vine jandarmul cu pulanul , se bucură ţugulanul : Confirmarea bratului inarmat al Partidului

Presedintele Senatului Romaniei se pronunta in problema cercetarii penale a primilor jandarmi din fruntea ierarhiei acestei forte armate, pentru infractiunile comise de ei prin interventia impotriva unei demonstratii civile de strada, din ziua de 10 august 2018, citand un nenominalizat "general de jandarmi francez", care ar fi zis ca interventia jandarmilor romani ar fi fost una corecta.

Citeste toate textele scrise de Hari Bucur-Marcu pentru Ziare.com

Adica n-ar fi motive de cercetare penala, d-apoi de punere sub acuzare a comandantilor si sefilor Jandarmeriei Romane, care au planificat, organizat si condus acea interventie.

Presedintele Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei se pronunta si el in aceeasi problema, dar se citeaza pe sine, zicand ca interventia jandarmilor comandati si condusi de pusii sub acuzare penala ar fi fost si legala, dar si justificata de comportamentul violent al demonstrantilor si, mai ales, de tentativa de lovitura de stat pe care jandarmii au dejucat-o prin interventia lor.

Vorbim aici despre numerele doi si trei in statul Romania, din perspectiva constitutionala a comenzii fortelor armate ale tarii, numarul unu fiind comandantul acelor forte armate, presedintele Romaniei.

Nu intamplator si foarte important in ecuatia cu jandarmi, acestia doi, cu numerele doi si trei, sunt si presedintii partidului de guvernamant binomial.

Comanda politica

Ce este cu ecuatia asta cu jandarmi? Ecuatia asta are membrul stang format din suma tuturor datelor facute publice despre organizarea si activitatea jandarmilor, la care se aduna toate declaratiile politice ale conductorilor de partid si de stat, toate pozitiile publice ale jandarmilor, toate gesturile administrative ale doamnei ministru de Interne, in subordinea si sub autoritatea careia se afla Jandarmeria Romana, plus declaratiile prefectului Capitalei si da rezultatul in membrul drept cum privesti la semnul egal, ca jandarmii care au actionat in Bucuresti, pe parcursul zilei si noptii de vineri, 10 august 2018, impotriva unei demonstratii de peste 100.000 de participanti in imensa lor majoritate pasnici, au functionat in chip de brat inarmat al partidului de guvernamant.

Sa retinem de la inceput ca nu discutam acum cazul sau cazurile penale, rezultate din aceasta interventie jandarmereasco-politica. Ci discutam acum doar caracterul partinic al interventiei. Care este, de altfel, mult mai grav decat interventia in sine. Desi ea este reprobabila fara indoiala, atat moral, cat si penal.

Avem aici categoria de forte armate care poarta numele de Jandarmeria Romana, aflate in compunerea Ministerului de Interne si implicit in subordinea ministrului de Interne. Care ministru a imputernicit cativa colonei si un maior sa ocupe pozitii de comanda si sa exercite functii de general, vacante prin mutarea, plecarea sau pensionarea ocupantilor de drept.

Rotirea oamenilor de casa

Adica ministrul si-a pus oamenii sai de casa, cum se zice in popor, sa comande aceasta categorie de forte armate si marile unitati din compunerea ei in cel mai politic si discretionar mod cu putinta, cu evitarea completa a oricarui control democratic asupra acestor numiri.

Perfect legal, fara indoiala, in conditiile in care imputernicirile nu sunt supuse prin lege nici controlului parlamentar, nici celui prezidential. Si nici nu trebuie justificate prin rezultatele vreunui concurs de ocupare a functiei sau prin merite si competente transparente.

La vremea cand s-au facut aceste puneri in functie prin imputernicire partinica, reactia celor care sunt indrituiti constitutional si legal sa controleze democratic activitatea oricarei forte armate, inclusiv a Jandarmeriei, a fost o reactie modesta spre inexistenta.

Doar presedintele Romaniei se pare ca ar fi avut un gest de dezacord, cand ar fi refuzat sa ii dea gradul de general unuia dintre coloneii imputerniciti politic pe functia de general sef de jandarmi.

