La Constitución de la República Islámica de Irán[1]​[2]​ fue aprobada mediante un referéndum realizado entre el 2 y 3 de diciembre de 1979, y reemplazó a la Constitución de 1906.[3]​[4]​[5]​ Fue sometida a una reforma el 28 de julio de 1989.[6]​ La constitución es considerada como un "híbrido" entre "elementos teocráticos y democráticos". Mientras que los artículos I y II otorgan la soberanía a Dios, el artículo VI afirma la "orden de convocar elecciones populares para la presidencia y el Majlis o parlamento."[7]​ Sin embargo, todos los derechos y procedimientos democráticos están subordinados ante el Consejo de Guardianes y al Líder Supremo, cuyos poderes están detallados en el Capítulo VIII (Artículos 107-112).[8]​

Índice

1 Historia

1.1 Reforma constitucional de 1989

2 Preámbulo

3 Capítulo I [Artículo 1-14]: Principios Generales

3.1 Artículo 1 (Forma de Gobierno)

3.2 Artículo 2 (Principios de su Fundación)

3.2.1 Comentario

3.3 Artículo 4 (Principio Islámico)

3.4 Artículo 5 (Cargo de Líder Religioso)

4 Capítulo II [Artículo 15-18]: El Idioma Oficial, Alfabeto, Calendario, y Bandera del País

4.1 Idioma oficial

5 Capítulo III [Artículo 19-42]: Los Derechos del Pueblo

6 Capítulo IV [Artículo 43-55]: Economía y Relaciones Financieras

7 Capítulo V [Artículo 56-61]: El Derecho de Soberanía Nacional

8 Capítulo VI [Artículo 62-99]: Los Poderes Legislativos

8.1 Artículo 81 (Comercio Internacional)

9 Capítulo VII [Artículo 100-106]: Consejos

10 Capítulo VIII [Artículo 107-112]: El Líder o Consejo de Liderazgo

10.1 Artículo 110 (Deberes y Poderes del Liderazgo)

11 Capítulo IX [Artículo 113-151]: El Poder Ejecutivo

11.1 Artículo 146 (Ninguna Base Militar Extranjera)

12 Capítulo X [Artículo 152-155]: Política Exterior

13 Capítulo XI [Artículo 156-174]: La Jurisdicción

13.1 Leyes islámicas y fetuas

14 Capítulo XII [Artículo 175]: Radio y Televisión

15 Capítulo XIII [Artículo 176]: Consejo Superior de Seguridad Nacional

16 Capítulo XIV [Artículo 177]: La Revisión de la Constitución

17 Véase también

18 Referencias y notas

19 Enlaces externos

Constituția Republicii Islamice Iran[1][2] a fost aprobată prin referendum organizat în perioada 2-3 decembrie 1979, înlocuind Constituția din 1906.[3][4][5] A fost modificată la 28 iulie 1989.[6] Constituția este considerată un „hibrid” de „elemente teocratice și democratice”. În timp ce articolele I și II acordă suveranitatea lui Dumnezeu, articolul VI afirmă „ordinul de a convoca alegeri populare pentru președinție și Majlis sau parlament”.[7] Cu toate acestea, toate drepturile și procedurile democratice sunt subordonate Consiliului Gardienilor și Liderului Suprem, ale cărui puteri sunt detaliate în Capitolul VIII (Articolele 107-112).[8]

Cuprins

1 Istoric

1.1 Amendamentul Constituțional din 1989

2 Preambul

3 Capitolul I [Articolele 1-14]: Principii generale

3.1 Articolul 1 (Forma de guvernare)

3.2 Articolul 2 (Principiile fundamentului său)

3.2.1 Comentariu

3.3 Articolul 4 (Principiul islamic)

3.4 Articolul 5 (Funcția de lider religios)

4 Capitolul II [Articolele 15-18]: Limba oficială, alfabetul, calendarul și drapelul țării

4.1 Limba oficială

5 Capitolul III [Articolul 19-42]: Drepturile poporului

6 Capitolul IV [Articolul 43-55]: Economie și relații financiare

7 Capitolul V [Articolul 56-61]: Dreptul la suveranitate națională

8 Capitolul VI [Articolul 62-99]: Ramurile legislative

8.1 Articolul 81 (Comerțul internațional)

9 Capitolul VII [Articolul 100-106]: Consiliile

10 Capitolul VIII [Articolul 107-112]: Liderul sau Consiliul de Conducere

10.1 Articolul 110 (Atribuțiile și puterile conducerii)

11 Capitolul IX [Articolul 113-151]: Puterea executivă

11.1 Articolul 146 (Fără baze militare străine)

12 Capitolul X [Articolul 152-155]: Politica externă

13 Capitolul XI [Articolul 156-174]: Jurisdicția

13.1 Legile și fatwa islamice

14 Capitolul XII [Articolul 175]: Radio și televiziune

15 Capitolul XIII [Articolul 176]: Consiliul Suprem de Securitate Națională

16 Capitolul XIV [Articolul 177]: Revizuirea Constituției

17 Vezi și

18 Referințe și note

19 Linkuri externe

Constituția Republicii Islamice Iran[1][2] a fost aprobată prin referendum organizat în perioada 2-3 decembrie 1979, înlocuind Constituția din 1906.[3][4][5] A fost modificată la 28 iulie 1989.[6] Constituția este considerată un „hibrid” de „elemente teocratice și democratice”. În timp ce articolele I și II acordă suveranitatea lui Dumnezeu, articolul VI afirmă „ordinul de a convoca alegeri populare pentru președinție și Majlis sau parlament”.[7] Cu toate acestea, toate drepturile și procedurile democratice sunt subordonate Consiliului Gardienilor și Liderului Suprem, ale cărui puteri sunt detaliate în Capitolul VIII (Articolele 107-112).[8]

Cuprins

1 Istoric

1.1 Reforma Constituțională din 1989

2 Preambul

3 Capitolul I [Articolele 1-14]: Principii generale

3.1 Articolul 1 (Forma de guvernare)

3.2 Articolul 2 (Principiile fundamentului său)

3.2.1 Comentariu

3.3 Articolul 4 (Principiul islamic)

3.4 Articolul 5 (Funcția de lider religios)

4 Capitolul II [Articolele 15-18]: Limba oficială, alfabetul, calendarul și drapelul țării

4.1 Limba oficială

5 Capitolul III [Articolul 19-42]: Drepturile Poporului

6 Capitolul IV [Articolul 43-55]: Economie și Relațiile Financiare

7 Capitolul V [Articolul 56-61]: Dreptul la Suveranitate Națională

8 Capitolul VI [Articolul 62-99]: Ramurile Legislative

8.1 Articolul 81 (Comerțul Internațional)

9 Capitolul VII [Articolul 100-106]: Consiliile

10 Capitolul VIII [Articolul 107-112]: Liderul sau Consiliul de Conducere

10.1 Articolul 110 (Atribuțiile și Puterile conducerii)

11 Capitolul IX [Articolul 113-151]: Puterea Executivă

11.1 Articolul 146 (Nicio Bază Militară străină)

12 Capitolul X [Articolul 152-155]: Politica Externă

13 Capitolul XI [Articolul 156-174]: Jurisdicția

13.1 Legile islamice și fatwa

14 Capitolul XII [Articolul 175]: Radio și Televiziune

15 Capitolul XIII [Articolul 176]: Consiliul Suprem de Securitate Națională

16 Capitolul XIV [Articolul 177]: Revizuirea Constituției

17 Vezi și

18 Referințe și note

19 Linkuri externe