De ce sunt importante Donețkul și Luhansk pentru politica agresivă a lui Vladimir Putin. Analiză Washington Post

https://evz.ro/de-ce-sunt-importante-donetkul-si-luhansk-pentru-politica-agresiva-a-lui-vladimir-putin-analiza-washington-post.html

Vladimir Putin a invocat în mod repetat ideea identității regionale distincte a Donbasului ca bază pentru „apărarea” poporului vorbitor de rusă față de o Ucraine presupusă intolerantă. Separatiștii au valorificat, de asemenea, această identitate pentru a alimenta sprijinul și rebeliunea împotriva Kievului. În Donbasul controlat de Kiev, majoritatea dorește ca regiunile separatiste să revină în Ucraina. În zona controlată de separatişti, peste jumătate doresc să se alăture Rusiei, fie cu sau fără un anumit statut de autonomie, conform unui sondaj publicat în 2021.

Regiunea Donbas din estul Ucrainei este un punct firbinte pentru escaladarea crizei dintre Moscova și Kiev. Zona găzduiește două enclave separatiste ai căror lideri sunt susținuți de Rusia – și a căror independență președintele rus Vladimir Putin a recunoscut-o oficial la începutul acestei săptămâni.

Joi, Putin a anunțat o „operațiune militară specială” în Ucraina, jurând că va „încheia coșmarul” războiului din regiunea Donbas, unde conflictul dintre separatiști și forțele guvernamentale ucrainene a mocnit ani de zile. Recunoașterea oficială de către Putin a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk a semnalat încheierea unui acord de pace de șapte ani, cunoscut sub numele de Acordul de la Minsk. Acum, soarta regiunii rămâne neclară, scrie Washington Post

Ce se întâmplă în Donețk și Luhansk din regiunea Donbas?

Regiunea Donbas din estul Ucrainei înainte de război era cunoscută ca o putere industrială, cu aport în industria de minerit și producție de oțel, precum și rezerve mari de cărbune.De la invazia și anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea în 2014, Donbasul a fost împărțit în teritorii separate: părțile controlate de Kiev ale oblastelor Donețk și Lugansk și „republicile populare” Donețk și Luhansk, susținute de Rusia, cunoscute sub numele de RPD. și LPR.

Separatiștii revendică toate regiunile Donețk și Lugansk drept teritoriu, dar controlează aproximativ o treime din regiune – aproximativ 6.500 de mile pătrate, după unele estimări – de-a lungul graniței cu Rusia. Moscova a recunoscut revendicările teritoriale ale separatiștilor, care se extind până la de trei ori suprafața pe care o ocupă. Aceasta include zone aflate sub controlul guvernului ucrainean, cum ar fi portul crucial Mariupol de pe Marea Azov.

Enclavele Donețk și Lugansk au fost în mare parte separate de Ucraina după izbucnirea luptei din 2014 și luni au fost recunoscute de Putin ca republici independente. Populația lor precisă este greu de determinat, dar unii estimează că găzduiesc aproximativ 2,3 milioane și, respectiv, 1,5 milioane de oameni – dintre care mulți se numără printre populațiile mari de limbă rusă și rusofonă din regiune. Lupte în estul Ucrainei între separatiști și ucraineni Guvernul a continuat din 2014, cu 14.000 de vieți. Violența, diviziunea și declinul economic au afectat regiunea. Peste 2 milioane de oameni au fugit de atunci.

Care este istoria regiunii și care este Acordul de la Minsk?

Legăturile istorice dintre Rusia și Ucraina datează încă din secolul al IX-lea – iar Putin a invocat în mod repetat și strategic această moștenire. La începutul lui 2014, după ce protestele în masă din Ucraina au răsturnat un președinte pro-Moscova, Rusia a invadat și a anexat Peninsula Crimeea a Ucrainei – o mișcare pe care Europa și Statele Unite o consideră ilegală. Separațiștii susținuți de Moscova au preluat, de asemenea, regiunile industriale de est Donețk și Lugansk, la granița Rusiei. Acolo, rebelii au pus mâna pe clădiri guvernamentale și au proclamat noi „republici populare”.

Criza a escaladat, iar separatiștii pro-ruși din Donețk și Lugansk au organizat un referendum pentru declararea independenței față de Ucraina. Kievul și Occidentul au acuzat Rusia că îi sprijină pe rebeli cu trupe și arme, dar Rusia spune că luptătorii sunt voluntari. Confruntările dintre separatiști și forțele susținute de Kiev au continuat.

În 2015, Rusia și Ucraina au convenit asupra Acordului de pace de la Minsk, un plan intermediat de Franța și Germania pentru a pune capăt conflictului dintre Kiev și separatiștii susținuți de ruși din regiunea contestată Donbas. Conform acordului, Ucraina va acorda celor două regiuni un statut special și o autonomie semnificativă în schimbul recâștigării controlului asupra graniței sale cu Rusia. Dar negocierile au stagnat.

Putin a eliberat 800.000 de pașapoarte separatiștilor

Putin a spus că Ucraina nu are intenția de a pune în aplicare termenii acordului. Ucraina a căutat amendamente la acord – care a fost intermediat după o serie de pierderi militare – și a spus că este un acord în condițiile în care dă Moscovei puterea de a influența politica externă a Ucrainei și de a submina suveranitatea acesteia. Oficialii de la Kiev au spus că termenii actuali, dacă sunt implementați, ar duce la revolte și haos.

Statele Unite și alți aliați și-au exprimat sprijinul pentru acord, în timp ce au cerut tuturor părților să își îndeplinească părțile lor din târg.

Între timp, Moscova a eliberat 800.000 de pașapoarte rusești în regiunile separatiste. Oficialii ucraineni și occidentali spun că Rusia a înarmat și a sprijinit separatiștii, dar Rusia neagă acest lucru.

Ce vrea Putin cu Donbas? Ce vor oamenii din Donbas?

Putin i-a descris pe ruși și ucraineni ca fiind un singur popor, scriind într-un eseu distribuit pe site-ul Kremlinului în iulie că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia”. „Ucraina nu a avut niciodată propria sa statulitate autentică”, a spus Putin în timpul unui discurs în care a aprofundat în istoria sovietică pentru a submina ideea Ucrainei ca națiune independentă.

Cel mai recent recensământ oficial, din 2001, a constatat că mai mult de jumătate din populația din Crimeea și Donețk a identificat limba rusă drept limba maternă. Dar fixarea estului Ucrainei drept vorbitor de limbă rusă și a Occidentului dominat de ucrainieni poate fi o simplificare excesivă. Mulți din zonele rurale de est vorbesc ucraineană sau un amestec ruso-ucrainean.

De asemenea, Moscova vede Ucraina ca o zonă tampon pentru NATO, care a fost fondată în 1949 pentru a proteja împotriva agresiunii sovietice. Putin a spus de mult timp că extinderea NATO spre est a fost o linie roșie pentru el. În declarațiile de marți, Putin a cerut Ucrainei să uite de aderarea la NATO și să accepte că Crimeea aparține Rusiei.