Mostenirea lui Oprea

Este drept ca nici gravitatea situatiei nu era evidenta. In structurile de forte armate ale Romaniei prea adesea se fac numiri si avansari pe criterii de nepotism si de servilism politic, varful cel mai inalt al situatiei fiind atins cu trei ani in urma, pe vremea generalului impostor Oprea Gabriel, ajuns el insusi ditamai vice-premier "pentru securitate nationala" in Guvernul Ponta, prin metoda nasirii.

Asa ca urmasii lui Oprea, facand ei ce facuse si el mai inainte, atat la Interne, cat si la Aparare, nu au iscat ingrijorari nimanui dintre cei care ar fi trebuit sa vegheze, sa controleze si sa supravegheze aceste forte armate, cu scopul ca acestea sa se constituie si sa fie gata sa indeplineasca doar misiunile de securitate nationala sanctionate de poporul suveran si in interesul exclusiv al acestuia.

Nu am niciun fel de informatii din culisele acestor imputerniciri. Dar, vazute din public, unde ma aflu si eu, ele poarta toate amprentele unor aranjamente de partid. Inclusiv faptul ca ministrul de Interne a ales sa ii "roteasca" in functii pe cei trei-patru ofiteri cu care conduce efectiv Jandarmeria si trupele ei, prin imputerniciri incrucisate, confirma aceasta ipoteza transparenta.

Este foarte credibil ca ministrul i-a ademenit pe coloneii astia si pe maiorasul cel viteaz cu promisiuni de grade de general, cu permanentizarea lor pe functiile mult prea mari fata de pregatirea, competentele si cariera lor de pana atunci, cu alte avantaje de putere militara si de influenta politica.

Asa cum se face peste tot unde nu exista control si supraveghere democratice. Desigur, nu numai ademenirea a contat. Se pare ca unii dintre acesti ofiteri au fost literalmente mosteniti de la Oprea. De care s-au si dezis ulterior, asa cum s-a dezis de el, de Oprea G., si co-seful partidului de guvernamant, domnul Dragnea.

Povestea cu lovitura de stat

Cert este ca retorica foarte stridenta a presedintelui de parlament si de partid Dragnea confirma fara tagada aceasta ipoteza, cea ca sefii imputerniciti ai jandarmilor au fost ademeniti sa serveasca partidul cu promisiuni si cu garantii ca nu vor pati nimic pentru serviciul lor partinic, fiind protejati de la cel mai inalt nivel.

Vorbim de retorica prin care Dragnea da la televizor indicatii de suprimare administrativa a procurorului general al Romaniei, acuza public faptul ca procuratura militara instrumenteaza cazurile jandarmilor infractori la ordinul pretins ilegal al presedintelui Romaniei, care ar fi si conducatorul loviturii de stat careia i s-au opus jandarmii acestia acuzati penal, decreteaza de capul lui ca nu s-ar fi comis ilegalitati jandarmicesti in ziua de 10 august 2018, ca violentele au fost justificate de violentele demonstrantilor pasnici, veniti cu copii si catei la miting, dar mai ales de tentativa de lovitura de stat, dejucata de jandarmi prin atrocitatile comise de ei, documentate la televizor, in direct si in reluare.

Nici subordonatii de partid ai domnului Dragnea nu s-au lasat mai prejos. Exista un unison al pozitiilor publice ale acestor subordonati, in frunte cu ministrul de Interne, prin care se impune in opinia publica teza ca jandarmii sunt buni, ca au actionat legal si corect, si mai ales ca actiunea lor a fost justificata de lovitura de stat in desfasurare, careia i-au facut ei fata.

Numai ca insasi promovarea cu tupeu nejustificat a tezei loviturii de stat confirma faptul ca Jandarmeria Romana s-a transformat in bratul inarmat al partidului de guvernamant, aparandu-l.

Dar nu doar aparandu-l, ci si lovind in orice alte forte militare sau civile, care ar vrea sa il indeparteze pe acest partid de la butoanele puterii politice, legislative si executive. Precum si de la demersurile lui de a desfiinta sistemul de justitie actual din Romania si de a-l inlocui cu unul subordonat politic siesi.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.