Ce are presa cu Călin Georgescu?

Ce are presa cu Călin Georgescu. Explicaţiile unui jurnalist:

Există de câteva zile în rândul votanţilor lui Călin Georgescu această afirmaţie: toată presa vorbeşte acum despre Călin Georgescu pentru că e cumpărată de partidele care se simt ameninţate că pierd puterea. Şi de ce nu ai crede asta, când partidele chiar au plătit milioane de euro către televiziuni şi publicaţii? Un alt argument al votanţilor lui CG vine şi din această întrebare: “De ce toată presa a sărit acum pe Georgescu?”.

Vreau să vă explic de ce pentru că de înţelegerea acestui aspect depinde chiar democraţia din ţara asta, care, aşa cum observa Gabriel Liiceanu, poate arde mai uşor decât o casă.

Pentru cei care nu mă cunosc, lucrez de 25 de ani în presă, ştiu cum funcţionează mecanismele din interiorul ei, sunt autorul unor investigaţii pe care le-am văzut distribuite masiv pe grupul susţinătorilor lui Călin Georgescu. Cea mai recentă e Schema Nordis.

De ce îl asaltează presa pe Georgescu acum? În primul rând că, atunci când te trezeşti cu un străin în casă, reacţia normală e să îl iei la întrebări, cine e, ce caută acolo. Poate a venit să te fure sau poate a intrat doar pentru că ţi-a luat bucătăria foc când tu dormeai.

“Dar până la alegeri, de ce nu v-a interesat deloc de Călin Georgescu şi acum vă interesează? Pentru că ameninţă partidele vechi, nu!?”. Nu neapărat.

Jurnaliştii (atunci când nu sunt plătiţi expres pentru a invita/favoriza un anumit candidat) tind să se concentreze doar pe candidaţii care ar aduna un număr relevant de potenţiali votanţi. Ştiţi cine e Popescu Sebastian? E unul dintre candidaţii de acum de la prezidenţiale. A luat 0,15%, mai puţin decât un candidat care şi-a rugat alegătorii să nu îl voteze, şi tot l-au votat 0,21% (Ludovic Orban). Dacă v-aş scrie acum un articol despre trecutul lui Sebastian Popescu, v-aţi pierde 5 minute din viaţă să îl citiţi? Nu. Dar dacă l-aş chema la un podcast, l-aţi asculta? Nu. Dar citiţi acest articol despre Călin Georgescu chiar dacă l-aţi votat sau nu.

Aşa funcţionează jurnalismul peste tot în lumea democratică. Presa e acolo unde e şi interesul publicului. Iar interesul public e în jurul candidaţilor relevanţi pentru alegători, în sensul că are un număr semnificativ de oameni care intenţionează să pună ştampila pe el. Dar cum ştim, în general, că un candidat e relevant şi altul nu e? Până acum presa apela la specialişti, la sociologi care făceau sondaje de opinie. Călin Georgescu a fost cotat până de curând cu sub 1% în toate sondajele, la fel ca şi candidatul Popescu Sebastian. De aia CG nu a fost chemat la majoritatea televiziunilor, de aia nu a scormonit nimeni în trecutul lui, cum nu a scormonit nimeni nici în trecutul lui Popescu.

Lucrurile se schimbă complet acum, după ce omul nu numai că a luat 23% din voturi, dar e pe cale să ajungă preşedintele unei ţări de 20 de milioane de oameni, printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În momentul în care scriu acest text, avioane cu jurnalişti străini zboară spre România pentru a face materiale despre Georgescu (nu şi despre Sebastian Popescu, din păcate). Acum presa naţională şi cea internaţională simte că există un uriaş gol informaţional în societate şi acţionează nu la comandă, ci din instinct. E normal să caute informaţii despre candidatul despre care nu se ştia aproape nimic în afara TikTok-ului.

“Bine, dar de ce nu scrieţi acum şi despre Lasconi, ci doar despre Georgescu”? Explicaţia e la fel de simplă: pentru că pe Lasconi deja o ştie o ţară întreagă. De când s-a aflat că va candida, presa i-a răscolit trecutul. Ce era de aflat, s-a aflat. Nu e cazul şi la Georgescu. Când te trezeşti cu străinul acela în sufragerie, nu sari de pe canapea şi încerci să afli cine e şi ce vrea? Sau continui să vorbeşti cu soacra despre ce-a mai fost aseară la Insula Iubirii?

