Proces verbal
Încheiat astăzi, 15.11.2017, la ședința cu nr. 93 a Cenaclului literar Antim
Ordinea de zi:
· Proză, M. Popescu – lectură și discuții
· Literatura pentru copii
· Lectură din creația proprie
· Proză, M. Popescu – lectură și discuții
M. Popescu – ,,Este un fragment dintr-un roman teatral: constă în dialoguri, ca la teatru, dar poate fi socotit piesă de teatru, iar indicațiile dintre replici pot fi indicații de regie”. Dă apoi citire fragmentului de roman.
C. Obreja – Observă că pentru un prim act, așa cum îl definește M.Popescu, piesa durează cam mult.
Dat fiind că nimeni nu dorește să facă comentarii, C. Obreja propune ca observațiile asupra celor citite să fie prezentate autorului în scris. Propunerea este acceptată în unanimitate.
· Literatura pentru copii
C. Obreja - Sunt anumite aspecte care diferențiază literatura pt copii de cea adresată adulților. Dat fiind nivelul de vârstă, limbajul trebuie adaptat. Versurile acompaniază viața copiilor, nivelul lor de cunoaștere și de interpretare a realității, universul lor. Fiecare dintre noi, copil fiind, s-a dus la culcare după ce a ascultat o poveste, fiecare apoi am folosit literatura pentru a ne educa copiii.
Fl. Gheorghiu – Există o filială a literaturii pentru copii în cadrul U.S.R. Nu mai sunt reviste pentru copii, iar editura Ion Creangă publică selectiv cărți adresate acestora. Reamintește de M. Sântimbreanu și de rolul acestuia în promovarea literaturii pentru copii și adolescenți. Îl evocă pe N. Labiș cu ai săi Păcălici și Tândălici. A rămas în proiect un dicționar al scriitorilor pentru copii. Enumeră scriitori pentru copii care apar în programa școlară sau la lecturi suplimentare. Pune problema inexistenței unei edituri dedicată acestui gen. Există totuși un teatru pentru copii. Dânsul a scris un abecedar al literelor, cu catrene în care fiecare cuvânt începe cu litera respectivă. Dă un exemplu. O prezintă pe dna învățătoare cu care a colaborat la realizarea unui volum de poezii pentru clasa a IV-a. Vorbește și de dna Ligia Bușoiu, membră a U.S.R., care colaborează cu școlile și tipărește cărți cu tematică animalieră.
M.G.Tănăsescu – Acum 50 de ani s-a declarat o zi internațională a cărții pentru copii, care coincide cu data nașterii lui H.C. Andersen. Reamintește și de revista ,,Universul copiilor”.
I. Lupu – Literatura pentru copii nu trebuie considerată un gen minor, are o mare valoare formativă, satisface nevoia de fantezie, îmbogățește limbajul copilului. Aduce ca argument nume de scriitori clasici care au scris pentru copii. Își reamintește primele povești auzite sau citite. Există literatură pentru copii pe care o citesc și adulții și copiii care citesc și cărți care nu li se adresează în mod exclusiv. În fond este vorba de o literatură de valoare, indiferent cărei vârste i se adresează.
D. Cotan – Literatura pentru copii este valoroasă, dar nu suficient cunoscută. În învățământul primar se folosesc un număr mare de poeți precum N. Labiș, Elena Farago, G. Topârceanu. Printre prozatorii predilecți se numără B. Voinești, B.Șt. Delavrancea, M. Sadoveanu... Pentru elevii din primară este indicată o literatură cu mesaj moral, cu imagini cât mai sugestive și pline de culoare.
M.V. Gheorghiu – În volumele sale are multe poezii dedicate copiilor, are și o carte numai pentru ei, cu titlul ,,Ciufulică”.
C. Obreja – Reamintește de o altă poetă de valoare a literaturii pentru copii, Elena Vizir.
V. Rădulescu –În literatura pentru copii trebuie să avem în vedere pentru cine scriem și cu ce scop o facem. E greu să intri în lumea lor (citează drept exemplu Arghezi). După părerea lui V. Rădulescu, marea vină a literaturii românești pentru copii este propensiunea spre violență (citează ,,Cărăbușul”, ,,Cuțul Șchiop”, ,,Prepelița”, ,,Căprioara”...). Astăzi apar foarte multe cărți pentru copii, dar majoritatea sunt de colorat. Se întreabă dacă aceștia mai pot gândi la povestea din spatele imaginilor în timp ce colorează. A participat la lansarea unei cărți bilingve româno-engleză de acest gen. Propune să se alcătuiască o culegere de poezii pentru copii din creațiile membrilor cenaclului.
Al. Ciocioi – Literatura pentru copii este pe cale de dispariție. Toată literatura pentru copii ar trebui să se axeze pe umanitate. Literatura actuală adresată acestora incită la violență.
M.Popescu – Să nu subapreciem capacitatea copiilor de a aprecia frumosul și de a discerne binele de rău.
· Lectură din creația proprie
C. Obreja invită pe cei nou-veniți la cenaclu (Emil Marin, Bădiță Dumitru, Anca Pădure Gabriela) să se prezinte și să deschidă secțiunea de lecturi din creația proprie.
M. G. Tănăsescu – Undeva, cândva
A. G. Pădure – Iluzii, O geană, Spre seară
L. Zanfirescu – Taina celor o mie de gânduri
Carmen Bodeanu – Ploaia
D. Staicu – Să nu crezi, În luminos
E. Marin – Drumețul, La drum cu verdeață
D. Bădiță – Dator (rondel)
Fl. Grigoriu – Despre mine, Poveste
Fl. Vedeanu – Constanța unei realități
M.V.Gheorghiu – Mi-e dor de pruncul care-am fost, M-adun
I. lupu – Ultima frunză
I. Rațiu – Rondel fără părinți
C. Obreja mulțumește tuturor pentru participare și anunță data și tematica întâlnirii viitoare.
A consemnat Alexandra Vișan