Încheiat azi, 23.08.2023, cu prilejul ședinței cu numărul 230 a Cenaclulul AntiM.
Participă: Petru Solonaru, Mihai Matei, Sorin Arbănaș, M. Ariana Ivănescu, Horia Crios, Vasile Pop, Valentin Rădulescu, Maria Munteanu, Dana Staicu, Camelia Obreja și, online, Victoria Șerban.
Ordinea de zi: Sărbătorim Ziua Limbii Române
Audiție: Limba Românească, de Gheorghe Sion (Mult e dulce și frumoasă...), Limba noastră, de Alexei Mateevici (Limba nostră-i o comoară..., imnul Republicii Moldova).
Mircea Gabriel Tănăsescu ne-a transmis rugămintea de a citi în ședință poezia, „Dulce grai nemuritor” (vezi mai jos).
Petru Solonaru: susține o prelegere și inițiază un dialaog referitor la „Limba română, ramură a limbii atlante”
Valentin Rădulescu: vorbește despre începuturile limbii române și, în acest context, prezintă personalitatea lui Dionisie cel Mic (Dionisie cel Smerit, Dionisie Exiguul, zis Românul) (470-545), „inventatorul” erei creștine. Ne povestește despre un proiect personal, legat de analiza construirii cuvintelor din limba română prin sudură și o modalitate de scriere care utilizează linia de fracție (pe).
Maria Munteanu: recită „Dragă mi-i limba română”, „Tricolorul”
Mihai Matei: citește epigrame scrise de Geo Călugăru, dintr-un volum
Horia Crios: citește V. Rădulescu din vol. Bezmetic prin timp: „Azolda” („o scrisoare de dragoste imaginară”), „Chiar și azi” („despre manuscrisul părintelui Sultana”) și „Costișa („despre o vizită la Borzești”)
Dana Staicu: citește poezia „Crucea” (vezi mai jos)
Sorin Arbănaș: citește „Piatră la Marea Piramidă” („un gând pentru cei care scriu în limba română”, dintr-un volum) (vezi mai jos)
M. Ariana Ivănescu ne aduce în atenție o poezie din revista Bogdania nr. 109-110, „Meditație la română”, de Vasile Groza junior, câteva „rime în oare” (vezi mai jos) și ne spune că este interesată să învețe mai mult despre limbajul semnelor pentru surdo-muți și despre scrierea pentru nevăzători.
V. Rădulescu citește, din vol. „O idee goală în baie”, editura Ghepardul, 2020, „Iată vin în cale” („o parabolă despre nașterea poporului român”) și „Întâmplăre imposibilă” („o parabolă despre desconsiderarea limbii române”) (vezi mai jos).
Victoria Șerban, care a urmărit online ședința de cenaclu, trage concluziile acestei întâlniri.
Dulce grai nemuritor
de Mircea Gabriel Tănăsescu, din vol. Frământări, editura Semne, 2015
Limba noastră-i de la țară
Înfrățită cu pământul,
Vetrele în prag de seară
Deapănă molcom cuvântul.
Limba noastră e tărie
Ce sălășluiește-n noi,
Cheag pentru popor și țară
Și la bine și-n nevoi.
Mai plăcută decât mierea
Este limba ce-o vorbim,
Seva ce ne dă puterea
Ca prin veac să dăinuim.
Soră bună cu latina
Dar mai proaspătă, mai plină,
Și-a-ntărit în timp tulpina
Revărsând în jur lumină.
Au slujit-o cu iubire
Cărturari și mari poeți,
I-au dat faimă, strălucire,
Aripi noi, noi frumuseți.
Dârză-a fost sub opresiune,
Pavăză pentru popor
Afirmându-se în lume
Stâlp la steagul tricolor.
Limba noastră-i armonie,
Dor pe strune de viori,
Ghiers duios de omenie
Din balade cu păstori.
Dragoste și suferință
Dau substanță și culoare
Cântului ce prinde ființă
Din rostiri nemuritoare.
Nu-s opreliști însemnate
Între scris și-a lui rostire,
Sunetele-s dulci, curate
Plămădind naltă simțire.
E izvorul de cultură
Care curge spre popor
Modelând dreaptă măsură
Pașilor spre viitor.
Să-i păstrăm unda curată
S-o ferim de-aluviuni
De gândirea alterată,
De nămol, de stricăciuni.
Nu-ți lăsa limba-n uitare
Rătăcind prin zări străine,
E-a pământului chemare
Să te-ntorci, să te aline.
Pune versu-i vechi pe strună
Truditor pe-al limbii ogor,
Cântă vorba cea strănumă,
Dulce grai nemuritor.
Piatră la Marea Piramidă
de Sorin Arbănaș
Veneau la Marea Piramidă robii,
Poverile se – încovoiau pe umeri,
La tâmple scânteiau în soare bobii
Parcă desprinşi din florile de nuferi.
