A. R. Deleanu
Acluofobia (2013)
Pe 23 noiembrie 2013, cu ocazia lansării Almanahului Anticipaţia 2014, redactorul-şef Flavius Ardelean mi-a oferit cadou un exemplar dintr-un volum al său de proză scurtă, Acluofobia - zece povestiri macabre (Cărţile Arven, Editura Herg Benet, Bucureşti, 2013). Exemplarul avea şi autograf cu dedicaţie - un gest frumos şi apreciat. Am parcurs acest volum în prima parte a lunii decembrie, în vederea realizării unei emisiuni TV la care a fost invitat autorul.
Şi iată ce am aflat:
Volumul începe cu o prefaţă succintă semnată de Mircea Pricăjan - una care laudă tematica şi stilul povestirilor reunite în Acluofobia.
"Trenul umbrelor" este o povestire vag kafkaescă. Un personaj feminin, Ana, a fost abandonat de partener, Ştefan, şi a plecat în lume cu bebeluşul său, Vlad. Pe parcursul unei apocalipse suprarealiste, protagonista pleacă din oraşul natal, urcă într-un tren, apoi copilul îi este răpit, iar ea suferă o metamorfoză.
"Scrum", în schimb, pune în scenă un conflict domestic între un ghid turistic român la Budapesta, Ignaţiu, şi partenera lui, Camelia. El e veteran din Irak - mutilat şi traumatizat. Ea ar dori să-l ajute, însă protagonistul o supune unor abuzuri verbale şi fizice. Există şi elemente supranaturale în poveste, însă şirul violenţelor domestice, descrise în detalii clinice, este greu de suportat.
"Atunci când nu eram" se încadrează în subspecia povestirilor distopice. Personajele sînt captive într-un sistem opresiv, ce le controlează printr-un program strict, medicaţie şi restricţii de circulaţie. Protagonistul caută să-şi amintească nişte crîmpeie din tinereţe, dintr-o perioadă anterioară instalării regimului represiv. Ca atmosferă, povestirea este reuşită, însă intriga nu pare suficient de coerentă.
În privinţa intrigii, următoarea povestire din volum, "Kilimanjaro", pare mai îngrijită. Protagonistul este Alex, un soţ şi părinte căruia i se oferă misiunea de a ghida un echipaj de televiziune într-o ascensiune pe Kilimanjaro pentru realizarea unui reportaj. Pe de o parte, ascensiunea îi duce la confruntarea cu o creatură misterioasă. Pe de alta, revenirea în ţară aduce o ultimă surpriză sinistră.
"Max Li" este un scurt monolog dramatic suprarealist cu accente homoerotice.
Nuvela "Negru ca o şoaptă fără rost" începe cu o poveste de dragoste dintre doi tineri, Ioana şi Dragoş, apoi virează într-o direcţie macabră. Efectul emoţional este dozat cu grijă pe parcursul naraţiunii, iar deznodămîntul e imposibil de uitat.
"Jos, în lumea lor" reprezintă poate cea mai reuşită povestire din volum. Personajele principale sînt nişte ardeleni din mediul rural care merg într-o mină părăsită cu intenţia de a fura fier vechi. Din păcate, iniţiativa lor nesăbuită îi duce la confruntarea cu o creatură supranaturală nemiloasă. Ca şi în textul precedent, scriitorul construieşte suspansul cu grijă, iar scenele din intrigă duc de la o complicaţie la alta.
"Toma. Administrator" este o altă schiţă cu accente kafkaeşti. Personajele principale sînt un şofer ostenit, într-o zonă slab populată, şi un administrator de motel. Numai că administratorul ascunde un secret sinistru...
"Omul cu chip de cal", în schimb, combină fantasticul urban şi ancheta poliţistă. Personajele sînt din Braşov, intriga presupune anchetarea unor dispariţii misterioase, iar finalul virează în supranatural.
