NATO a ridicat miza defensivă pe flancul estic. România, un pion vital în fața mâniei revizioniste a Rusiei

https://universul.net/nato-a-ridicat-miza-defensiva-pe-flancul-estic-romania-un-pion-vital-in-fata-maniei-revizioniste-a-rusiei/

Statele Unite vor lua în considerare rotația de trupe americane suplimentare în țările membre NATO de pe flancul estic al Europei, în cazul în care Rusia va declanșa o invazie la scară largă în Ucraina, scrie The Washington Post. NATO și-ar spori, de asemenea, prezența în acele țări și cu forțe și armament, au declarat oficiali americani și europeni.

<< Casa Albă l-a avertizat în repetate rânduri pe președintele rus Vladimir Putin că postura militară a NATO va crește la granița cu Rusia doar dacă va alege să invadeze Ucraina. Deja membrii est-europeni ai alianței cer mai multe forțe americane, ca mijloc de descurajare împotriva unui Kremlin iredentist care controla cândva teritoriile lor.

Dar, în ciuda avertismentelor transmise lui Putin de la Casa Albă, administrația Biden nu a detaliat cum ar arăta o prezență sporită la granița de est a NATO după o invazie pe scară largă în Ucraina. Nici avertismentele cu privire la consolidarea NATO nu au oprit acumularea rusească de forțe, rachete și vehicule blindate în jurul Ucrainei.

Statele Unite au desfășurat deja aproximativ 2.000 de forțe suplimentare de la Fort Bragg din Carolina de Nord, în primul rând în Polonia, ca răspuns la clădirea rusă de la granița cu Ucraina pentru a-i asigura pe aliații apropiați de Rusia. Vineri, oficialii americani au spus că li se vor alătura 3.000 din Divizia 82 Aeropurtată, ducând totalul la 5.000 în câteva zile.

Între timp, 1.000 de soldați americani aveau să sosească în România din Germania, adăugându-se celor 900 de soldați americani aflați deja în țară.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța ia în considerare o serie de ajustări pe termen lung la poziția sa estică.

„Dacă Rusia dorește cu adevărat mai puțină prezență NATO în apropierea granițelor, va obține opusul”, a declarat Stoltenberg pe 7 februarie în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele polonez Andrzej Duda. „Am văzut asta după 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a intrat în Donbas”, referindu-se la enclavele separatiste susținute de ruși în estul Ucrainei.

De ani de zile, Statele Unite au retras forțele și au scos armele din Europa, în timp ce NATO se pregătea pentru o nouă misiune după Războiul Rece. Dar după ce Rusia a invadat Ucraina în 2014 și a anexat Crimeea, Washingtonul și aliații săi europeni și-au schimbat cursul, văzând din nou nevoia de a-și monta apărarea împotriva unei amenințări emanate de Moscova, în special în noile state membre NATO din apropierea Rusiei.

În anii de după 2014, NATO a înființat grupuri de luptă în țările baltice și în Polonia. Acele forțe multinaționale, însumând aproximativ 4.500, sunt conduse de Statele Unite în Polonia, Germania în Lituania, Canada în Letonia și Marea Britanie în Estonia.

NATO a înființat, de asemenea, o brigadă multinațională în România, precum și o misiune de poliție aeriană și Very High Readiness Joint Task Force, sau VJTF, o unitate în alertă.

Statele Unite au sprijinit, de asemenea, aliații din flancul estic pe o bază bilaterală, de exemplu, rotind periodic un batalion blindat american prin Lituania, o brigadă de aviație de luptă prin Letonia și forțele de operații speciale ale SUA prin toate cele trei țări baltice. Armata SUA a stabilit, de asemenea, un post de comandă avansat la Poznan, Polonia, pentru a supraveghea forțele de rotație din Europa.

Dacă Rusia invadează Ucraina, este posibil ca astfel de activități să crească în amploare și cantitate. Alianța are în vedere plasarea unor grupuri de luptă – precum cele care operează deja în Polonia și Țările Baltice – în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria, potrivit unui diplomat NATO care, ca și alții, a vorbit sub condiția anonimatului. Diplomatul a spus că orice rotație suplimentară prin aceste țări va depinde de guvernul gazdă, și anume dacă este dispus să le accepte.

De asemenea, este aproape sigur că Statele Unite vor intensifica rotația forțelor americane prin statele membre NATO din est, a adăugat diplomatul. Un înalt oficial al apărării a spus că „au fost discuții, dar nu și decizii” despre mișcări permanente. NATO va extinde probabil exercițiile, programele de antrenament și colectarea de informații, precum și misiunile de poliție aeriană și desfășurările maritime în Marea Neagră și în Marea Baltică, a adăugat diplomatul.

