Proces-verbal
încheiat astăzi, 20.03. 2019 la şedinta cu nr. 126 a Cenaclului literar AntiM
Sunt prezenți : Alexandra Vișan, Mircea-Gabriel Tănăsescu, M. Ariana Ivănescu, Alexandru Ciocioi, Dumitru Bădiță, Sorin Arbănaș, Maria Munteanu, Ioan Rațiu, Mihai Matei, Valentin Rădulescu, Rodica Indrieș, Geo Călugăru, Mihai Valentin Gheorghiu, Marilena Caraghiaur, Stela Șerbu-Răducan, Horia Crios, Ioan Al. Lupu, Petru Solonaru, Dana Staicu, Gheorghe Țiclete, Emil Mărin, Camelia Obreja.
Ordinea de zi :
1. Ediţie specială dedicată Zilei internaţionale a francofoniei şi Zilei internaţionale a poeziei
2. Poemul like
1. Ediţie specială dedicată Zilei internaţionale a francofoniei şi Zilei internaţionale a poeziei
Dna Alexandra Vişan explică alegerea acestei date ca zi internatională a tuturor francofonilor şi francofililor din lumea întreagă. Dă citire textului cântecului « Chant à la francophonie », pe muzică de Laurenţiu Profeta şi text în franceză de Paula Romanescu, întâi în original, apoi în traducere proprie.
Dna Adriana Ivănescu citeşte un fragment din « Legenda secolelor » de Victor Hugo.
Dl. Dumitru Bădiţă recită o traducere de Alexandru Philippide din Charles Baudelaire, « Zorii zilei ».
Dna Alexandra Vişan dă citire unei traduceri personale din creaţia poetesei Yvonne Bonnefoy, « Spuma şi reciful ».
Dl. Petru Solonaru citeşte traducerea proprie din Stéphanne Mallarmé, « Azurul ».
Se trece apoi la celebrarea Zilei intenaţionale a poeziei.
Dl. Ioan Lupu – a stat în cumpănă ce să aleagă din poeţii clasici germani. I s-ar fi părut mai potriviţi poeţii clasici, dar a ales până la urmă să citească din Rainer Maria Rilke. Face o comparaţie cu poeţii români contemporani acestuia (Minulescu, Arghezi, Blaga, Bacovia) şi ajunge la concluzia că poeţii noştri nu sunt cu nimic mai prejos, pot sta alături de alţi poeţi de valoare europeni. Trece în revistă câteva date din biografia lui R. M. Rilke, născut la Praga, lăcaş de poezie pe vremea acestuia. Citeşte din creaţia acestuia poezia « Zi de toamnă ».
Dl. Petru Solonaru face o corelaţie cu planul cuantic al morţii timpului şi celebrul vers din « « Scrisoarea I » a lui Eminescu « Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine veşnicie ».
Dl. Alexandru Ciocioi vorbeşte despre scriitorul american Carl Sandburg, căştigător a trei premii Pulitzer. El a fost cel care a adus în atenţia întregii lumi creaţia lui Brâncuşi. A scris o poezie foarte variată ca tematică şi stiluri. Exemplifică recitând poemul « Ce facem când ne întâlnim cu o gorilă? », explică faptul că toată poezia este o metaforă. Mai citeşte din creaţia acestuia poemul « Pierdere ».
Dl. Petru Solonaru critică sintagma « vorbeşte cu Dumnezeu » („cu Dumnezeu nu se vorbeşte, se cuminecă!”).
Dl. I. Raţiu – afirmă că nu a pregătit ceva anume, dar recită din memorie din FrançoisVillon şi din Giuseppe Ungaretti. Încheie cu ultima strofă din « L’Albaros », de Ch. Baudelaire, care este, după părerea dânsului, chintesenţa diferenţei dintre creator şi restul muritorilor. Dna Alexandra Vişan traduce strofa recitată în limba franceză de dl. I. Raţiu.
Dl. Geo Călugăru – l-a visat pe poetul decedat Dumitru Dumitriţă. Citeşte din creaţia acestuia două poeme, «Părinţii» şi« Pe vadul timpului ». Dă apoi citire unei poezii care ne vorbeşte despre « Golgota poetului în infernul lumii în care trăim ».
Dl. Gheorghe Ţiclete citeşte, din volumul « Din poezia de dragoste a lumii », poemul tradus de Maria Banuş, „Iubitul care întârzie”.
Dl. V. Rădulescu – literatura universală datorează enorm literaturii ruse. Citează câteva nume de poeţi ruşi contemporani.
Dna Dana Staicu reconstutuie din memorie câteva dintre versurile lui Serghei Esenin.
Dl. H. Crios – Oscar Wilde este cel mai mare poet al lumii.
Dl. Ioan Lupu – citeşte din J. Prévert « Cafeaua de dimineaţă ».
Dl. Valentin Gheorghiu recită din memorie o poezioară pentru copii în limba rusă.
Dna A. Ivănescu – îi plăcea Emily Dickinson – citează din poemul „Nu e fregată ca o carte”.
Dl. Mihai Matei citeşte poezia proprie « Mama ».
Dna Alexandra Vişan citeşte originalul, apoi traducerea proprie a poeziei lui Gianni Rodari, « Le parole », pentru a ilustra rolul poetului în crearea magiei cuvintelor.
Dl. Petru Solonaru – poetul este şamanul ce ne vindecă de cuvinte şi ne aşază în Cuvânt. Citeşte, din «Rubayatele » lui Omar Khayyâm, un poem în traducere proprie.
Dl. E. Mărin citeşte din creaţia lui R. Kipling « Dacă ».
Dna Camelia Obreja – încheierea discuţiei despre poezie este semificativă, prin lecturile din Omar Khayyâm şi din R. Kipling. Regretă că nu s-a vorbit îndeajuns despre poeţii români. Se bucură că a cunoscut diversitatea preferinţelor poetice ale membrilor cenaclului.
2. Poemul like
1. M.G. Tănăsescu – Poetul
2. Al. Ciocioi (h.c.) – Aşteptare, Sentimentul
3. M. Caraghiaur (h.c.) – Floare, Unde de refracţie
4. D. Bădiţă – Aripanopţii
5. Maria Munteanu – Inundaţiile
6. V. Rădulescu – Nimic concret de la nevertebrate
7. Geo Călugăru – Muritorului Nemuritor
8. I. Raţiu – Săvă spun (poem dedicat lui Al Ciocioi)
9. Rodica Indrieş – Livada
10. M. V. Gheorghiu – Vulturi-m-aş
11. Stela Şerbu Răducanu – Epigrame (la volumul “Înpraful de pe tolba lumii” de I. Lupu)
12. I. Lupu – Primăvaram-a chemat
13. P. Solonaru – Gongora (sonet)
14. E. Mărin (h.c.) - Catren
15. Dana Staicu – Locuit de Iisus
16. Horia Crios – Dual
În urma voturilor exprimate de cei prezenți la această întâlnire, câștigător al concursului Poemul Like a fost desemnat „Nimic concret de la nevertebrate”.
A consemnat Alexandra Vișan