Eu ştiu că nu toţi cei care au pus ştampila pe Călin Georgescu au ştiut şi ce votează. Mulţi au vrut să dea un pumn în gura actualilor politicieni. Care şi-o meritau cu vârf şi îndesat. Oh, ce şi-au mai căutat-o: Nordis, Palatul Împăratului, Puterea din umbră şi câte şi mai câte alte exemple.

Problema e că într-o democraţie alegătorii trebuie să voteze informat. Altfel ajungem în două secunde la dictatură. Iar acum alegători au votat de data asta masiv neinformat, căci presa nu a livrat la timp informaţie.

“Te-ai vândut şi tu Alex Nedea, aveam încredere în tine!”. De trei zile sunt asaltat de oameni care îmi reproşează că am “trădat” pentru că mă aflu printre jurnaliştii care îl atacă pe Călin Georgescu.

Nu toţi jurnaliştii care zilele astea vă vorbesc despre Georgescu sunt plătiţi de partide. Mulţi o fac dintr-un simţ al datoriei (mai avem aşa ceva în ţară, şi chiar sunt mulţi). Alţii o fac pur şi simplu dintr-un instinct de supravieţuire. Ştim cu toţii ce se întâmplă cu jurnaliştii în regimuri ca cel al lui Vladimir Putin, lider pe care Georgescu îl admiră în mod public. Acum democraţia e într-un pericol existenţial. În Rusia, jurnaliştii independenţi mor otrăviţi sau putrezesc în închisoare. Inclusiv asta e astăzi în minţile multora din colegii mei astăzi. La asta mă gândesc şi eu acum. Că poate citiţi rândurile unui viitor jurnalist condamnat din cauza unei investigaţii de tipul Schema Nordis, care va fi considerată o infracţiune de genul “justificarea terorismului”, cum sună în Rusia acuzaţiile oficiale la adresa jurnaliştilor liberi.

Mai e atât de puţin timp la dispoziţie şi alegătorii trebuie să ştie ce votează. De aia scormoneşte acum presa după informaţii despre Călin Georgescu, ca cele pe care le-aţi văzut la Recorder. De aia se descoperă acum că prezidenţiabilul Georgescu care “luptă cu sistemul” e de fapt chiar un produs al sistemului, că Georgescu a fost prin guvernele dubioase ale anilor 1990, că era considerat lobbist PSD, că a ajuns secretar de stat într-un Guvern PD în urma unui concurs măsluit, cum susţinea presa vremii.

De aceea e plină acum presa de declaraţiile dubioase ale acestui domn. Pentru că, în general, pe TikTok el şi-a decupat din interviuri doar secvenţele favorabile, cele despre “grija pentru popor şi patrie”. Lipsesc sau sunt puţin promovate cele care ar creiona portretul unui om delirant: sucuri care conţin nanocipuri, periculoasa tehnologie 5G din telefoane, piramidele egiptene – centrale de energie electrică şi conducta noastră de apă cu care vom cuceri lumea. Presa arată toate aceste declaraţii pentru că alegătorul trebuie să se întrebe ce va face un astfel de om când va trebui să stea de vorbă cu liderii lumii şi să “negocieze pentru demnitatea poporului român”. Cât de demn poate arăta un popor în ochii celorlalţi lideri de stat, dacă poporul ăla le trimite la discuţii un asemenea reprezentant pe care să îl vadă toată lumea?

După ce a câştigat primul tur, Călin Georgescu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor în prima conferinţă de presă. “Nu iau întrebări!. Voi fi preşedinte care pune poporul pe primul loc”, a strigat el la jurnalişti, aproape dintr-o respiraţie. Numai că jurnaliştii sunt, de fapt, reprezentanţii poporului, al poporului cu TikTok, dar şi al celui fără TikTok.

“Aşa funcţionează democraţia, domnule Georgescu. Liderii politici răspund la întrebările presei”, îi spune un reporter. “Până şi Putin ia întrebări de la presă”, îi strigă un altul. Nu poţi să pretinzi că vrei să fii preşedintele poporului, şi să răspunzi, cu aroganţă, că nu răspunzi întrebărilor presei. Când eu merg pe teren şi pun o întrebare unui primar, ştiu că nu întreb pentru mine ci pentru milioanele de oameni care vor urmări investigaţia mea. Reporterii la care se răţoia Georgescu erau reprezentanţii poporului pe care vrea să îi conducă cinci sau chiar zece ani. Iohannis măcar a fost destul de şmecher să răspundă la toate întrebările presei până s-a văzut preşedinte şi în al doilea mandat. Dar ce e de aşteptat de la un domn care arată aceeaşi aroganţă chiar dinainte de a ajunge la Cotroceni?

