Page start up on 29.05.2025_21:12 (UTC+2 / Lipănești, Prahova, România). 17ºC, Humedad 74%, Viento 6 km/h 45°03'31.2"N 26°00'56.1"E
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Captura de pantalla dividida
Captura de ecran divizata
Exilio - Wikipedia en español. > 21:59 20 mar 2025 Correogsk discusión contribs. m 4.327 bytes −7
Exil - Wikipedia în limba română. > 17:17 28 ene 2024 Oprescu Liliana discusión contribs. m 2.716 bytes +185
Exile - English Wikipedia. > 12:07, 25 May 2025 OAbot talk contribs m 18.513 bytes +25
Изгнание - Русская Википедия. > 01:02, 24 февраля 2025 Luxflash обсуждение вклад 19.556 байт +100
Esilio - Wikipedia in italiano >. 10:03, 3 set 2024 Pierpao discussione contributi 10.329 byte −15
+ 52 languages
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Dispuse ca în oglindă, versiunile de pe EsWiki și de pe RoWiki ale aceluiași concept
Dispuestas como en espejo, las versiones de EsWiki y RoWiki del mismo concepto.
COLUMN 1.
EL MUNDO DEL IDIOMA ESPAÑOL
Exilio - Wikipedia en español.
21:59 20 mar 2025 Correogsk discusión contribs. m 4.327 bytes −7
El exilio es el hecho de encontrarse lejos del lugar natural, ya sea ciudad o nación, debido a la expatriación, voluntaria o forzada, de un individuo mientras que alguna circunstancia, generalmente por motivos políticos,[1] le impide regresar por amenazas de cárcel o muerte. Puede ser una forma de castigo y soledad.
Índice
Tipos de exilio
Es común distinguir entre exilio externo, la deportación fuera del lugar de residencia, y el exilio interno, ya sea por un forzado reasentamiento en el lugar de residencia o por verse coartada la posibilidad de actuar en el mismo a través de la prohibición de desarrollar sus actividades (generalmente literarias o artísticas) o de manifestar públicamente la disensión respecto al régimen. Aunque más comúnmente utilizado para describir una situación individual, el término se utiliza también para grupos (especialmente los grupos étnicos o nacionales), o para un gobierno entero.
Así, existen expresiones tales como la diáspora de refugiados y el exilio de grupo, tanto voluntario como forzoso. En España, se considera el exilio por antonomasia al exilio republicano tras la Guerra Civil de 1936-1939. El gobierno en el exilio describe un gobierno de un país que se ha visto obligado a trasladarse y defender su legitimidad desde fuera de ese país, como el del Tíbet o el republicano español de posguerra; y también puede darse el caso de naciones en exilio, como Armenia de 1078 a 1375, que tras la invasión de su territorio por tribus selyúcidas se exilió en Cilicia formando un nuevo reino.
El exilio también puede ser una salida autoimpuesta de la patria. El autoexilio se representa a menudo como una forma de protesta por la persona que lo reclama, para evitar la persecución o asuntos legales (como los impuestos o las denuncias penales), un acto de vergüenza o arrepentimiento, o el aislamiento para poder dedicar tiempo a una actividad particular.
Algunos autores utilizan el término exiliado con el sentido de refugiado.[2]
Exiliados
Categoría principal: Exiliados
Véase también
Referencias
↑ Almeida Villamil, Andrea Liliana (2020). «Malestar psíquico y la memoria colectiva. Análisis del relato de víctimas del conflicto colombiano atendidas por el servicio jesuita a refugiados de Ecuador». Repositorio Institucional de la Universidad Politécnica Salesiana (Quito). «La Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados (ACNUR) define el exilio como “la separación de una persona de la tierra donde vive” (Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados, 2020), de tal manera, se infiere que todos los refugiados y los desplazados viven en el exilio hasta regresar a sus hogares».
Enlaces externos
COLUMN 2.
LUMEA LIMBII ROMANE
Exil - Wikipedia în limba română.
