, altul de păstrăv și altul de broaște.



Până într-o zi, în vecinătate s-a stabilit un pescar, care în fiecare dimineață cobora în lac să pescuiască cu o lansetă, adunând un trucah, un crab și o broască.


După câteva zile și văzând pericolul în care se aflau, una dintre broaște a convocat întreaga populație a micului lac și au spus: „Suntem într-un pericol serios, acel pescar ne va extermina”, arătând spre o cabană situată pe versantul unul dintre munți, din a cărui coș de fum a emanat un fir de fum. „Trebuie să ne apărăm înainte ca acest lucru să se întâmple”, a continuat el.

Păstrăvul a răspuns spunând: "Eu sunt cel care prezintă cel mai mic risc, cu două sau trei clape, dispar de la vederea oricui este. Deci nu trebuie să-mi fac griji." Crabul a spus: „Nici nu trebuie să-mi fac griji, intru în stânci, în cele mai adânci goluri și nimeni nu poate ajunge la mine”.


Și apoi broasca spunea: „Trebuie să mă ridic din când în când la suprafață și aș fi o pradă ușoară, așa că va trebui să găsesc o soluție”. Apoi a ieșit din lac în căutarea vrăjitorului munților. El i-a povestit despre problema lui și i-a oferit un unguent vâscos pentru ca el și familia lui să-i spulbere.

A doua zi dimineață, pescarul a apărut cu o plasă de pescuit, a aruncat-o și a adunat păstrăvi, crabi și broaște. A început să-și adune prada punându-le în coșul pe care îl purta, dar de fiecare dată când prindea o broască, aceasta îi aluneca printre degete și se întorcea în lac.

De atunci, broaștele scârțâie lăudând viclenia tovarășului lor și poartă întotdeauna unguentul.


Morală: trebuie să încercăm să ne rezolvăm problemele și să nu stăm în brațe.

orice vine .















Columna 3.

Traducción / Traducere... admin.

El cáncer, la rana y el lucio, por, Alecu Donici

El cáncer, la rana y el lucio

Un día empezaron

Desde la orilla al estanque que se lleven

Un saco cargado de trigo.

Y a él están todos enjaezados:

Tirando, estirando, pero... se dieron cuenta

Que el saco, de nada se mueve,

Porque estaban tirando con mucho desfase.

El cáncer atrás tirando

La rana en arriba saltando

El lucio se esforzaba muy fuerte

Y no consiguieron nada.

No sé quién tiene la culpa;

Pero hasta donde yo sé,

El saco en el estanque no se lo pudieron llevar

Quedándose todo quieto.

Así pasa y con la humanidad

Cuando no hay unión en la comunidad:

Ningún trabajo se hace

Con tranquilidad y con paz.





Columna 3 .


Traducción / Traducere... admin .



Broasca , păstrăvul și racul , ( poveste).


Cu mult timp în urmă, adânc în jungla insulei Bioko , exista un mic pârâu , care străbătea o zonă muntoasă cu acces dificil.


Adânc, în creierii munților, se formase un mic iaz în care trăiau fericiți un mare numar de crabi , altul de păstrăvi și altul de broaște .


Până într-o zi, în vecinătate s-a stabilit un pescar , care în fiecare dimineață cobora în lac să pescuiască cu o undită , pescuind de fiecare data cate un pastrav, un rac și o broască.

După ce isprava s-a tot repetat zile și zile, văzând pericolul în care se aflau, una dintre broaște a convocat întreaga populație a micului lac și a spus:

- „ Ne aflam în fata unui serios pericol, pescarul asta ne va extermina ”, arătând inspre o cabană situată pe versantul unuia dintre munți, din a cărei coș de fum emana un fir de fum.

- „ Trebuie să ne apărăm mai înainte ca acest lucru să se întâmple ”, a continuat ea.

Păstrăvul a răspuns zicând:

- " Eu sunt cel caruia pescarul ii reprezintă cel mai mic risc, cu două sau trei batai de aripi, dispar de la vederea oricui ar fi. Deci eu n-am de ce-mi face griji. "

La rândul lui, crabul a spus:

-„ Nici en n-am de ce-mi fac griji, mă bag printre pietre, în cele mai adânci ascunzișuri și nimeni nu poate ajunge la mine ”.


Și atunci broasca spuse:

- „ Eu sunt nevoita să mă ridic din când în când la suprafață și aș putea fi o pradă ușoară, așa că va trebui să găsesc o soluție ”.