Ştiu că sunt mulţi votanţi care au pus ştampila pe Călin Georgescu au vrut să dea un pumn în gura actualilor politicieni. Sper doar că pumnul ăsta să nu sfârşească tot în gura noastră.

Tudor Chirilă, după manevrele CCR şi BEC: Această caracatiţă duce o luptă pe viaţă şi pe moarte ca să şi menţină puterea

Artistul Tudor Chirilă a acuzat, într-un interviu acordat Euronews, că "această caracatiţă" care cangrenează statul român nu vrea să lase puterea din mâini şi duce o luptă "pe viaţă şi pe moarte" pentru a o menţine, de aici şi manevrele "disperate" pe care le fac prin Curtea Constituţională şi Biroul Electoral Central.

Jurnalist: Aş vrea să-ţi arăt o numărare a voturilor. Sunt două documente pe care le avem.

Aici avem un document care a apărut la mai puţin de o oră. Este lista celor care au primit nişte voturi într-o secţie de votare. În Mehedinţi, secţia 179, vedem aici la Ludovic Orban 36 de voturi şi la Călin Georgescu 2 voturi.

Acum ne uităm la al doilea document, care este din aceeaşi zi, 25, ora 2:59. La Ludovic Orban, din 36 de voturi a ajuns un singur vot, iar la Călin Georgescu 36 de voturi. Este stranie această trecere a voturilor în aceeaşi secţie la o diferenţă de nici jumătate de oră.

Eu voiam doar să arăt că a fost o discuţie cum că oamenii n-au înţeles şi au votat Ludovic Orban şi după aceea s-au dus voturile la Elena Lasconi. Păi se pare că s-au dus la domnul Georgescu. Pentru că asta a fost şi acuzaţia pe care au făcut-o în spaţiul public mai mulţi actori politici.

Şi noi am vrut să ne uităm. Sunt procese verbale pe care oricine poate să le ia şi să le verifice. Şi ne-am uitat, în Mehedinţi s-a întâmplat asta şi atunci nu înţelegem cum e posibil de fapt să treacă la Călin Georgescu în condiţiile în care acuzaţia era invers. Sunt nişte lucruri pe care nu le înţelegem şi, în acest moment, iarăşi revin la întrebarea mea: cine mai are încredere în procesul electoral dacă apar aceste disfuncţionalităţi şi asemenea decizii peste...

Tudor Chirilă: Bine, întrebarea ta e retorică. Putem discuta de altceva. E clar, în momentul ăsta nimeni nu mai poate avea încredere în ceea ce se întâmplă, dacă această încredere nu poate fi restabilită.

Din punctul meu de vedere şi cred că nu doar al meu, ci al tuturor celor care ne urmăresc, că îndrăznesc să cred că este o majoritate covârşitoare de oameni care se uită acum la televizor şi care consideră că acceptarea observatorilor în această renumărare, şi aşa această renumărare stă sub semnul unei întrebări foarte serioase, este imperios necesară.

Este ceva de neconceput într-o ţară europeană, nu există aşa ceva în momentul ăsta. Observatorii trebuie să intre sau acest guvern trebuie să prezinte o demisie, nu înţeleg.

Jurnalist: Nu înţeleg nici eu. Eu pun întrebări, încerc să-mi dau seama. Am avut următoarea situaţie: şocul s-a întâmplat luni dimineaţa când am aflat, sau chiar duminică seara, şi iată-ne joi, când a fost luată această decizie. De ce a durat atât de mult? Nu ştiu dacă ţi se pare o întrebare retorică.

Tudor Chirilă: Pentru că întotdeauna când pierzi o bătălie mare şi când îţi iei un pumn mare în figură, trebuie să te recalibrezi. Şi recalibrarea nu se poate face în două ore. Recalibrarea iată că s-a făcut rapid în trei zile. Trebuie găsit un om care să facă o plângere vis-a-vis de renumărare, trebuie găsită o strategie, trebuie să plângem, să spunem că ne retragem, ca după aia să uneltim în culise şi aşa mai departe.