17:17 28 ene 2024 Oprescu Liliana discusión contribs. m 2.716 bytes +185
Exilul este o formă de pedepsire prin care o persoană (sau un grup de persoane) este forțată să-si părăsească căminul, sau o măsură prin care i se interzice întoarcerea acasă sub amenințarea închisorii sau a pedepsei cu moartea.
În dreptul roman exsilium denota atât exilul voluntar, cât și exilarea ca alternativă la pedeapsa cu moartea.
Se face deosebirea dintre exilul intern, (schimbarea forțată a domiciliului în interiorul propriei țări) și exilul extern sau deportarea în afara țării de reședință.
Exilul persoanelor
Exilul a fost folosit ca o formă de pedepsire, în mod special pentru oponenții politici ai celor aflați la putere. Folosirea exilului pentru scopuri politice poate fi uneori folositoare pentru guverne, pentru că împiedică exilații să mai organizeze lupta împotriva puterii, sau nu îi transformă în martiri în cazul în care ar cădea în luptă sau ar fi executați.
Exilul a reprezentat o pedeapsă severă pentru oameni precum Ovidiu sau Du Fu, exilați în regiuni ciudate sau subdezvoltate, rupți de sursele de venit, de familie și de prieteni. Dante descrie suferințele exilului în Divina Comedie:
«. . . Tu lascerai ogne cosa diletta
più caramente; e questo è quello strale
che l'arco de lo essilio pria saetta.
Tu proverai sì come sa di sale
lo pane altrui, e come è duro calle
lo scendere e 'l salir per l'altrui scale . . .»
". . . Vei lăsa în urmă tot ceea iubești
mai mult; aceasta e acea săgeată
pe care arcul exilului o trage mai întâi.
Tu vei afla cât de sărat este gustul
pâinii unui străin și cât de greu este
să urci și să cobori scara altora. . ."
Paradiso XVII: 55-60
Vezi și
Lectură suplimentară
Eretescu, Constantin. Exilul ca metamorfoză : articole politice și literare. București, Editura Spandugino, 2023, 320 p., ISBN 978-630-6543-18-2
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Versiunea EsWiki asupra conceptului "Exil".
Version EsWiki del concepto "Exilio".
Exilio - Wikipedia en español. > 21:59 20 mar 2025 Correogsk discusión contribs. m 4.327 bytes −7
Exilio - Wikipedia en español. > 21:59 20 mar 2025 Correogsk discusión contribs. m 4.327 bytes −7
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
Traducere din spaniolă în română, cu păstrarea (in "coloana B") a textului rezultat prin traducere automată.
Traducción del español al rumano, conservando (en la "columna B") el texto resultante de la traducción automática.
Column A.
Original text.
El exilio es el hecho de encontrarse lejos del lugar natural, ya sea ciudad o nación, debido a la expatriación, voluntaria o forzada, de un individuo mientras que alguna circunstancia, generalmente por motivos políticos,[1] le impide regresar por amenazas de cárcel o muerte. Puede ser una forma de castigo y soledad.
Índice
Tipos de exilio
Es común distinguir entre exilio externo, la deportación fuera del lugar de residencia, y el exilio interno, ya sea por un forzado reasentamiento en el lugar de residencia o por verse coartada la posibilidad de actuar en el mismo a través de la prohibición de desarrollar sus actividades (generalmente literarias o artísticas) o de manifestar públicamente la disensión respecto al régimen. Aunque más comúnmente utilizado para describir una situación individual, el término se utiliza también para grupos (especialmente los grupos étnicos o nacionales), o para un gobierno entero.
Así, existen expresiones tales como la diáspora de refugiados y el exilio de grupo, tanto voluntario como forzoso. En España, se considera el exilio por antonomasia al exilio republicano tras la Guerra Civil de 1936-1939. El gobierno en el exilio describe un gobierno de un país que se ha visto obligado a trasladarse y defender su legitimidad desde fuera de ese país, como el del Tíbet o el republicano español de posguerra; y también puede darse el caso de naciones en exilio, como Armenia de 1078 a 1375, que tras la invasión de su territorio por tribus selyúcidas se exilió en Cilicia formando un nuevo reino.
