Proces-verbal
Încheiat astăzi, 7.03. 2018 la şedinţa cu numărul 100 a Cenaclului literar „AntiM”
Sunt prezenți: Obreja Camelia, Alexandra Vișan, Mircea Popescu, Ioan Rațiu, Mircea Gabriel Tănăsescu, Florin Anghel Vedeanu, Rodica Indrieș, Casiana Niculescu, Nicolae Niculescu, Valentin Rădulescu, Milen Badralexi, Florin Grigoriu, Maria Munteanu, Maria Udrea, Dumitru Bădiță, Liviu Zanfirescu, Alexandru Ciocioi, Daniela Konovală, Geo Călugăru, Gheorghe Țiclete, Ioana Stuparu, Mihaela-Mariana Cazimirovici.
Ordinea de zi:
Aniversare - o sută de şedinţe de cenaclu, patru ani de activitate a cenaclului;
Dezbatere pe marginea tematicii şi tehnicii teatrale din „Rinocerii”, Eugen Ionescu;
Lecturi din creaţia proprie a membrilor cenaclului.
1. Preşedinta cenaclului, doamna Camelia Obreja, prezintă raportul de activitate pentru anul 2017. S-au ţinut 25 de şedinţe. Se enumeră membrii cenaclului care au prezentat poezie, proză sau fragmente din creaţii dramatice, precum şi scriitorii români sau străini care au fost omagiaţi. Au fost două ediţii festive dedicate Zilei limbii române şi respectiv simpozionului Antim Ivireanu. Se menţionează colaborarea cu biblioteca „Dimitrie Cantemir” în organizarea de întâlniri cu cititorii.
Se prezintă materialele postate pe site-ul cenaclului.
Ca puncte negative, se remarcă monotonia desfăşurării unor şedinţe, nereuşita organizării concursului „Cartea anului” şi părăsirea cenaclului de către unii dintre membrii acestuia.
Preşedinta cenaclului înmânează diplome membrilor cenaclului pentru activitatea desfăşurată pe parcursul anului 2017. Mulţumeşte în mod deosebit celor care şi-au prezentat spre discutare creaţiile proprii şi pentru calitatea intervenţiilor critice pe marginea acestora din partea colegilor de breaslă.
Domnul Valentin Rădulescu reaminteşte de prima şedinţă a cenaclului, aduce salutul domnului Vasile Lupu, preşedinte de onoare al cenaclului „Antim”, care este alături de noi cu sufletul. Subliniază lipsa preocupării mai asidue de promovare a lecturii şi a creaţiei literare în rândul tineretului.
Domnul Gheorghe Ţiclete, nou venit în rândurile noastre, apreciază atmosfera de seriozitate şi totodată de prietenie ce domneşte în cenaclu, precum şi profesionalismul criticilor sau părerilor pozitive în analiza creaţiilor prezentate spre analiză.
2. După ce invită la discuţii asupra piesei lui E.Ionescu, doamna Camelia Obreja prezintă câteva date din biografia marelui dramaturg.
Dl. Geo Călugăru afirmă că E. Ionescu a fost un anticipator al ideologiei care a dus la dezastrul omenirii; parabola rinocerizării a anticipat fascismul. E. Ionescu reuşeşte să fie mereu actual prin avertizarea făcută asupra viitorului omenirii dacă nu învăţăm din lecţiile istoriei.
Dl. Gheorghe Ţiclete se referă la reacţia pozitivă a publicului la prezentarea piesei într-o montare originală la Cluj, elogiază noutatea abordării. Conchide că E. Ionescu a făcut cinste dramaturgiei româneşti.
Dl. Mircea Popescu vede în E. Ionescu un inovator al limbajului teatral. Îşi plasează creaţia dramaturgică sub semnul absurdului.
Dl. Florin Grigoriu afirmă că E. Ionescu aminteşte de Caragiale. În Rusia, din cauza atitudinii sale exprimate în operă, Bulgakov a suportat nedreptăţi. Chapek va descrie la fel dezmembrarea societăţii, pierderea credinţei, va descrie o epocă a vorbelor goale. Pericolul de a deveni rinoceri există în toate ţările şi în toate epocile, pericolul gândirii mecanice, în clişee, dezumanizarea. Face referire şi la dictatura proletară, propice şi aceasta rinocerizării.
Dna Alexandra Vişan se referă la mecanismele teatrale utilizate de E. Ionescu pentru a reda etapele rinocerizării: creşterea ritmului acţiunii, acumularea de personaje, perpetua confuzie dintre real şi fantastic, dialoguri „à batôns rompus” lipsite de congruenţă logică, amestecul plin de semnificaţii dintre comic şi tragic, dintre trivial şi înălţător.
Dna M. Cazimirovici se referă la scena de început a piesei exemplificând modul în care duetele personajelor se întrepătrund, ducând la abolirea graniţelor dintre real şi imaginar. Scenografia contribuie la acest efect prin plasarea în scenă a personajelor.
Dl. Valentin Rădulescu încearcă o intrepretare a titlului piesei. După dânsul, rinocerii sunt o metaforă a prăpădului, vin din adâncuri, din mocirla ancestrală, nu pot trăi decât în turmă. Societatea se rinocerizează, rinocerii sunt în permanenţă printre noi, care acţionăm ca omasă de manevră. Face o analogie cu modul în care Conu Leonida se lasă manevrat în piesa lui Caragiale.
Dl. I. Raţiu prezintă o caricatură recentă, care duce cu gândul la acelaşi fenomen.
Dna Camelia Obreja felicită pe cei care s-au aplecat cu atenţie şi pricepere asupra piesei puse în discuţie.
3. Lecturi din creaţia proprie (poezie):
I. Stuparu – Cea mai dragă
G. Călugăru – Iubirea de ţară
D. Konovală – Un cerc
D. Staicu – Pe nedefinita orbită
Al. Ciocioi – Calendare de lut
Gh. Ţiclete – Rememorare Romulus Rusan
D. Bădiţă – Oglinda
M. Udrea – Strigăt de fericire
M. Munteanu – Balada unui peşte mic
M. Badralexi – Din joacă (din creaţia lui Milan Rufus)
R. Indrieş – Sub mărăcini în floare
C. Niculescu – Ritmuri menuete
Fl. Vedeanu – Semn fierbinte
M. G. Tănăsescu – Mărţişorul, Babele, Femeia
I. Raţiu - Când te întrebi
M. Popescu - Hotărârea
Dna Camelia Obreja apreciază numărul mare de scriitori care şi-au prezentat creaţiile proprii, precum şi calitatea acestora. În încheierea şedinţei, anunţă tematica întâlnirii următoare.
A consemnat Alexandra Vișan