Cât de serios trebuie tratate amenințările Rusiei

https://ziare.com/razboi-ucraina/cat-de-serios-trebuie-tratate-amenintari-rusia-romania-opinia-expertilor-1729665

În contextul invaziei ruse din Ucraina, oficialii de la Moscova au făcut mai multe amenințări voalate la adresa țării noastre în contextul în care România s-a poziționat alături de ucraineni. Conform analiștilor consultați de Ziare.com, afirmațiile rușilor nu trebuie ignorate.

În ultima săptămână Rusia a făcut o serie de amenințări mai mult sau mai puțin subtile la adresa țării noastre. Mai întâi, duminica trecută, 6 martie, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării a afirmat că orice țară care își oferă Ucrainei aerodromurile sau aeroporturile sale pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict. Amenințarea oficialului rus a venit în contextul în care prin Polonia și România sunt așteptate să fie transportate ajutoare militare din partea Vestului. Totodată, țara noastră a returnat recent un avion de vânătoare Suhoi Su-27 după ce aterizase pe aeroportul din Bacău.

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat la declarațiile rușilor, afirmând că oficialii de la Moscova încearcă să distragă atenția de la ce se întâmplă în Ucraina, „unde vedem că sunt uciși civilii, unde vedem că nu se respectă absolut legile conflictului armat”.

"Eu cred că degeaba încearcă să ne facă să ne fie frică, pentru că nu avem de ce să ne fie frică. Există măsuri concrete care s-au luat în interiorul Alianţei Nord-Atlantice astfel încât statele de pe frontiera estică a alianţei să beneficieze de măsuri întărite şi consolidate de descurajare şi apărare”, a adăugat Ciucă.

Retorica de la Moscova a continuat apoi luni, 7 martie, după ce oficialii au publicat, într-un decret al Consiliului de Ministri al Rusiei, o listă cu toate țările responsabile pentru „acțiunile ostile împotriva Rusiei” sau „neprietenoase”, după cum le-a numit Vladimir Putin. Printre acestea se regăsește și România.

Sancțiuni pentru țările neprietenoase

Întrebată despre gravitatea amenințărilor venite de la Moscova, Ileana Racheru, doctor în științe politice la Universitatea București și expert în evoluții politice din spațiul ex-sovietic, a explicat pentru Ziare.com că există puține șanse ca Rusia să stârnească un război cu România.

„Un scenariu în care Rusia să folosească ca pretexte ce ați enumerat în întrebare pentru a implica România în Război mi se pare extrem de puțin probabil. Dacă Putin, într-adevăr dorește să își ia revanșa pentru destrămarea URSS și extinderea NATO, cel mai probabil ar fi un atac în Statele baltice, care au făcut parte din URSS și au granița comună cu Federația Rusă. În plus, spre exemplu Estonia are și o minoritate considerabilă de etnici ruși (24% din totalul populației), care ar putea fi „`eliberați de armata rusă`”,

Expertul în securitate națională și politici de apărare Claudiu Degeratu are însă o opinie mai tranșantă și relatează pentru Ziare.com că lista cu țările neprietenoase făcută de Rusia ar trebui tratată în serios deoarece lista înseamnă că Federația Rusă va stabili măsuri împotriva țărilor respective. „Pentru moment ele sunt secrete, nu ne dăm seama care ar putea să fie, dar când te pune pe o asemenea listă de obicei se stabilește și care este atitudinea față de țara aceea neprietenoasă. Pot fi consecințe. Sigur, ele se pot aplica sau pot fi doar pregătite și în caz de ceva să fie aplicate”, a adăugat analistul.

Reacție față de vest

Marți, 8 martie, Rusia a continuat amenințările și a anunțat că ar putea opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1. „Avem dreptul deplin (...) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă", a declarat vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat, citat de DPA. Oficialul a mai precizat că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2. Cu toate astea, vicepremierul a subliniat că Rusia încă nu face acest pas, însă Moscova s-ar simți „împinsă” în această direcție de către politicienii europeni și de acuzațiile lor.

Claudiu Degeratu a adăugat că deși lista cu țările neprietenoase întocmită de Rusia este deocamdată simbolică și că reprezintă o unealtă de comunicare strategică, aceasta ar putea fi doar un pas către sancțiuni. „Lista are și o parte care nu este simbolică, o parte practică în care ar putea să existe anumite măsuri care acum sunt greu de spus care ar putea fi, fie economice, diplomatice, de natură cibernetică. Cam asta este de fapt semnificația”, a adăugat specialistul.

De cealaltă parte, Ileana Racheru notează că reacțiile de la Moscova vin și în contextul nervozității generale produse de sancțiunile vestului și că aceștia au mai lansat și în trecut amenințări la adresa țării noastre.

„Declarațiile din ultimele zile mi se pare ca se înscriu în seria amenințărilor proliferate la adresa NATO și a Occidentului în contextul nervozitatii și a impactului produs de sancțiuni. În același timp, nu trebuie sa uităm că și în trecut diverși oficiali ruși au amenințat România folosind ca pretext scutul antiracheta de la Deveselu”, a conchis expertul.