Decisión por consenso

Column A.

Original text.

La decisión por consenso es un proceso de decisión que busca no solamente el acuerdo de la mayoría de los participantes, sino también persigue el objetivo de resolver o atenuar las objeciones de la minoría para alcanzar la decisión más satisfactoria. 

A la vez consenso significa: 

a) un acuerdo general, 

b) un proceso para alcanzar dicho acuerdo. 

La toma de decisión por consenso trata fundamentalmente del proceso.

Índice

1 Propósito

2 Principios clave

2.1 Si el consenso no es unánime, ¿quién debe acordar?

2.2 Tiempo

2.3 Acción, monitoreo y seguimiento

2.4 Liderazgo

3 Crítica

4 La promesa de la toma de decisión por consenso

5 Decisión cuáquera basada en consenso

6 Uso de tarjetas de color

6.1 Para la discusión

6.2 Para la decisión

7 Véase también

8 Referencias

9 Bibliografía

10 Enlaces externos

Propósito

Se ha dicho que el verdadero consenso implica «satisfacer las necesidades de todos». La toma de decisión por consenso intenta denigrar el papel de facciones o partidos y promover la expresión de voces individuales. El método también aumenta la probabilidad de soluciones imprevistas o creativas al yuxtaponer ideas disímiles, pues busca minimizar la objeción; es muy popular en organizaciones voluntarias, donde las decisiones se llevan a cabo cuando generalmente existe una aprobación amplia. El método de consenso es deseable cuando es improbable forzar el cumplimiento de la decisión, igual como si cada participante adoptara independientemente una misma decisión unánime.

También encontramos toma de decisión por consenso en grupos donde los participantes tienen diferentes áreas de conocimiento pero trabajan para una meta común. Ejemplo de ello incluye equipos de diseño de proyectos de alta tecnología los cuales deben integrar opiniones de diferentes personas con diferentes áreas de conocimiento.

Las opiniones minoritarias deben tomarse en consideración a diferencia de circunstancia donde la mayoría puede tomar la acción y obligar la decisión sin ninguna consulta adicional con los votantes minoritarios. A menudo se piensa que para alcanzar el consenso requiere más tiempo y esfuerzo. Por ello algunos grupos reservan el método de decisión por consenso para decisiones particularmente complejas, arriesgadas o importantes. Sin embargo, existen muchos ejemplos de grupos que emplean la toma de decisión por consenso de forma que les permite considerar tanto las opiniones minoritarias como tomar decisiones de una manera eficiente y a tiempo.

Principios clave

Column B.

100% Machine translation.

Luarea deciziilor prin consens este un proces decizional care urmărește nu numai acordul majorității participanților, ci și obiectivul de a rezolva sau atenua obiecțiile minorității pentru a ajunge la cea mai satisfăcătoare decizie. 

Consensul înseamnă: 

a) un acord general, 

b) un proces pentru atingerea acelui acord. 

Luarea deciziilor prin consens se referă fundamental la proces.

Cuprins

1 Scop

2 Principii cheie

2.1 Dacă consensul nu este unanim, cine ar trebui să fie de acord?

2.2 Timp

2.3 Acțiune, monitorizare și urmărire

2.4 Conducere

3 Critică

4 Promisiunea luării deciziilor prin consens

5 Luarea deciziilor bazată pe consens quaker

6 Utilizarea cartonașelor colorate

6.1 Pentru discuții

6.2 Pentru decizie

7 Vezi și

8 Referințe

9 Bibliografie

10 Linkuri externe

Scop

S-a spus că adevăratul consens implică „satisfăcerea nevoilor tuturor”. Luarea deciziilor prin consens încearcă să denigreze rolul facțiunilor sau partidelor și să promoveze exprimarea vocilor individuale. Metoda crește, de asemenea, probabilitatea unor soluții neașteptate sau creative prin juxtapunerea ideilor diferite, deoarece urmărește să minimizeze obiecțiile. Este foarte populară în organizațiile de voluntariat, unde deciziile se iau atunci când există, în general, o aprobare largă. Metoda consensului este de dorit atunci când este puțin probabil ca o decizie să poată fi aplicată, la fel ca și cum fiecare participant ar ajunge independent la aceeași decizie unanimă.