El exilio también puede ser una salida autoimpuesta de la patria. El autoexilio se representa a menudo como una forma de protesta por la persona que lo reclama, para evitar la persecución o asuntos legales (como los impuestos o las denuncias penales), un acto de vergüenza o arrepentimiento, o el aislamiento para poder dedicar tiempo a una actividad particular.
Algunos autores utilizan el término exiliado con el sentido de refugiado.[2]
Exiliados
Categoría principal: Exiliados
Véase también
Referencias
↑ Almeida Villamil, Andrea Liliana (2020). «Malestar psíquico y la memoria colectiva. Análisis del relato de víctimas del conflicto colombiano atendidas por el servicio jesuita a refugiados de Ecuador». Repositorio Institucional de la Universidad Politécnica Salesiana (Quito). «La Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados (ACNUR) define el exilio como “la separación de una persona de la tierra donde vive” (Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados, 2020), de tal manera, se infiere que todos los refugiados y los desplazados viven en el exilio hasta regresar a sus hogares».
Enlaces externos
Column B.
100% Machine translation.
Exilul este faptul de a fi departe de locul natural de reședință, fie că este vorba de un oraș sau o națiune, din cauza expatrierii voluntare sau forțate a unui individ, în timp ce o anumită circumstanță, de obicei din motive politice,[1] îl împiedică să se întoarcă din cauza amenințărilor cu închisoarea sau moartea. Poate fi o formă de pedeapsă și singurătate.
Index
1 Tipuri de exil
2 Exiluri
3 Vezi și
4 Referințe
5 Linkuri externe
Tipuri de exil
Este obișnuit să se facă distincția între exilul extern, deportarea din locul de reședință și exilul intern, fie din cauza relocării forțate în locul de reședință, fie pentru că capacitatea cuiva de a acționa în locul de reședință este restricționată de interdicția de a-și dezvolta activitățile (de obicei literare sau artistice) sau de a-și exprima public disidența față de regim. Deși este mai frecvent folosit pentru a descrie o situație individuală, termenul este folosit și pentru grupuri (în special grupuri etnice sau naționale) sau pentru un întreg guvern. Astfel, există expresii precum diaspora refugiaților și exilul de grup, atât voluntar, cât și forțat. În Spania, exilul republican de după Războiul Civil din 1936-1939 este considerat exilul prin excelență. Guvernul în exil descrie un guvern al unei țări care a fost forțat să se mute și să-și apere legitimitatea din afara acelei țări, cum ar fi cel al Tibetului sau al Spaniei republicane postbelice. Poate fi și cazul națiunilor aflate în exil, cum ar fi Armenia din 1078 până în 1375, care, după ce teritoriul său a fost invadat de triburile selgiucide, s-a exilat în Cilicia, formând un nou regat.
Exilul poate fi, de asemenea, o plecare autoimpusă din patria cuiva. Autoexilul este adesea reprezentat ca o formă de protest de către persoana care îl revendică, pentru a evita persecuția sau problemele legale (cum ar fi taxele sau acuzațiile penale), un act de rușine sau căință sau izolare pentru a dedica timp unei anumite activități. Unii autori folosesc termenul exil pentru a însemna refugiat.[2]
Exilați
Categoria principală: Exilați
Vezi și
Exil
Expulzare
Deportare
Referințe
↑ „Exil”, conform RAE (Academia Regală Spaniolă de Limbă Spaniolă).
↑ Almeida Villamil, Andrea Liliana (2020). „Disconfort psihologic și memorie colectivă. Analiza relatărilor victimelor conflictului columbian deservite de Serviciul Iezuit pentru Refugiați din Ecuador.” Depozitarul instituțional al Universității Politehnice Salesiene (Quito). „Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) definește exilul ca «separarea unei persoane de pământul în care trăiește» (Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, 2020). Prin urmare, se deduce că toți refugiații și persoanele strămutate trăiesc în exil până când se întorc la casele lor.”
Linkuri externe
TopobioGrafías, o pagină dedicată exilului catalan, în catalană și spaniolă
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation,
Prin conceptul "exil" se reprezintă faptul de a fi departe de locul natural de rezidență, fie că prin respectivul "loc se face referință la vreo localitate sau la vreo națiune, pe motive de expatriere voluntară sau forțată a vreunui individ, în timp ce anumite circumstanțe, de obicei de natură politică,[1] îi împiedică întoarcerea pe motiv de amenințări cu închisoarea sau cu moartea. Poate fi o formă de pedeapsă și de însingurare/izolare.