Apoi a ieșit din lac, si a pornit în căutarea vrăjitorului munților. căruia i-a povestit despre problema sa, iar acesta i-a oferit un unguent vâscos pentru ca el și familia lui să se unga cu el.

A doua zi dimineață, pescarul a apărut înarmat cu o plasă de pescuit, pe care a aruncat-o și a adunat atat păstrăvi, cat si crabi, cat și broaște.

A început să-și adune prada punând-o în coșul pe care îl purta, dar de fiecare dată când prindea in mana sa cate o broască, aceasta îi aluneca printre degete și se cădea înapoi in lac.

De atunci, broaștele orăcăie lăudând istetimea tovarășei lor și se ung întotdeauna cu acel unguent.


Morală: Trebuie să încercăm să ne rezolvăm problemele și să nu stăm cu brațele încrucișate in fata problemelor ce vin continuu peste noi.


Publicat de Laura en 12/19/2009

Etiquetas: basme africane . .


Laura , a scris in blogul sau:


Continuând cu poveștile africane, pe care le-am cam abandonat pe blog ... astăzi las una, din Guineea Ecuatorială .

La rana, la trucha y el cangrejo / Racul, broasca şi o ştiucă .

Por que el cuento africano comienza hablando de una "Isla de Bioko", me he acercado (virtualmente hablando, un poco por la zona. Entre otras cosas, me he quedado con esto:

"De acuerdo con el Informe de 2016 sobre Desarrollo Humano de las Naciones Unidas, Guinea Ecuatorial tenía un Producto Interno Bruto per cápita de 21 517 dólares en 2015, uno de los más altos en la clasificación de riqueza en África. Sin embargo, es uno de los países más desiguales del mundo según el índice de Gini y el 70 % de los ecuatoguineanos vive con un dólar al día.

Deoarece povestea africană începe prin menționarea unei „insule Bioko”, m-am apropiat (virtual corbind) puțin de zonă. Printre altele, am rămas cu asta:

"Conform Raportului Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Umană din 2016, Guineea Ecuatorială a avut un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 21.517 USD în 2015, unul dintre cele mai mari clasamente de avere din Africa. Cu toate acestea, este una dintre cele mai inegale țări din lume, potrivit indicelui Gini și 70% dintre ecuatoguineeni trăiesc cu un dolar pe zi.

Cuvant de incheiere. Admin. .


Intenționând eu să comentez prin lumea limbii spaniole despre sincronizarea sau de lipsa de sincronizare între oameni, sincronizare la care nu se poate ajunge decât, ca în sport sau ca în dans, după ce partenerii fac multe, multe, epuizante antrenamente împreună, am dat la un moment dat să folosesc ca analogie pe "mama asincronizării", fabula "Racul, broasca și o știucă".



Pur și simplu uitasem că fabula asta îi aparține lui Alecu Donici, trăind eu impresia că fabula asta îi aparține ori lui La Fontaine, ori lui Esop.

Dar, la niște căutări mai de suprafață, cu formula "El cangrejo, la rana y el lucio", în loc să îmi iasă (cum mă așteptam), o poezie, mi-a ieșit o poveste.

Am săpat eu mai adânc, dar negăsind ce căutam, m-am întors la acea povestioară, și astfel, în loc să îmi simplific viața, mi-am complicat-o, traducându-le pe amândouă (pe una într-un sens, pe cealaltă în celălalt sens).

Ciubucul meu dar... sper să folosească.

Palabras del Admin.


Queriendo yo comentar por el mundo de el idioma español sobre la sincronización o falta de sincronización entre personas, sincronización que solo se puede lograr (como en el deporte o el baile), después de que los compañeros de equipo hacen muchos, muchísimos, entrenamientos juntos, he querido a un momento dado usar, como analogía, a la "madre de la a-sincronización", de este mundo, aquello que en el mundo de mi idioma es una muy conocida fábula, denominada (aproximadamente) "El cáncer, la rana y el lucio".

Simplemente había olvidado que esta fábula pertenece a un fabulista nacional Alecu Donici, teniendo la impresión de que esta fábula es una fabula internacional que pertenece o a el La Fontaine o el Esopo.

Pues, hice algunas búsquedas (al principio más superficiales), con la fórmula "El cangrejo, la rana y el lucio", y en lugar de salirme (como yo esperaba), un poema, me ha salido con este nombre, una historieta. Cavé más profundo, pero al no encontrar lo que buscaba, volví a esa historieta, y así, en lugar de simplificar mi vida, la compliqué, traduciendo a las dos (una en un sentido, la otra en otro sentido).

Mi chollo pero ... espero que sea útil el el que la lea.