Proces verbal
Încheiat astăzi 17.05.2017 la cea de-a 80-a şedinţă a cenaclului AntiM.
Ordinea de zi:
1. Lectură şi discuţii – Dana Staicu, poezie
2. Prezentare şi discuţii - Liviu Zanfirescu – Aspecte privind tehnica creaţiei literare
3. Lecturi din creaţia proprie
1. Înainte de a da citire poemelor oferite spre discuţie, dna Dana Staicu anunţă lansarea uneia din cărţile domniei sale la Târgul de carte Bookfest.
După lectură, înainte de discuţii, dl. Valentin Rădulescu face câteva anunţuri legate de desfășurarea la Bucureşti a Festivalului Internaţional de Poezie PENCLUB, ediţia a VIII-a, Bucureşti, 15-21 mai.
Discuţiile asupra poemelor prezentate de dna Dana Staicu sunt deschise de dna Camelia Obreja, care remarcă folosirea inversiunii, a unor metafore proaspete, observă că sentimentul predominant care se degajă din poezii este iubirea; îi plac unele cuvinte sau sintagme ce dovedesc o mare creativitate verbală (întâlniş, mandolina firii, alin o framântare în cui...)
Domnul Valentin Rădulescu afirmă că o cunoaşte de mult timp pe Dana, şio apreciază ca pe o inovatoare a limbajului şi a prozodiei; poetei îi place să se autoanalizeze, scrie o poezie a căutării de sine şi a căutării noului; observă şi dânsul că tematica predilectă este dragostea pătimaşă, devastatoare; poeta tânjeşte spre o ridicare prin poezie la înaltul creaţiei. Se remarcă, de la ultima prezentare în cenaclu, un salt spre bine în creaţie: au dispărut sincopele de ritm şi rimă, mânuieşte cu uşurinţă şi versul rimat şi pe cel liber. Se constată pe alocuri şi note pesimiste, de disperare, precum în poemul „Cad cortine”; se simte dorinţa de descărcare a combustiei interne. La final, scoate în evidenţă unele expresii nefericite pe care autoarea trebuie să le evite.
Domnul Florin Vedeanu apreciază stilul elegant, elevat, cultivat al poemelor. Puseele de iubire par să fie cauza combustiei interoare de care se descarcă prin poezie. Dă exemplu, ca vârf de creaţie, poemul „Cad cortine”, pe care îl vede totuşi prea lung, sugerând împărţirea acestuia în două creaţii distincte.
Domnul Liviu Zanfirescu vorbeşte despre o poezie de dagoste sensibilă, încărcată de simboluri; pe traiectoria creativă, poeta îşi caută încă vocea personală, se caută pe sine. Apreciază inovaţiile, deşi unele cuvinte (ex: întâlniş) i se par nepotrivite. Unele expresii se vor a fi ilustraţii ale oximoronului, dar i se par ratate.
Dna Mihaela Cazimirovici este aproape în totalitate de acord cu antevorbitorii în ceea ce priveşte calităţile şi defectele poemelor prezentate. Ar împărţi şi dânsa poemul „Cad cortine” în două fragmente de sine stătătoare. Conchide că oricum este vizibilă creşterea poetică a Danei Staicu.
Dna Alexandra Vişan o sfătuieşte pe poetă să nu mai folosească prea des şi uneori inutil inversiunile, mai ales că unele îngreunează foarte mult descifrarea mesajului poetic. Sugerează o revedere la rece a poemului după primul jet, dar este încântată de sensibilitatea şi creativitatea autoarei.
Domul Doru Eugeniu Buhoci îi atrage atenţia că uneori lipsa de control a sensibilităţii poate duce la greşeli, la dificultatea de a-ţi găsi cuvintele. Agreează şi dânsul revederea poemelor după prima redactare. Remarcă şi dânsul marea sensibilitate a poetei.
DL. Valentin Rădulescu reaminteşte că poeziile Danei sunt scrise sub dicteu, iar astfel se crează imagini de o mare frumuseţe; exemplifică prin sintagma „întâiu-mi repetent”.
Dl. Liviu Zanfirescu reafirmă necesitatea revederii poeziilor după prima variantă; se instituie un dialog pro şi contra acestui procedeu între dl. Liviu Zanfirescu şi antevorbitorul său.
Dl. Ioan Lupu nu crde că Dana Staicu scrie sub dicteu, citează un catren care pledează pentru şlefuirea ulterioară a formelor. I-au plăcut mult poeziile, pe care le consideră o mostră de bună lirică feminină; pomele în vers alb i se par mai reuşite; la poeziile în vers clasic propune evitarea unor cuvinte demonetizate (diademă, iubire de porţelan...). I se pare că linia pe care ar trebui să meargă ar fi cea a versului alb.
În replică, dna Dana Staicu mulţumeşte pentru aprecierile şi observaţiile făcute. Consideră că „întâlniş” şi „lăstăriş” se potrivesc în context. Mărturiseşte că se lasă purtată de inspiraţie, dar lucrează în egală măsură la rimă şi la ritm. Mulţumeşte pentru sugestia de a lucra în vers liber, dar se simte mai bine folosind versul clasic.
Dna Mihaela Cazimirovici apreciază că dicteul automat este ca un cal nărăvaş, scăpat de sub control, de aceea sunt cuvinte care vin automat şi nu se potrivesc în context, ceea ce face ca poezia să nu dobândească un univers al ei; fiecare cuvânt trebuie să se potrivească şi să servească ideea centrală.
Dl. Florin Vedeanu crede că dicteului automat i s-ar potrivi mai bine versul liber, rima şi ritmul impuse ar încorseta inspiraţia, s-ar pierde din esenţial luptând cu aceste elemente impuse.
Dna Staicu susţine în continuare că îi plac rigorile rimei şi ritmului, cuvintele de la rimă vin de la sine. Va continua să lucreze în amble maniere, dar mulţumeşte încă o dată pentru laudele şi sugestiile făcute.
2. Domnul Liviu Zanfirescu prezintă nişte observaţii pe baza lecturării cărţii „Învaţă să înveţi”; pornind de la metodele propuse de lucrare, dânsul face comentarii asupra specificului creaţiei literare, a rolului discuţiilor din cenaclu şi a necesităţii aplicării unor „reţete”, a unor metode care să ducă la realizarea unor creaţii reuşite. Dă ca exemplu modul de realizare a epigramelor şi propune un concurs ad-hoc de epigrame pe baza a două cuvinte la rimă. La concurs participă mai mulţi membri ai cenaclului, iar jurizarea este asigurată de dna Mihaela Cazimirovici.
3. Se fac lecturi din creaţia proprie:
Doru Buhoci – Întâlnire de gradul 33 la sticlă
Mircea Tănăsescu – Gingaşa slăbiciune
C. Mironescu – Năzuind la uitare
Fl. Vedeanu – Marea cântare, Sânii morţii (Gh. Istrate)
Mariana David – Lentila de căutare, Lentila de drum
Valentin Gheorghiu – Povestea vorbei călătoare, Poetul picură trăire, Rondelul pixului din Chamonix
Ioan Lupu – Cu stimă în monorimă
Liviu Zanfirescu – Poemă pentru un străbunic
La final, dna Camelia Obreja anunţă tematica şedinţei viitoare şi solicită ajutorul în organizarea unei activităţi cu copii de clasa I în cadrul programului „Şcoala altfel” organizată de Biblioteca „Dimitrie Cantemir”.
A consemnat Alexandra Vișan