"Vis cu furnici" este o schiţă horror în care protagonistul, un bătrîn "strîngător", colectează deşeuri cu speranţa de a construi un dispozitiv pentru transport spaţio-temporal. Şi dacă proiectul său, aparent reuşit, l-ar conduce la eşec pe o cale nebănuită?
Dintre aspectele pozitive ale volumului aş menţiona prezentarea atrăgătoare (ediţie de buzunar pe hîrtie de bună calitate), coperta în ton cu conţinutul cărţii, ilustraţiile de la sfîrşitul fiecărei povestiri, fonturile prietenoase, precum şi micile gravuri decorative.
Dintre aspectele mai puţin bune, probabil că cel de căpătîi este absenţa redactorului literar. Pe alocuri (nu prea des), apar opţiuni nu tocmai fericite în privinţa timpurilor verbelor, iar un redactor literar ar fi fost persoana nimerită ca să remedieze asemenea chestiuni punctuale. Poate la ediţia a doua... (Şi ar mai fi scenele de abuz emoţional sau fizic împotriva personajelor feminine - scene care m-au revoltat. Dar includerea unor asemenea scene ţine de libertatea de exprimare a autorului, presupun.)
Pe ansamblu, însă, volumul Acluofobia merită cu siguranţă atenţia amatorilor de literatură fantastică şi horror, iar prezentarea sa grafică îngrijită îl recomandă ca pe o carte de colecţie.
Flavius Ardelean (redactor-şef), Almanah Anticipaţia 2014 (2013)
Pe 20 noiembrie 2013, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, am cumpărat un exemplar din Almanah Anticipaţia 2014- tocmai fusese adus la stand. Trei zile mai tîrziu, am avut onoarea să particip la lansarea acestuia, alături de domnul Alexandru Mironov şi de domnul redactor-şef Flavius Ardelean. Şi, cum prezentarea grafică a almanahului era foarte atrăgătoare, în prima parte a lunii decembrie l-am parcurs.
Şi iată ce am aflat:
Editorialul este semnat de directorul de onoare al almanahului, Alexandru Mironov, şi relatează despre istoria trăită a anticipaţiei româneşti, respectiv despre almanahurile cu tematică SF publicate în anii 1980 în ţara noastră.
Conţinutul propriu-zis este ordonat în secţiuni. "Salturi cuantice" oferă un lung articol de popularizarea ştiinţei de Cristian-Mihail Teodorescu, o scurtă prezentare a seriei "Hoţul cuantic" semnată de Elena Oftez şi un fragment din romanul Hoţul cuantic de Hannu Rajaniemi. Tot în această secţiune puteţi găsi şi un interviu realizat de Ana Nicolau cu autorul finlandez.
"Lumi ficţionale" cuprinde un fragment de roman de Sebastian A. Corn, povestiri de Frederik Pohl şi Oliviu Crâznic, o metaficţiune de Ken Liu şi un alt fragment de roman de Marian Truţă şi Dănuţ Ungureanu. Dintre acestea, mi-a atras în mod deosebit atenţia povestirea lui Oliviu Crâznic, "Alberto", o operă spaţială scrisă într-un stil aparte.
"Focus" cuprinde articole de Andrei Dorobanţu, Sorin Repanovici şi Oana Călin, dedicate respectiv proiectului ELI, taberei Atlantykron şi Salonului Cercetătorilor şi Experimentatorilor Neconvenţionali.
"Portret" e dedicat unuia dintre cei mai prolifici şi mai apreciaţi autori SF români - Liviu Radu. Pe lîngă un interviu realizat de Flavius Ardelean, secţiunea aceasta mai cuprinde şi o amplă povestire fantastică intitulată "O crenguţă".
"Vocile viitorului" se concentrează asupra unor cenacluri importante din SF-ul românesc, precum H.G. Wells şi Helion, de la Timişoara, respectiv ProspectArt din Bucureşti. Pe lîngă articole semnate de Cornel Secu şi Cristian Tamaş, în această secţiune veţi găsi şi povestiri de Daniel Haiduc, Cristian Vicol şi Diana Alzner. Ca şi "Alberto", povestirile "Jocul" şi "Ţancurile luminii eterne" sînt scrise bine, cu o intrigă închegată şi cu o tensiune bine controlată pe parcursul naraţiunii.