Index
1 Tipuri de exil
2 Exiliați
3 Vezi și
4 Referințe
5 Linkuri externe
Tipuri de exil
Este de domeniul obișnuitului să se facă distingerea între "exilul extern" (deportarea în afara locului habitual de rezidență) și "exilul intern" (fie din cauza vreunei forțate relocări a locului habitual de reședință, fie pentru că capacitatea cuiva de a acționa în cadrul locului sau habitual de rezidență este restricționată de imposibilitarea de a-și dezvolta activitățile (de obicei literare sau artistice) sau de a-și exprima public disidența față de un regim. Deși este mai frecvent folosit pentru a descrie o situație individuală, termenul este folosit și pentru grupuri (în special grupuri etnice sau naționale) sau pentru un întreg guvern. Astfel, există expresii precum diaspora de refugiați și exilul în grup (exilul grupal), atât voluntar, cât și forțat. În Spania, este considerat prin antonomază "exil", exilul republican de după Războiul Civil din 1936-1939. Conceptul "guvern în exil" descrie vreun guvern al vreunei țări care a fost cumva forțat să se mute și să-și apere legitimitatea din afara acelei țări, cum se poate exemplifica cu cel al Tibetului sau cu cel al Spaniei republicane post- acelui Război Civil din 1936-1939 . Pot fi și cazuri de "națiuni aflate în exil", cum ar fi cazul Armenia (din 1078 până în 1375), care, după ce teritoriul său a fost invadat de triburile seliucide, s-a exilat în Cilicia, formând un nou regat.
Exilul poate fi, de asemenea, o autoimpusă părăsire a propriei patrii, de cineva. Autoexilul este adesea reprezentat ca o formă de protest de către persoana care îl revendică, pentru a evita persecuția sau problemele de natură juridică (cum ar fi impuneri sau acuzații penale), un act de rușinare sau de căință, sau autoizolarea pentru a putea dedica timp unei anumite activități. Unii autori folosesc termenul "exiliat" cu sensul de "refugiat".[2]
Exiliați
Categoria principală: Exiliați
Vezi și
Exil
Expulzare
Deportare
Referințe
↑ „Exil”, conform RAE (Academia Regală Spaniolă de Limbă Spaniolă).
↑ Almeida Villamil, Andrea Liliana (2020). „Disconfort psihologic și memorie colectivă. Analiza relatărilor victimelor conflictului columbian deservite de Serviciul Iezuit pentru Refugiați din Ecuador.” Content repository instituțional al Universității Politehnice Salesiene (Quito). „Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) definește exilul ca «separare a unei persoane de pământul care l-a născut/zămislit» (Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, 2020). Prin urmare, se deduce că toți refugiații și persoanele strămutate trăiesc în exil până când reușesc să se întoarcă la casele lor.”
Linkuri externe
TopobioGrafías, o pagină dedicată exilului catalan, în catalană și castiliană/spaniolă
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
Hipertextualizare / Hipertextualización.
În "coloana A", înlocuirea linkurilor dinamice cu linkuri permanente. În "coloana Z", dotarea textului rezultat prin traducere... semi-automată, cu hiperlinkuri permanente (corespondente hiperlinkurilor din "coloana A").
En la "columna A", se sustituyen los hiperenlaces dinámicos por hiperenlaces permanentes. En la "columna Z", se añaden hipervínculos permanentes al texto resultante de la traducción semiautomática (correspondientes a los hipervínculos de la "columna A").
De reținut: Codul meu de culori.
Linkurile albastre reprezintă o anume normalitate.
Linkurile roșii (uneori... violete) sunt linkuri care încă nu dispun de pagină cu conținut explicativ în Wikipedia.
Linkurile galbene semnalizează sărăcia, precaritatea conținutului explicativ, la acel concept, în respectiva secțiune lingvistică a proiectului Wikipedia.