Trebuie să mimăm înfrângerea pentru că în spate... Deci este mai mult decât evident pentru mine şi cred că pentru oamenii care au trăit aceşti 35 de ani în România, aşa cum i-am trăit noi de la mineriade, când eram copii şi ne duceam în Piaţa Universităţii, este absolut de înţeles că această caracatiţă nu va lăsa puterea aşa cu una cu două.

Iar asta este o luptă acum pe viaţă şi pe moarte ca ei să conserve această putere, fie şi printr-o manevră disperată, dar singura posibilă din punctul lor de vedere. Pentru că înţeleg că s-a mai cerut renumărare. Nu s-a cerut renumărare la alegerile locale? S-a cerut renumărare pentru ceva mult mai uşor de renumărat în cazul de faţă.

Jurnalist: A fost o solicitare a renumărării punctual pe anumite secţii şi, dintr-o dată, avem o renumărare. Nu înţelegem ce stă în spatele acestei renumărări. De aceea încercam să aflu şi de la tine părerea ta. Şi mai e o chestiune: tu spui că există manevre în spate.

Tudor Chirilă: Eu spun că este absolut normal să suspectez că există manevre, atâta vreme cât renumărarea voturilor o cere un candidat cu 1% în rezultate şi atâta vreme cât aflăm - de domeniul absurdului, Kafka - că această renumărare se face în spatele uşilor închise, în faţa unui popor întreg. Şi atunci e absolut logic să-mi pun această întrebare şi să suspectez o manevră.

Jurnalist: Şi atunci îi înţelegem pe cei care au votat ca un protest, au dat un vot de blam în ziua de 24 noiembrie şi au votat un candidat care a apărut de oriunde, iar lumea s-a întrebat de ce şi cum?

Tudor Chirilă: Îi înţelegem, asta am spus şi în filmuleţul pe care îi invit pe oameni să-l vadă la mine pe Facebook. Pentru că am stat patru zile, iar lumea s-a întrebat de ce tace Chirilă şi nu spune nimic. Pentru că mă gândeam şi pentru că ceea ce am vrut să spun, am vrut să fiu un pic documentat şi să mă gândesc de unde să abordez...

Iohannis le cere iertare românilor: Am făcut greşeli / Atac dur la "mesia" Călin Georgescu / Ciucă părea că plânge în timpul discursului

Preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut iertare românilor, sâmbătă seară, în discursul susţinut la recepţia de la palatul Cotroceni organizată cu ocazia Zilei Naţionale pentru greşelile făcute şi a abordat "problema AUR-SOS-Călin Georgescu". În timpul discursului, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a părut că varsă lacrimi.

Şeful statului a atras atenţia că urmează două rânduri de alegeri, parlamentare şi prezidenţiale, momente cruciale care vor defini mai mult decât în trecut direcţia în care va merge Româna în următorii ani.

"Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine şi cele care urmează nu vor fi numai despre politici şi viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancţiona sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii şi a deschiderii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat. Ne aflăm în faţa unei decizii existenţiale şi trebuie să alegem între, pe de o parte, democraţia şi valorile fundamentale care ne-au ghidat ca naţiune europeană modernă şi, pe de altă parte, izolaţionismul, misticismul extremist şi ura faţă de pluralismul occidental", a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât preşedintele nou ales, oricât de bine intenţionat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuşi să coaguleze o majoritate în Parlament.

"Iar modul în care va arăta această majoritate şi, implicit, viitorul Guvern depinde direct de votul dumneavoastră de mâine. Ştiu că în urma evenimentelor din ultimele zile simţiţi că vă pierdeţi încrederea în instituţiile statului, în puterea şi în legitimitatea votului, care reprezintă esenţa democraţiei. De aceea, fac un apel la toate autorităţile implicate în gestionarea procesului electoral şi în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate şi să reflecte în mod real opţiunea şi voinţa cetăţenilor. Dragi români, fiecare vot contează şi fiecare cetăţean are un rol esenţial în conturarea viitorului ţării noastre. Alegem nu doar oameni care să ne reprezinte, ci şi valorile şi direcţia în care vrem să mergem ca naţiune", a punctat Klaus Iohannis.

Preşedintele a subliniat că România trebuie să îşi consolideze orientarea sa indiscutabilă către valorile europene şi nord-atlantice.