De asemenea, găsim luarea deciziilor prin consens în grupuri în care participanții au domenii diferite de expertiză, dar lucrează spre un obiectiv comun. Exemplele includ echipe de proiectare a proiectelor de înaltă tehnologie, care trebuie să integreze opiniile diferitelor persoane cu domenii diferite de expertiză.

Opiniile minorității trebuie luate în considerare, spre deosebire de circumstanțele în care majoritatea poate lua măsuri și forța decizia fără nicio consultare ulterioară cu alegătorii minoritari. Se crede adesea că atingerea consensului necesită mai mult timp și efort. Prin urmare, unele grupuri rezervă metoda de luare a deciziilor prin consens pentru decizii deosebit de complexe, riscante sau importante. Cu toate acestea, există multe exemple de grupuri care utilizează luarea deciziilor prin consens în moduri care le permit să ia în considerare opiniile minorității și să ia decizii eficient și în timp util.

Principii cheie

Column Z.

80% Machine translation + 20% Ayord translation.

Decizia prin consens este un proces de decizie care urmărește nu numai acordul majorității participanților, ci și obiectivul de a rezolva sau atenua obiecțiile minorității pentru a ajunge la cea mai satisfăcătoare decizie. 

Concomitent, conceptul  "consens" înseamnă: 

a) un acord general, 

b) un proces pentru atingerea acelui acord.

Luarea deciziilor prin consens se referă fundamental la respectivul proces.

Cuprins

1 Scop

2 Principii cheie

2.1 Dacă consensul nu este unanim, cine ar trebui să fie de acord?

2.2 Timp

2.3 Acțiune, monitorizare și urmărire

2.4 Conducere

3 Critică

4 Promisiunea luării deciziilor prin consens

5 Luarea deciziilor bazată pe consens quaker

6 Utilizarea cartonașelor colorate

6.1 Pentru discuții

6.2 Pentru decizie

7 Vezi și

8 Referințe

9 Bibliografie

10 Linkuri externe

Scop

S-a spus că adevăratul consens implică „satisfăcerea nevoilor tuturor”. Luarea deciziilor prin consens încearcă să denigreze rolul facțiunilor sau partidelor și să promoveze exprimarea vocilor individuale. Metoda crește, de asemenea, probabilitatea unor soluții neașteptate sau creative prin juxtapunerea ideilor diferite, deoarece urmărește să minimizeze obiecțiile. Este foarte populară în organizațiile de voluntariat, unde deciziile se iau atunci când există, în general, o aprobare largă. Metoda consensului este de dorit atunci când este puțin probabil ca o decizie să poată fi aplicată, la fel ca și cum fiecare participant ar ajunge independent la aceeași decizie unanimă.

De asemenea, găsim luarea deciziilor prin consens în grupuri în care participanții au domenii diferite de expertiză, dar lucrează spre un obiectiv comun. Exemplele includ echipe de proiectare a proiectelor de înaltă tehnologie, care trebuie să integreze opiniile diferitelor persoane cu domenii diferite de expertiză.

Opiniile minorității trebuie luate în considerare, spre deosebire de circumstanțele în care majoritatea poate lua măsuri și forța decizia fără nicio consultare ulterioară cu alegătorii minoritari. Se crede adesea că atingerea consensului necesită mai mult timp și efort. Prin urmare, unele grupuri rezervă metoda de luare a deciziilor prin consens pentru decizii deosebit de complexe, riscante sau importante. Cu toate acestea, există multe exemple de grupuri care utilizează luarea deciziilor prin consens în moduri care le permit să ia în considerare opiniile minorității și să ia decizii eficient și în timp util.

Principii cheie