Linkurile negre blurate cu galben, reprezintă termeni care au pagină cu conținut explicativ... nu doar sărac, ci și lipsit de referințe.
Linkurile verzi (sau negre blurate cu verde) semnalizează termeni care dispun, în cadrul proiectului Wikipedia, de versiune în limba română, datorită wiki-versiunii create de mine.
Linkurile negre blurate cu violet, semnalizează termeni cărora le creasem versiune pe RoWiki dar admini de pe acolo au eliminat respectiva versiune. (Ex:
Linkurile negre blurate cu albastru, semnalizează termeni care dispun de pagină cu conținut explicativ în EsWiki și/sau în alte Wiki, dar neavând si în RoWiki, i-am creat eu webpagină pe vreunul din websiturile mele, spre a crește astfel, chiar și numai un pic peste zero, probabilitatea apariției respectivei pagini, în eventuale căutări, și luarea... cel puțin, la cunoștință, de respectivul cautător/navigator, de existența vreunuia sau altuia dintre conceptele de care alte secțiuni lingvistice ale Wikipediei... dispun, dar nu și RoWiki.
Nota: Mi codigo de colores
Los enlaces azules representan cierta normalidad.
Los enlaces rojos (a veces morados) son enlaces que aún no tienen una página con contenido explicativo en Wikipedia.
Los enlaces amarillos señalan la escasez, la precariedad del contenido explicativo para ese concepto en la sección lingüística correspondiente del proyecto Wikipedia.
Los enlaces negros difuminados de amarillo representan términos que tienen una página con contenido explicativo, no solo deficiente, sino también carente de referencias.
Los enlaces verdes (o negros difuminados de verde) indican términos que, dentro del proyecto Wikipedia, tienen una versión en rumano, gracias a la wiki-versión creada por mi.
Los enlaces negros difuminados de morado indican términos para los que creé una versión en RoWiki, pero los admines de allí me la eliminaron.
Los enlaces negros difuminados de azul señalan términos que tienen una página con contenido explicativo en EsWiki y/o otras Wikis, pero no en RoWiki, así que creé una webpágina para ellos en uno de mis websites, con el fin de aumentar, aunque sea un poco por encima de cero, la probabilidad de que la página aparezca en los resultados de la búsquedas, y para hacer así que el buscador/navegador sea consciente... al menos, de la existencia de uno u otro de los conceptos que otras secciones lingüísticas de Wikipedia... tienen, pero la RoWiki... no.
Column A.
Original text.
El exilio es el hecho de encontrarse lejos del lugar natural, ya sea ciudad o nación, debido a la expatriación, voluntaria o forzada, de un individuo mientras que alguna circunstancia, generalmente por motivos políticos,[1] le impide regresar por amenazas de cárcel o muerte. Puede ser una forma de castigo y soledad.
Índice
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation,
Prin conceptul "exil" se reprezintă faptul de a fi departe de locul natural de rezidență, fie că prin respectivul "loc" se face referință la vreo localitate sau la vreo națiune, pe motive de expatriere voluntară sau forțată a vreunui individ, în timp ce anumite circumstanțe, de obicei de natură politică,[1] îi împiedică întoarcerea pe motiv de amenințări cu închisoarea sau cu moartea. Poate fi o formă de pedeapsă și de însingurare/izolare.
Index
1 Tipuri de exil
2 Exiliați
3 Vezi și
4 Referințe
5 Linkuri externe
Tipos de exilio
Es común distinguir entre exilio externo, la deportación fuera del lugar de residencia, y el exilio interno, ya sea por un forzado reasentamiento en el lugar de residencia o por verse coartada la posibilidad de actuar en el mismo a través de la prohibición de desarrollar sus actividades (generalmente literarias o artísticas) o de manifestar públicamente la disensión respecto al régimen. Aunque más comúnmente utilizado para describir una situación individual, el término se utiliza también para grupos (especialmente los grupos étnicos o nacionales), o para un gobierno entero.
