Ședința AntiM nr. 206, 31.08.2022: Ziua Limbii Române
Prezența: Mircea Popescu, Victoria Șerban, Rodica Indrieș, Niculina Bunceanu, Mihai Matei, Mihaela Ionescu, Ioan Al. Lupu, Victor Michail Stignițeanu, Camelia Obreja, Valentin Rădulescu, Dana Staicu.
V. Șerban citește din „Istoria literaturii române” a lui G. Călinescu un fragment care este „dovada creativității lui Călinescu, a plasticității limbii române, pe lângă informațiile oferite”. Sunt folosite „în fraze frumoase, convingătoare cuvinte de origine latină, apoi de sorginte slavă, maghiară, germanică, turcă” pentru a explica un „fenomen: aportul continuu de cuvinte de-a lungul secolelor, care azi constituie vocabularul limbii române”. „Cele mai multe limbi ale societăților aflate în comunicare cu vecinii sunt organisme vii, în continuă prefacere, un fenomen firesc și dinamic, căruia nu ne putem împotrivi”. Evoluția societății trebuie surprinsă de cuvinte astfel încât limba să se raporteze la realitatea socială; vorbitorii, forțați de nevoia de a vorbi despre ce se întâmplă în societatea lor, se vor exprima în altă limbă, astfel putem explica aportul de anglicisme, englezisme în prezent, așa cum la începutul secolului al XIX-lea tinerii foloseau (uneori din snobism) franceza. Afirmația că limba tracă constituie un „substrat”, având „puține cuvinte, puține reguli gramaticale”, de aceea „la bază limba română are limba latină, mai exact limba latină vulgară”, a suscitat o discuție mai amplă.
V.M. Stignițeanu: contraargument: Ovidiu spunea că, exilat fiind la Pontul Euxin, a compus poezii și în limba barbară, deci trebuie să fi fost și în această limbă cuvinte și reguli.
I.Al. Lupu: „Caracterul și originea limbii și poporului continuă să fie subiect de controversă”. „Structura vocabularului reprezentativ al limbii române (2500 cuvinte) arată un fond de cuvinte latine, mult mai puține cuvinte slavone, turcești, maghiare, etc”. Pe un dicționar de 50 de mii de cuvinte, o altă statistică indică 20 procente latine, 38 franțuzești, 7 neogrecești, etc.
M. Popescu subliniază că și în limba franceză sunt preluate „anglicanisme”; M. Matei precizează că limba română e unitară, locuitorii diferitelor regiuni vorbind aceeași limbă.
Lecturi din creații proprii (unele dedicate sărbătorii de azi):
V. Rădulescu: „Anotimpuri amare” și „Îndemn” (din vol. „Și dacă eu tac...”),
M. Popescu: „Regret”, „Limbă”
R. Indrieș: „Sărăcie energetică”, „Obiceiuri străbune”
M. Matei: „Limba strămoșească”
I.Al. Lupu: „Toamna la zăvoarele porții”
V.M. Stignițeanu: „Aniversarea limbii române” (a început în 1989, când Basarabia a trecut de la grafia slavonă la cea latină)
Aniversarea limbii române
Ziua limbii române
Este ziua primului cuvânt
Născut în limba
Pământului meu
Care spune: Mamă!
Ziua limbii române
Este ziua cuvântului
Pe care nu-l întâlnești
În nicio altă limbă,
„Dor”.
De ziua limbii române
Îmi adun toate cuvintele
Luate din inima
Munților, pădurilor
Și râurilor mele
Pe care apoi să le împrăștii
Doar în marea cea mare.
De ziua limbii române
Eu număr literle cuvintelor
Care nu se împreună
În nicio altă limbă
Pe pământ.
De ziua limbii române
Aș vrea să pot citi
Poezii compuse
În aceeași limbă
De exilatul Ovidiu.
De ziua limbii române
Vreau să transpun semnele
Tăblițelor de la Tărtăria
Întregii lumi
Doar în limba română.
De ziua limbii române
Mă rog Domnului
Să mai vorbească cu noi
Și în română.
M. Ionescu: „Îmbrățișările”
C. Obreja dă citire poeziei trimise de D.Ghe. Vidrașcu în numele lui Al. Ciocioi, închinată sărbătoririi limbii române, „Graiul din covată”.
Următoarea întâlnire va avea loc pe 14 septembrie, iar pe 28 septembrie Cenaclul AntiM organizează simpozionul „Viața și opera lui Antim Ivireanul”
A consemnat C. Obreja