Proces-verbal
încheiat astăzi 3 aprilie 2019 la şedinţa cu nr. 127 a cenaclului literar AntiM
Sunt prezenți : Valentin Rădulescu, Alexandra Vișan, Camelia Obreja, Mihaela Cazimirovici, Florin Grigoriu, Rodica Indrieș, Dorian Ionescu Pascal, Ioan Grozav, Maria Munteanu, Ioan Lupu, M. Ariana Ivănescu, Petru Solonaru, Marilena Caraghiaur, Emil Mărin, Alexandru Ciocioi, Gheorghe Țiclete, Mircea G.Tănăsescu, Stela Șerbu, Dana Staicu, Silvian G. Escu.
Ordinea de zi:
1. Elena Farago şi universul copilăriei (dezbatere propusă de Gh. Ţiclete)
2. Petru Solonaru – prezentarea cărţii „Simfonia brâncuşiană”
3. Lecturi din creații proprii și Poemul like
1. Elena Farago şi universul copilăriei (dezbatere propusă de Gh. Ţiclete)
Dna Camelia Obreja prezintă ordinea de zi şi dă cuvântul propunătorului dezbaterii despre Elena Farago.
Dl Gh. Ţiclete – Elena Farago poate fi numită şi poeta iubirii triste. A fost cea mai mare dintre fete dintr-o familie cu 6 copii. A trebuit să aibă grijă de tatăl ei şi de fraţi după moartea mamei. A fost autodidactă, nu a făcut decât două clase secundare. A fost bonă la copii, la I.L. Caragiale, unde a stat doi ani. A cunoscut acolo multe personalităţi ale lumii culturale româneşti. Aici îl întâlneşte pe soţul ei şi publică prima sa încercare de articol literar, semnând « Fatima ». Scrie apoi « Gândul trudiţilor ». La Craiova face parte din redacţia revistei « Ramuri », unde a fost încurajată de N. Iorga. Colaborează şi la revista « Semănătorul ». A fost influenţată de ideile semănătoriste, apoi a fost atrasă de poezia simbolistă. Trăirile sale sunt exprimate în şoapte, cu entuziasm reţinut. Pe lângă creaţiile pentru copii, a scris şi poezie religioasă. A fost şi traducător din engleză, franceză, germană.
Dl Ţiclete citează apoi nume de critici literari care s-au aplecat asupra operei acesteia, dând exemple din articole. Aminteşte de premiile primite de autoare (premii ale Academiei Române, premiul pentru « Ziarul unui motan », premiul internaţional « Femina »). Aminteşte şi de revista literară « Năzuinţe ». La Craiova, în luna martie a fiecărui an, se desfăşoară « Zilele Elena Farago ». A fost sărbătorită la UNESCO la 100 de ani de la naştere.
2. Petru Solonaru – prezentarea cărţii “Simfonia brâncuşiană”
Camelia Obreja – este vorba de un melanj între arte. Dl Solonaru urmează să ne convingă de faptul că opera lui Brâncuşi este într-adevăr o simfonie.
P. Solonaru vorbeşte de frecvenţa haliogenezei în toate artele. Brâncuşi nu este un simplu sculptor, D.S face legătura cu marii arhitecţi ai artei şamanice, este un hieroglit, Brâncuşi mângâie sculptura « cu un deget divin ». Scânteia facerii este « strămutarea ţipeniei » ; de aici apare geneza, pe frecvenţa găsită la Bach, la Händel, ca şi la marile opere arhitecturale, se produce saltul de la arhetip la metaarhetip. Brâncuşi a consultat muzicieni, filologi, arhitecţi şi a ales « calea » aşezată pe 45˚02’ pe axa lumii, exact în şirul fibonaccian. Rezultă cifra 666, numărul spiritual al lui 36 (adunând numerele de la 1 la 36). Este vorba de numărul adamic, 18 bărbat + 18 femeie, măsurat cu trestia de aur. Este măsura omului vitruvian al lui da Vinci. Vorbeşte despre exegeza obişnuită a operei lui Brâncuşi; dovada divinităţii sale este teometria. Cartea dânsului face apel la şirul fibonaccian, venită din teoria pitagoreică a « florii vieţii », radical din 2, din 3 şi din 5, radicalurile frumuseţii. În spatele acestora este radical din phi, care face legătura cu creaţia. Toate operele de după el stau sub semnul şirului brâncuşian. Brâncuşi cerea să se respecte « creaţia dintâi ». În Vortex există radicalul din Phi: Orion şi Sirius trimit sufletul în fontanela omenească. Specificul şirului lui Brâncuşi este frumuseţea dinamică, refacerea « facerii ». Numărul ales de Brâncuşi este în funcţie de înălţimile celor 3 elemente (Masa Tăcerii, Poarta Androginului şi Coloana fără Sfârşit). Este vorba de calea de la Est la Vest, constanta I reprezentând 5,68- 6 care stabileşte relaţii între dimensiunile celor trei opere pentru a ajunge la 29,33 metri ai Coloanei fără sfârşit. Fiecare dintre elemente, vâzute de sus (catabazic) reprezintă 18. Brâncuşi s-a folosit în calcule de cotul egiptean, ajungând la şirul frumuseţii dinamice sincronice, dublu I, găsit şi la Gânditorul din Hamangia. Brâncuşialege numărul 90, cele 90 de petale complete ale florii vieţii. « Noi facem mlaştina în care stă lotusul, nu floarea lotusului ».
Dnii Mircea Gabriel Tănăsescu, Florin Grigoriu şi Gheorghe Ţiclete comentează analiza dlui Solonaru, subliniind că aceste numereşi proporţii se regăsesc şi în opera marilor creatori, cât şi în creaţia literară.
Dna Alexandra Vişan recunoaşte că analiza rămâne în mare parte obscură celor neavizaţi, vehiculând o terminologie foarte specializată; pentru înţelegere este necesară o iniţiere temeinică în numerologie, în teologie şi în metafizică.
3. Poemul like
Au citit din creațiile proprii:
1. M.G. Tănăsescu – Nu ştiu
2. Al. Ciocioi – Dacă nu iubeşti, Permanenţă
3. E. Mărin – Păsările
4. Dana Staicu – O, nu !
5. Fl. Grigoriu – Suntem închişi în colivie
6. R. Indrieş – Rugăciune
7. M. Munteanu – Intrarea în NATO
8. I. Al. Lupu – La geamul dinspre miazăzi
9. A. Ivănescu – Studii
10. P. Solonaru – Ochiul mântuirii
În urma voturilor exprimate de cei prezenți la această întâlnire, câștigător al concursului Poemul Like a fost desemnat „Ochiul mântuirii”.
A consemnat AlexandraVișan