Así, existen expresiones tales como la diáspora de refugiados y el exilio de grupo, tanto voluntario como forzoso. En España, se considera el exilio por antonomasia al exilio republicano tras la Guerra Civil de 1936-1939. El gobierno en el exilio describe un gobierno de un país que se ha visto obligado a trasladarse y defender su legitimidad desde fuera de ese país, como el del Tíbet o el republicano español de posguerra; y también puede darse el caso de naciones en exilio, como Armenia de 1078 a 1375, que tras la invasión de su territorio por tribus selyúcidas se exilió en Cilicia formando un nuevo reino.
El exilio también puede ser una salida autoimpuesta de la patria. El autoexilio se representa a menudo como una forma de protesta por la persona que lo reclama, para evitar la persecución o asuntos legales (como los impuestos o las denuncias penales), un acto de vergüenza o arrepentimiento, o el aislamiento para poder dedicar tiempo a una actividad particular.
Algunos autores utilizan el término exiliado con el sentido de refugiado.[2]
Exiliados
Categoría principal: Exiliados
Véase también
Referencias
↑ Almeida Villamil, Andrea Liliana (2020). «Malestar psíquico y la memoria colectiva. Análisis del relato de víctimas del conflicto colombiano atendidas por el servicio jesuita a refugiados de Ecuador». Repositorio Institucional de la Universidad Politécnica Salesiana (Quito). «La Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados (ACNUR) define el exilio como “la separación de una persona de la tierra donde vive” (Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados, 2020), de tal manera, se infiere que todos los refugiados y los desplazados viven en el exilio hasta regresar a sus hogares».
Enlaces externos
Tipuri de exil
Este de domeniul obișnuitului să se facă distingerea între "exilul extern" (deportarea în afara locului habitual de rezidență) și "exilul intern" (fie din cauza vreunei forțate relocări a locului habitual de reședință, fie pentru că capacitatea cuiva de a acționa în cadrul locului sau habitual de rezidență este restricționată de imposibilitarea de a-și dezvolta activitățile (de obicei literare sau artistice) sau de a-și exprima public disidența față de un regim. Deși este mai frecvent folosit pentru a descrie o situație individuală, termenul este folosit și pentru grupuri (în special grupuri etnice sau naționale) sau pentru un întreg guvern. Astfel, există expresii precum diaspora de refugiați și exilul în grup (exilul grupal), atât voluntar, cât și forțat. În Spania, este considerat prin antonomază "exil", exilul republican de după Războiul Civil din 1936-1939. Conceptul "guvern în exil" descrie vreun guvern al vreunei țări care a fost cumva forțat să se mute și să-și apere legitimitatea din afara acelei țări, cum se poate exemplifica cu cel al Tibetului sau cu cel al Spaniei republicane post- acelui Război Civil din 1936-1939 . Pot fi și cazuri de "națiuni aflate în exil", cum ar fi cazul Armenia (din 1078 până în 1375), care, după ce teritoriul său a fost invadat de triburile seliucide, s-a exilat în Cilicia, formând un nou regat.
Exilul poate fi, de asemenea, o autoimpusă părăsire a propriei patrii, de cineva. Autoexilul este adesea reprezentat ca o formă de protest de către persoana care îl revendică, pentru a evita persecuția sau problemele de natură juridică (cum ar fi impuneri sau acuzații penale), un act de rușinare sau de căință, sau autoizolarea pentru a putea dedica timp unei anumite activități. Unii autori folosesc termenul "exiliat" cu sensul de "refugiat".[2]
Exiliați
Categoria principală: Exiliați
Vezi și
Exil
Expulzare
Deportare
Referințe
↑ „Exil”, conform RAE (Academia Regală Spaniolă de Limbă Spaniolă).
↑ Almeida Villamil, Andrea Liliana (2020). „Disconfort psihologic și memorie colectivă. Analiza relatărilor victimelor conflictului columbian deservite de Serviciul Iezuit pentru Refugiați din Ecuador.” Content repository instituțional al Universității Politehnice Salesiene (Quito). „Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) definește exilul ca «separare a unei persoane de pământul care l-a născut/zămislit» (Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, 2020). Prin urmare, se deduce că toți refugiații și persoanele strămutate trăiesc în exil până când reușesc să se întoarcă la casele lor.”
Linkuri externe
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.