Secţiunea "Cine-SF" cuprinde cronici dedicate de Mihnea Columbeanu şi de Cristian Tudor Popescu peliculei Atlasul norilor. Cum anul 2013 a fost mai bogat decît alţii în filme ştiinţifico-fantastice de bună calitate, probabil că secţiunea aceasta ar fi meritat să fie mai amplă.
"Remember" e o secţiune dedicată memoriei unor scriitori care s-au stins în acest an. Marian Truţă şi Iulia Anania îl evocă pe maestrul George Anania, din a cărui operă apare în almanah povestirea "Prisăcarul". În aceeaşi secţiune veţi găsi şi un interviu cu autorul scoţian Iain M. Banks şi... o jumătate din povestirea "Un dar provenit din Cultură". Probabil că a doua jumătate a povestirii o vor parcurge cititorii români în volumulThe State of the Art, dacă o să fie publicat vreodată în ţara noastră.
"SFamilii" cuprinde povestiri de Brenda Cooper şi Kim Stanley Robinson, respectiv o schiţă fantastică destul de reuşită semnată de Eugen Cadaru.
"Retro SF" conţine un articol al Danei Ionescu (redactor-şef al Editurii Nemira) despre colecţia "Maeştrii anticipaţiei româneşti", precum şi povestiri de Constantin Cubleşan şi de David Brin din ediţiile precedente ale Almanahului Anticipaţia. În ediţii viitoare ale almanahului, mi-ar plăcea să văd retipărite texte precum "Protezozaurii" de Gheorghe Păun, "Anomia" de Mihail Grămescu, "Artele marţiale moderne" de Alexandru Ungureanu, "Oraşul" de Silviu Genescu sau "Cassargoz" de Cristian Tudor Popescu (pentru a aminti numai cîteva lucrări de referinţă), iar cititorii mai tineri ar avea ceva de cîştigat din asta.
"Avanpremieră" cuprinde o prezentare făcută de Elena Oftez autorului Hugh Howey şi... încă un fragment de roman. "Holston" provine din romanul Silozul de Hugh Howey şi anunţă o distopie postapocaliptică.
"Anticipaţia" conţine un articol de fond semnat de Andi Caragea, un articol de popularizarea ştiinţei de Anton Zeilinger, extras din antologia Totul are o explicaţie, respectiv un interviu realizat de Andi Caragea cu multipremiatul inventator Ionuţ Budişteanu.
Dintre plusurile acestei ediţii a almanahului aş menţiona aspectul grafic foarte îngrijit - conţinutul este integral color, imprimat pe hîrtie lucioasă de o calitate excelentă - precum şi tehnoredactarea atractivă. Unele texte din cuprins mi s-au părut memorabile ("Alberto", "Jocul", "Marea trecere a tatălui meu").
Dintre minusuri, aş menţiona includerea prea multor fragmente de roman (nu mai puţin de patru), textele bucolice, plasate în cadru rural, precum şi neglijenţa cu care a fost tratată povestirea lui Iain M. Banks. Pe ansamblu, însă, Almanah Anticipaţia 2014 pare să marcheze un progres faţă de ediţia precedentă.
După ce am încheiat lectura, am stat în cumpănă dacă să încep Almanah Anticipaţia 2013, care aşteaptă deja de un an ca să-l citesc, sau dacă ar fi cazul să încerc una dintre antologiile-mamut publicate de editura Constable & Robinson, din care am adunat un raft întreg. (Ştiţi dumneavoastră, The Mammoth Book of SF Wars, The Mammoth Book of Steampunk şi altele de soiul lor.) Probabil veţi afla pentru care am optat într-unul dintre articolele viitoare de la Ţesătorul.
