Proces-verbal
Întocmit astăzi, 20 februarie 2019, la şedinţa cu nr. 124 a cenaclului literar “Antim”.
Sunt prezenți : Camelia Obreja, Horia Crios, Alexandra Vișan, Mircea Gabriel Tănăsescu, Gim Laurian, M. Ariana Ivănescu, Alexandru Ciocioi, Sorin Arbănaș, Dumitru Bădiță, Ioan Rațiu, Florin Grigoriu, Maria-Rodica Pârvan, Marilena Caraghiaur, Ioan Lupu, Gheorghe Țiclete, Ion Alexandru Ene, Geo Călugăru, Valentin Rădulescu, Emil Mărin, Rodica Indrieș, Petru Solonaru.
Ordinea de zi :
Discutarea volumului de poezie „Cerul din pas”, autor Dana Staicu ;
2. Colocviu: „Miron Radu Paraschivescu – poet al mahalalei”;
3. Lecturi din creaţia proprie (Poemul like).
1. Dana Staicu, prezentarea şi discutarea volumului « Cerul din pas »
Dna Camelia Obreja o prezintă pe dna Staicu în dubla sa calitate de poetă şi ca autoare de postări de materiale pe intenet. Dă apoi cuvântul colegilor de cenaclu pentru a-şi spune părerile despre noul volum al autoarei.
D. Bădiţă – poeta este mereu în legătură cu universul. Are o viziune specială asupra iubirii pentru tot ce ne înconjoară. Dânsa a preluat concepţia din Vede, precum că unirile se fac în cer. Drept exemplificare, dă citire poeziei« Poteci ». Citeşte apoi « Ana rătăcită » în care se reliefează motivul iubirii supreme. Pentru susţinerea aceleiaşi idei, mai citeşte poemul « Alb în cale ». Poeta se uneşte cu universul întru iubire.
M. G. Tănăsescu remarcă dispunerea cronologică a poemelor. Este uimit de prolificitatea scriitoarei. Tematica dezvăluie o mare sensibilitate. Dă exemple în susţinera acestei afirmaţii, scoate în evidenţă câteva figuri de stil, citează un vers pe care-l consideră elocvent pentru autodefinirea poetei.
M. Caraghiaur – este o poezie deosebită, o culme. Citează din câteva poeme, scoţând în evidenţă tematica puterii de a se ridica după eşecuri.
G. Laurian– chiar titlul este o provocare. Dă drept exemplu începuturile sale poetice.
R. Pârvan – tema cărţii este iubirea. Îşi aminteşte de unele poezii din manualele şcolare. Ca profesor, i-a învăţat pe elevi că tot ce-i bun pe lume se naşte din iubire. Exemplifică prin poemul „E rost de-a fost odată”.
Al. Ciocioi – o felicită pentru carte, dar îi reaminteşte că trebuie să se fereacă de egocentrism, să privească lumea, nu să reducă poezia la propria persoană. Unele versuri îi contrazic ideile (de exemplu « Nu ştiu dacă cerul mă iubeşte », vers ce contrazice preceptele credinţei religioase). Este depărere că, dacă iubeşti, ierţi. Poeta are posibilitatea de a trece peste egocentrism şi de a se raporta la lumea exterioară.
V. Rădulescu– editura Coresi a făcut o afacere teribilă, ar trebui să pună cartea în prim plan, este o lovitură în ceea ce priveşte concepţia asupra poeziei. D. Staicu a făcut un pas enorm faţă de volumele trecute. Citeşte un poem în sprijinul acestei idei. Eul poetic este purtătorul mesajului divin, poezia sa este o cosmogonie a credinţei, o cercetare a adevărului că EL are pentru toate un răspuns, spre care poeta merge cu conştiinţa deschisă.
I. Lupu – poezia are un miez ascuns pe care poetul trebuie să-l descopere şi să-l stăpânească. La D. Staicu miezul este legat de graţia divină. Dânsa nu-şi arogă niciun merit în evoluţia sa ca poetă şi ca ființă credincioasă. Poezia sa stă sub semnul divinităţii, dar nu este o poezie pur religioasă. Dânsa scrie şi o poezie mireană. Volumul este un panopticum de idei, îndoieli, exclamaţii, întrebări despre sensul vieţii, bucuriile şi necazurile acesteia. Dar D. Staicu nu a depăşit un anumit jalon al tehnicii poetice, trebuie să facă un pas mai departe, stilistic, lexical şi gramatical. Este adevărat că poetul are mare libertate de a inventa, dar nu în orice context invenţia lexicală, de exemplu, este binevenită. Dă ca exemplu, din poezia « Nu socot », construcţia gramatical greşită « temeam de… ».