Mânaţi de zorile înşelătoare,
Drumul sortit se depăna mai lesne
Sub vălătucii ameţiţi de zare
Nisipul se înfăşura pe glezne.
O arşiţă îi mistuia prădalnic,
Ascunsă flacără în cochilie,
Lumina pogorâtă-n în locul tainic
Umbrea zidirea strâmtă din chilie.
Cu truda preschimbată în hlamidă,
Ades învinuiţi de erezie,
Robii veneau la Marea Piramidă
Purtând pe braţe cărţi de poezie.
Iată vin în cale
de Valentin Rădulescu, din vol. O idee goală în baie, Editura Ghepardul, 2020
Am întâlnit mai ieri o mioriță-n trafic
era blocată de o groapă în asfalt
nu se plângea zicea doar că e-n grafic
povestea ei mi-a dat-o într-un șpalt
Scria negru pe alb că a fugit din stână
că iarba nu-i mai iarbă nici nopțile n-au lună
iar ciobănașul a rămas cu bâta-n mână
deși la horoscop spunea că-i pasa lui cea bună
Așa că arealul a rămas fără oieri
nu găsești alții nici să dai cu zarul
unul din vrancea a plecat de ieri
cel ungurean trecu pe șest hotarul
A stat sărmana flămânzind o vreme
lingând în codrul ras o seacă humă
e liberă acum deși nițel se teme
că nu mai are cin-să-i cânte-n strună
Scria că din exil s-o-ntoarce într-o zi
vrea-n țarcul de pe munte să rămână
să-i spună două vorbe lui alecsandri
și să deschidă o fabrică de lână
de Valentin Rădulescu, din vol. O idee goală în baie, Editura Ghepardul, 2020
S-a strecurat o doină într-un tramvai
venită tocmai ehe he din vale de rovine
cu ochii ei voia să vadă capitala-rai
să-îmbrace o rochiță cu buline
A dat-o jos cu forța un vatman
și-au înjurat-o călătorii bine
așa că pentru răni voia balsam
și am rugat-o să stea puțin la mine
C-un taxi am ajuns în cartierul tei
când se plimbau agale ev cu ev
era perfectă-n simplu strai al ei
că s-a îndrăgostit de ea și aliev
Și-a dus-o ăsta pe-un picior de plai
ce gazdă bună le-a fost miorița
narcisele-n poiană și câțiva brebenei
cu noi motive i-au înflorat altița
Am stat împreună seara pe deal
legând cu argint vorbă de vorbă
ne-a cântat un cioban din caval
și o hangiță ne-a invitat la o ciorbă
Dar a-nceput așa deodată din senin
s-o doară tare-n jur de osul stern
și a venit urgent un doctor colentin
care-a trimis-o cu salvarea în infern
CRUCEA
de Dana Staicu
E cobiliță viața noastră.
Din fericire o putem.
Socializândă ori sihastră,
e-a noastră. Nu! Nu e blestem.
Purtăm căldările -vai!- pline.
Și strop să nu se fi vărsat
din ce amar, din ce suspine
tot ocrotim. Ca pe un Dat.
Cu ochii-n lacrimi, fericirea
abia de-o poate intui
loialul care în privirea
își poartă doar a suferi.
Dar cobilița poate duce
și bucurie. Și înalt.
E fiecăruia o Cruce,
doar, Doamne!, vezi-i. Dă-le alt!
Ușor sau greu, e înainte
drumul așa de pietruit.
Renunță-ntr-una să ai dinte,
potrivnicii de obidit.
Și-ntreb, dar fără supărare:
cui îi servește-acest bănat?!
Învață fericirea! Oare
îți șade bine încruntat?!
Fii cobilița fericirii.
Nu este, NU!, un compromis,
ca peste marginile firii
să te abandonezi. Dezis.
Adulmecă Înaltul. Trepte
au să te urce. Către Rai.
Nu te încrede în inepte.
Și dă-l încolo putregai.
Mărturisește-te Luminii.
E singura ce mi te vrea
chiar împotriva rădăcinii.
De-aceea Poți. Prolifera.
De-aceea, cobiliță dragă,
de-aceea-ar deznădăjdui
cel ce nu vrea să înțeleagă.
I U B E Ș T E, draga mea! Și F I I.
Dana Staicu -1 Iunie 2023.
Cuvinte (fragment) rima OARE
M. Ariana Ivănescu
scoase la plimbare
la cheremul oricui pare
aduse la confruntare
să umple pagini în plenare
amăgitoare, detlectare
povestitoare - adormitoare
ecou întâmplare depărtare
visate metamorfozare
înjghebate Academiei năzare
epurate în sensuri candoare
abstract-evocatoare
costumate țipătoare
trimise în lume cerșetoare
perfidie lucrătoare
colonizatoare
zadarnic așteptare
aproape liniștitoare
jalbă vestitoare
jalon ocolitoare
audio, scrise, lamentare