Proces-verbal
Întocmit astăzi, 6 februarie 2019, la şedinţa cu nr. 123 a cenaclului literar „AntiM”.
Sunt prezenți: Alexandra Vișan, Mircea G. Tănăsescu, Camelia Obreja, Elena Șendrea, Daniela Konovală, Marilena Caraghiaur, Al Mihăileanu, Dorel Gheorghe Vidrașcu, Sorin Arbănaș, Ion Aluneanu, Rodica Indrieș, Florin Grigoriu, Alexandru Ciocioi, Ioan Rațiu, Geni Duță, Dorian Ionescu Pascal, Valentin Rădulescu, Mihai Valentin Gheorghiu, Ioan Lupu, Dumitru Bădiță, M. Ariana Ivănescu, Liviu Zanfirescu, Horia Crios, Gim Laurian, Dana Staicu, Eugenia Lixandru, Mihaela-Mariana Cazimirovici.
Ordinea de zi:
1. Mircea Gabriel Tănăsescu – „Sclipirile din jarul vieţii” - prezentare de volum şi discuţii
2. „George Coşbuc, poetul ţărănimii” - colocviu
3. Lecturi din creaţia proprie (Poemul like)
1. MirceaGabriel Tănăsescu – „Sclipirile din jarul vieţii” - prezentare de volum şi discuţii
Dna Camelia Obreja dă citire ordinii de zi, apoi prezintă noii veniţi la cenaclu.
Explică de ce nu a numit evenimentul lansare, apoi dă cuvântul dnei Alexandra Vişan, în calitate de lector şi prefaţatoare a volumului.
Al. Vişan – aşteaptă reacţiile colegilor de cenaclu; dat fiind că este prietena dlui M.G. Tănăsescu şi autoarea prefeţei, atitudinea dânsei poate fi viciată de prea mult subiectivism. Spune doar că este o poezie de o mare sensibilitate, scrisă cu sufletul.
I. Lupu – dl. Tănăsescu scrie din ce în ce mai bine. Dânsul soarbe „din cupa tristeţii vin nou”, dar şi de calitate. Şi-a diversificat foarte mult aria poeziei, chiar dacă recurentă şi predominantă este tematica patriotică, dedicată în anul apariţiei volumului Marii Uniri. Unii dintre noi se simt jenaţi să scrie poezie patriotică, dar asta nu înseamnă că filonul acesteia a dispărut; dl. Tănăsescu a reuşit şi în aceste poezii să ridice stacheta stilistică. În poemul „Miracolul vieţii” îşi pune întrebări cosmogonice şi ontologice, legate şi de divinitate şi de existenţa omului în raport cu divinitatea.
Poezia sa de dragoste este una a aducerilor aminte, dar care are în acest volum şi o vibraţie erotică. Surprinzătoare este şi reuşita sa de a se hazarda în domeniul rondelului. L-au încântat şi poemele cu temă mitologică, bogata paletă livrescă a acestora demonstrând şi apetenţa pentru lectură a acestuia. Sunt mituri universale, preluate cu preponderenţă din mitologia greacă.
Mai sunt şi unele stângăcii, şchiopătări de metrică la rondeluri. Îl felicită mai ales pentru ridicarea sensibilă a nivelului estetic al creaţiei sale.
V. Rădulescu – raportează titlul volumului la două versuri din poemul „Bilanţ”. Afirmă că dl. Tănăsescu pare a ne ţine un curs despre dragoste când ne spune „Slăbiciunea-i o armură îmbrăcată de femei”. Mai citează în susţinerea acestei idei versuri din „Vecina”. De fapt, poezia dânsului este impregnată de iubire, sub toate formele, pe care o consideră singura cale de salvare a omenirii. Îşi aminteşte primele impresii la întâlnirea cu poezia dlui Tănăsescu, pe care a găsit-o plină de miez. Este mândru că este prietenul dlui Tănăsescu.
I. Raţiu – afirmă că, în domeniul rondelisticii, dl.Tănăsescu este încă „la câmpie”, dar urcă. Citează din două rondeluri, „Muzica nopţii” şi „Ploaia”, pe care le apreciază ca două reuşite. Şi dânsul remarcă bogăţia tematicii ca şi sufletul de poet al lui M. G. Tănăsescu, singura problemă fiind partea de şlefuire a versului. Îl îndeamnă să mai exerseze în domeniul pastelurilor.