Întărirea apărării pe flancul estic ar fi contrară cererilor lui Putin. Pe lângă faptul că acesta insistă ca NATO să-și oprească expansiunea spre est, Rusia a cerut alianței să-și retragă forțele și armamentul la granițele din 1997.

Anul nu este arbitrar. În 1997, NATO și Rusia au semnat Actul fondator NATO-Rusia, declarând că „nu se consideră reciproc adversari”. În pact, NATO a spus că „în mediul de securitate actual și previzibil”, alianța nu a prevăzut nicio „staționare permanentă suplimentară a forțelor de luptă substanțiale” dincolo de granițele existente. La acea vreme, fostele țări ale Pactului de la Varșovia și republicile sovietice din estul Germaniei nu erau încă membre NATO.

Actul este unul dintre motivele pentru care Statele Unite ale Americii rotesc forțele prin națiunile aliate de pe flancul estic al NATO, mai degrabă decât să le staționeze acolo permanent, chiar dacă mulți oficiali din țările NATO cred că Rusia a încălcat deja actul cu invadarea Ucrainei în 2014. Un oficial american a spus că administrația Biden nu s-ar simți deloc constrânsă de acest act dacă Moscova l-ar încălca, organizând o invadare pe scară largă a Ucrainei.

Țările de pe flancul estic cer de ani de zile suplimentarea forțelor americane, ca un factor de descurajare pentru Moscova, văzând în trupele americane un fir roșu pentru Kremlin. Rusia s-ar gândi de două ori la invadarea teritoriului lor dacă ar risca uciderea soldaților americani și un război direct cu Statele Unite, susțin oficiali de rang înalt din țările respective.

România, care a aderat la NATO în 2004, se simte deosebit de expusă și militează pentru trimiterea de noi forțe americane pe teritoriul ei. Țara împarte cea mai mare graniță terestră a oricărei țări NATO cu Ucraina, precum și o coastă la Marea Neagră greu de apărat. De asemenea, găzduiește singura unitate operațională de apărare antirachetă Aegis Ashore din Europa, făcând din România o țintă a furiei Moscovei.

„Ceea ce ne trebuie este o prezenţă permanentă a militarilor americani”, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, subliniind totodată că flancul sud-estic al NATO trebuie întărit.

„Aceasta este ceea ce ne trebuie – o prezenţă permanentă – pentru că, aşa cum am văzut în ultimii şapte ani, Rusia nu este un prieten”, a subliniat ambasadorul. „Este foarte, foarte clar. România este o ţară cu o istorie îndelungată şi traumatizantă în ceea ce priveşte agresiunea rusă”, a mai afirmat diplomatul.

Lituania caută o rotație a trupelor americane, asta ar însemna că va exista întotdeauna o forță americană prezentă în țară, chiar dacă nu are sediul permanent acolo, a declarat Laurynas Kasciunas, președintele comisiei de securitate și apărare națională a parlamentului lituanian.

Lituania este situată între enclava rusă puternic înarmată Kaliningrad și Belarus, care găzduiește zeci de mii de forțe ruse pentru un exercițiu de amploare, în privința căruia analiștii militari se tem că este camuflajul unei invazii în Ucraina.

„Ne simțim ca Berlinul de Vest în vremea Războiului Rece”, a spus Kasciunas.

Statele Unite și NATO ar putea oferi, de asemenea, o apărare antiaeriană mai mare națiunilor baltice și altor țări din flancul estic, dacă Rusia invadează Ucraina, a spus Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA în Europa, în prezent analist CEPA. România este singura țară din regiune cu apărare antirachetă Patriot. Alianța ar putea îmbunătăți, de asemenea, logistica necesară pentru a oferi întăriri rapide națiunilor baltice în cazul unui conflict cu Rusia, a spus el.

„O invazie rusă la scară largă nu ar face altceva decât să galvanizeze solidaritatea în alianță”, a spus James Stavridis, fost comandant suprem al aliaților NATO în Europa. „Ar deschide, de asemenea, ușa pentru desfășurarea permanentă în statele membre NATO de la granița cu Rusia, în special în Polonia.”

Presiunea cu care se confruntă Statele Unite din partea Chinei în Indo-Pacific necesită, de asemenea, angajamente sporite din partea Pentagonului, astfel încât aliații vest-europeni vor trebui să contribuie mult dacă NATO își va extinde activitățile și va reveni pe deplin la o misiune de apărare teritorială în urma unei invazii ruse, a spus Jim Townsend, un fost oficial de top al Departamentului de Apărare.

„Acum este un joc acasă”, a spus Townsend, „și aliații vor trebui să facă un pas ca în Războiul Rece”.>>