Proces verbal
Încheiat astăzi 14.06.2017 la şedinţa cu nr. 82 a Cenaclului literar « Antim ».
Ordinea de zi :
1. Comemorare – Doru Ion Lazăr
2. Valentin Rădulescu – poezie, lectură şi discuţii
3. Memento Mihai Eminescu
4. Lecturi din creaţia proprie
Participă: Doru-Eugeniu Buhoci, Alexandru Ciocioi, Mariana David, Mihai Valentin Gheorghiu, Ioan Al. Lupu, Casiana Niculescu, Nicolae Niculescu, Camelia Obreja, Valentin Rădulescu, Mircea Gabriel Tănăsescu, Alexandra Vișan, Liviu Zanfirescu.
1. Se păstrează un moment de reculegere în memoria poetului militar Doru Ion Lazăr. Domnul Liviu Zamfirescu prezintă câteva date biografice din viaţa şi creaţia acestuia, dă apoi citire poemului « Tălmăcire », pe care îl consideră emblematic pentru tematica poemelor sale.
Domnul Valentin Gheorghiu îl descrie pe poetul comemorat ca pe un om care făcea totul cu pasiune, îşi recita cu patos poeziile; şi-a iubit foarte mult soţia; îi plăcea numele de Doru, pus în valoare în multe dintre creaţiile sale.
Domnul Valentin Rădulescu şi-l reaminteşte de la cenaclul « Amurg sentimental ». L-a remarcat pentru bonomie şi pentru faptul că rămânea până târziu la cenaclu, discutând cu pasiune despre poezie.
2. Domnul Valentin Rădulesu prezintă cinci poezii dintr-un ciclu care va apărea într-un nou volum: Gânduri, Îmbracă-mă cu noaptea, Potirul lui Graal, Goana după timp, Toast; poemele sunt diverse ca tematică, rezultatul unei experimentări continue ; îi este greu să definească poezia, a fracturat intenţionat nişte gânduri pentru că poezia nu este « un spectacol de stradă ».
După lecturarea poemelor propuse spre discuţie, doamna Camelia Obreja afirmă că acestea reprezintă o mare provocare şi oferă o mare diversitate de teme.
Domnul Doru Buhoci crede că despre poezie a vorbit suficient poetul ; este bucuros că a putut asculta aceste poeme şi confrunta părerea personală despre poezie cu cea a dlui Rădulescu.
Doamna Camelia Obreja consideră că fiecare poem este o bijuterie bine lucrată, remarcă abundenţa de metafore, citează un număr de distihuri care pot fi luate drept aforisme. Observă totuşi şi alăturarea nefericită a două silabe (« ore rele ») precum şi neatenţia în alăturarea incorectă (« Potirul lui Graal »).
Doamna Alexandra Vişan remarcă în mod deosebit poemele « Toast » şi « Goana după timp », ca fiind, primul, un imn închinat vieţii, iar celălalt o încercare de conjurare a morţii.
Domnul Ioan Lupu declară că pentru dânsul poezia lui Valentin Rădulescu este o mare surpriză; o poezie modernă, creată de un poet autentic; lexicul este ales cu mare grijă; fundalul liric este de un mare rafinament şi de o mare sensibilitate; în spatele versurilor se descifrează eu-l poetic; ne identificăm cu sau deplângem stările descrise în ele; toate poeziile sunt o metaforă de la început până la sfârşit.
Doamna Mariana David se află la primul contact cu poezia lui V. Rădulescu; se consideră câştigată pentru că pleacă în bagaj cu două versuri pe care le consideră memorabile: « un ban de lumină… », « un corb a început să plângă după soare ».
Dl. Liviu Zanfirescu - este o poezie a paradoxului, cu accente nostalgice; este o combinaţie modernă între liric şi livresc, se foloseşte mult sugestia. Critică anumite sintagme (« vezi gânduri ») şi observă nişte cacofonii. Conchide că « pe ansamblu, este ca lumea ».
Doamna Camelia Obreja exprimă ideea că adevărata poezie este dată de sentimente umane transpuse metaforic, că poţi vibra la o manea, dar intimitatea cu universul unui poet se obţine greu.
Domnul Alexandru Ciocioi declară că i-au plăcut poemele citite, că remarcă o evoluţie în tehnica literară a dlui Rădulescu; versul este mai cioplit, metafore care doar aparent nu au legătură cu ideea de ansamblu a poemului; fiecare creator îşi spune gândurile cum crede de cuviinţă, metaforele plac sau nu în funcţie de ecoul pe care-l trezesc în cititor. Face observaţii asupra unor cuvinte sau sintagme cu caracter prea generalizator (cosmos), nepotrivite în context (oala de ciorbă) sau alăturări ciudate (limbi de gheaţă). Apreciază încărcătura sentimentală a poemelor.
În replică, dl. V. Rădulescu explică prezenţa acestor asocieri în poemul scris « sub cupola tristeţii ». Mulţumeşte pentu aprecierea dată încercării de a crea o altfel de poezie, care să scape de banalitate, de locuri comune, de idei uzate.
Dl. Liviu Zanfirescu îşi expune părerea că liricul trebuie să fie uşor de înţeles; « de câte ori trebuie să citesc o poezie ca s-o înţeleg? »
3. La momentul dedicat lui Mihai Eminescu, dl. Liviu Zanfirescu recită un fragment din « Călin, file de poveste » şi se întrebă retoric de ce această poezie ar fi banală.
4. Au citit din creaţia proprie :
· Doru Buhoci, catrene – Cherchez la femme peste tot, Gura păcătoasei, Logică feminină, Din Plutarh, Turcul plăteşte, De la baci citire, Străfulgeratul, Gloria victis
· Mircea Gabriel Tănăsescu – Tricolorul
· Liviu Zanfirescu – Centrul vechi
· Alexandru Ciocioi – Umbra ta, De la noi (dedicate lui M. Eminescu)
· Mihai Valentin Gheorghiu – Eminescu e etern, Eminescu e lumină, Eminescu ne veghează
· Mariana David – Să nu te-ntorci (pentru Eminescu), Gândul tău
· Casiana Niculescu – Miezul pământului
A cosemnat Alexandra Vişan