Fl. Grigoriu – în dl.Tănăsescu sălăşluiesc trei poeţi: unul al meditaţiei, unul al istoriei şi unul al dragostei. Face apoi câteva consideraţii istorice asupra poeziei sale patriotice. Îi atrage atenţia poetului asupra confuziei de nume şi localizării inexacte a Insulei Albe, Insulei Şerpilor şi insulei Leuce. Dă citire poemului „Tăcerea”, pe care îl comentează ca având o tonalitate elegiacă. Poemul spune mult în puţine cuinte. Mai dă citire şi pastelului „Ninge” a cărui reuşită este aplaudată de colegii de cenaclu. Conchide că volumul este o lectură plăcută, despre care va mai vorbi şi în cenaclul „ING”.
D. Vidraşcu – Când este vorba de M. G. Tănăsescu, nu ştie cu ce să înceapă. Poate cu morarul care hoinăreşte prin codrul Vlăsiei şi care fură din iarbă un strop de inspiraţie... Îi descrie poezia printr-un şir de metafore, din care reiese faptul că M. G. Tănăsescu este tânăr prin esenţă, prins şi el de morbul rondelului care a infestat mulţi poeţi, chiar dacă acesta este el însuşi în continuă transformare şi perfecţionare. G. Tănăsescu este un taciturn, un monument de modestie, are un fel special de a se pune în evidenţă pentru cei care vor să-i înţeleagă poezia.
L. Zanfirescu îi dedică un catren alcătuit din titluri ale poemelor acestuia.
D.Bădiţă afirmă că M.Tănăsescu vede iubirea ca un roi de fluturi efemer.
Al. Ciocoi – l-a cunoscut pe dl. Tănăsescu acum vreo 4-5 ani şi l-a catalogat drept poet minor. Este important să nu ne punem aripi de vulturi dacă nu suntem aşa ceva. Dl. Tănăsescu nu s-a supărat, este de o mare modestie, fin, delicat, un poet de pământ, un poet al satului. Scrie o poezie caldă, plăcută, chiar dacă are câteodată o silabă în plus. Cartea este o sărbătoare a sufletului. Un poet rămâne poet chiar dacă nu e mare.
V. Gheorghiu îi dedică un catren.
V. Rădulescu – dă citire unei poezii a lui M.G. Tănăsescu, dedicată soţiei.
M. Caraghiaur – din orice se poate face o poezie. Exemplifică cu satirele „Sacoşa” şi „Şopârla”. Îl felicită pe poet, adăugându-i un al patrulea apelativ: OMUL TĂNĂSESCU.
Camelia Obreja îl invită să citească două poeme la alegerea dânsului.
Dl. Tănăsescu citeşte „Furtuna” şi „Sufletul comorilor”.
C. Obreja – conchide că noul volum de versuri al dlui Tănăsescu este o cale de a ne aduce aproape, de a simţi la fel cu poetul. Îl felicită pentru că scrie pentru a-şi împlini nevoia de a se dezvolta sufleteşte. Mulţumeşte membrilor cenaclului pentru opiniile exprimate. Apreciază munca depusă de a aduna poemele, din care mare parte au fost deja discutate în cenaclu, în volumul prezentat şi oferit colegilor spre lectură. Dată fiind depăşirea timpului acordat primei părţi a cenaclului, propune ca discuţia despre George Coşbuc să fie reprogramată şi să se treacă la punctul 3, Poemul like.
2. Lecturi din creaţia proprie (poemul like)
Alexandra Vişan – Apocalipsă hibernală
Daniela Konovală – Aş renunţa la spadă şi armură
S. Arbănaş (în afara concursului) – Amintiri
Rodica Indrieş – Drag de poartă
Al. Ciocioi – Când am venit, Taina seminţei (pentru concurs)
Ioan Raţiu – După nuci
E. Duţă – Îndoieli
V. Rădulescu –În secolul bezmeticei viteze
V. Gheorghiu – Invitaţie la ghiveci
I. Lupu – Balada iernii suprarealiste
D. Bădiţă – Jignirea
Ariana Ivănescu – Parodie Firdusi
L. Zanfirescu – Zâmbet-floare
Gil Laurian – Dincolo de Unire
M. G. Tănăsescu – Spre eternitate
D. Staicu – Catren
În urma votului, este declarat poem like Taina seminţei (Al. Ciocioi).
Dna Camelia Obreja anunţă data şi tematica şedinţei cu nr. 124.
Dl D. Bădiţă îşi anunţălansarea cărţii „Vitralii din cuvinte” pe 15 februarie.
Dna M.M. Cazimirovici anunţă şi dânsa dubla lansare, pe 18 februarie şi 5 martie, a volumelor „Renegarea strigătului” şi „Corelaţiile cuvântului creator”.
A consemnat Alexandra Vișan