Geo Călugăru – nu-l preocupă în mod special tematica poemelor, ci modul de realizare. În acesta consistă originalitatea poetului. Citează spre exemplu din Eminescu (« Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul ? »). Poţi greşi în privinţa puterii de iertare prin iubire şi sfinţire. Pentru Dna Staicu, poezia este raţiunea de a fi. Citează în acest sens un vers din Al. Philippide.
Gh. Ţiclete – prin poezie, D. Staicu reuşeşte să se detaşeze de ce-i rău, să descopere partea sensibilă a omenirii.
I. Raţiu– subliniază importanţa titlului, pe care îl găseşte deosebit de inspirat. Acesta duce cugândul la « Tatăl nostru », dar este şi o invitaţie spre trăire, spre atingerea adevărului la care toţi râvnim. Se remarcă în acest sens o dublă schimbare, de stil şi de tematică. Dă citire unor fragmente de poem care par să ilustreze titlul volumului. Motivaţia Danei de a scrie reiese din versul « grija pentru mâine nu o port în van ». Mesajul ajunge la cititor, aduce mulţumire sufletească creştinului. Poezia sa este o zbatere pe care o înţelegem sau nu, o apreciem sau nu.
C. Obreja concluzionează că în poezia Danei Staicu este multă sensibilitate, modestie, are tangenţe cu poezia religioasă. Deşi se constată un salt important faţă de volumele anterioare, mai este loc de îmbunătăţiri stilistice, lexicale şi gramaticale.
2. M. R. Paraschivescu, poetul mahalalelor
I. Lupu îl încadrează în peisajul literar al vremii. M.R. Paraschivescu s-a format în perioada interbelică, a colaborat la reviste de avangardă, apoi s-a « acomodat» la realităţile politice şi sociale ale vremii. După dânsul, meritul acestuia este, între altele, de a fi încercat să depăşească proletcultismul. A chemat într-o « ars poetica » scriitorii tineri la modernizarea crezului estetic. I-a adus alături de el pe M. Sorescu, Nichita Stănescu ș.a. Volumul « Cântice ţigăneşti » este remarcabil nu numai prin tematică, ci şi prin stilul arghezian, un limbaj dur, aproape la limită, cu vaste conexiuni cu literatură populară. Dă spre exemplu poezia « Blestem din dragoste », care se citeşte apoi în cenaclu de către dna Marilena Caraghiaur. A fost un poet de o mare cultură, un traducător prolific.
V.Rădulescu – M. R. Paraschivescua intrat regretabil într-un con de umbră din cauza cochetării cu avangardismul şi a respingerii proletcultismului. A debutat cu « Cântice ţigăneşti », pe care le consideră apropiate de « Ţiganiada » lui Budai-Deleanu. Aminteşte apoi despre concepţiile acestuia asupra vesului alb şi a versului clasic.
Fl. Grigoriu – în M. R. Paraschivescu sălăşluiesc cinci scriitori, fiecare cu stilul şi tematica sa. Apreciază mult faţeta dezvăluită de acesta în « Jurnal ».
Geo Călugăru– apreciază « haina impecabilă » a « Cânticilor ţigăneşti », se apropie mult de Mircea Micu prin parodiile sale. Vorbeşte apoi de « Jurnalul unui cobai ». Dă citire unui poem semnificativ pentru calitatea forţei cu care M. R. Paraschivescu înfăţişază lucrurile şi trăirile.
3. Lecturi din creaţia proprie – Poemul like
Horia Crios – Mesajul (fragment de proză în afara concursului)
M.G. Tănăsescu – Cândva
A. Ivănescu – Epigramiriştea
Sorin Arbănaş – Agora
R. Indrieş – Rondelul dopului de plută
G. Călugăru – Încrederea din noi
D. Bădiţă – Temeri
I. Raţiu – Între noi
Fl. Grigoriu – Eram chemat
M. Caraghiaur – Lacrimi de ursuleţ
Rodica Pârvan – Gânduri
I. Lupu - Elegie
În urma numărării voturilor, a fos declarat câştigător al competiţiei “Poemul like” dl. Sorin Arbănaş, cu poezia “Agora”.
Dna Camelia Obreja anunţă data şi tematica întâlnirii următoare. Se va prezenta bilanţul activităţilor pentru anul 2018 şi se va sărbători împlinirea a cinci ani de activitate a cenaclului “AntiM”.
A consemnat Alexandra Vișan