"Este un parcurs pe care ni l-am asumat şi pe care l-am obţinut cu mari sacrificii, prin tranziţii dureroase. Nu avem voie să uităm că votul este un drept pentru care semenii noştri au luptat, unii plătindu-l cu sânge, în urmă cu 35 de ani. Într-o eră în care vedem o creştere alarmantă a extremismului, a populismului şi a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrăţişează aceste abordări îşi doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale şi răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziţie cu cea care reuşea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire. Nu există politicieni perfecţi şi nici personalităţi mesianice care să fie posesoarele unor soluţii miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetăţenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toţi mai puţină libertate, mai multă suferinţă, privaţiuni şi pierderea unor drepturi care acum sunt garantate", a adăugat Klaus Iohannis.

Redăm mai jos, integral, discursul preşedintelui:

În această seară specială, ne adunăm inimile, gândurile şi năzuinţele sub culorile tricolorului nostru.

Mâine este Ziua Naţională a României şi vă îndemn să privim înapoi cu recunoştinţă la sacrificiile şi lupta pentru unitatea şi suveranitatea noastră, dar şi înainte, către viitorul pe care să-l construim cu înţelepciune şi conştienţi că deciziile noastre de astăzi vor influenţa semnificativ viaţa generaţiilor viitoare şi destinul ţării noastre.

România are o istorie tumultoasă, presărată cu momente de glorie, dar şi cu multe încercări dramatice.

Pe 1 Decembrie 1918, înaintaşii noştri au reuşit să îşi îndeplinească visul de a avea o singură ţară, înfăptuind, la Alba Iulia, Marea Unire.

De atunci, am trecut prin războaie, dictatură, Revoluţie, crize sanitare şi economice grave.

Prin spiritul de unitate şi solidaritate manifestat în faţa obiectivelor comune, am reuşit mereu să depăşim aceste crize, să ne adaptăm şi să ne ridicăm mai puternici ca înainte.

În acest an, marcăm şi trei decenii şi jumătate de la Revoluţia din Decembrie 1989, când, graţie curajului eroilor acelor zile, dictatura comunistă a luat sfârşit, iar România a început să cunoască libertatea atât de mult dorită.

România Marii Uniri, România modernă, membră a Uniunii Europene şi a NATO, nu s-a înfăptuit într-o zi, nici doar prin eforturile şi sacrificiile unei singure generaţii ori prin strădania unui guvern sau a altuia, ci prin angajamentul, lupta şi munca a generaţii la rând, motivate de-a lungul timpului de viziunea umanistă şi democratică a elitelor noastre.

Dragi români,

Sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Naţională în calitate de Preşedinte al României. După două mandate şi zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul ţării, mă despart de această responsabilitate cu emoţie, cu recunoştinţă şi cu o admiraţie nemărginită pentru dumneavoastră, cetăţenii ţării noastre.

Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susţinător al idealurilor dumneavoastră şi un partener în realizarea lor.

Am trăit împreună clipe de bucurie, dar şi momente care au pus naţiunea noastră la grea încercare. Am cunoscut oameni extraordinari din toate colţurile ţării, am văzut sacrificii şi curaj care m-au inspirat şi m-au motivat să merg mai departe.

După zece ani pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic şi profund ataşat valorilor democratice şi sunt convins că va continua să apere aceste valori.

În acest ultim deceniu, România a făcut paşi uriaşi înainte. Am investit masiv în infrastructură, am modernizat instituţiile publice şi am consolidat semnificativ securitatea naţională într-o lume marcată de o instabilitate accentuată.

Am încercat împreună să construim o ţară mai justă şi mai prosperă. Am fost martori la transformarea sistemului nostru de sănătate şi de educaţie, însă mai avem, cu siguranţă, multe de îmbunătăţit.

Cert este că România de astăzi este ferm angajată pe drumul către progres, dar nu este ferită de provocări şi potenţiale crize.

Fiecare etapă din istoria recentă a naţiunii noastre a avut încercările ei, iar în ultimii zece ani am traversat crize care nu doar că au fost foarte grave, dar s-au şi suprapus şi ne-au testat la maximum rezistenţa şi capacitatea de adaptare.

Ameninţările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept şi a instituţiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-şi mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecinţele ei dramatice, inclusiv economice şi sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu.

Acum ne putem uita în urmă şi constata că, prin eforturi şi coeziune, prin deciziile şi măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituţii.

Cel mai important demers al meu în sfera educaţiei şi a cercetării, proiectul „România Educată”, cea mai amplă consultare postdecembristă în domeniu, s-a concretizat în promulgarea noilor legi ale educaţiei, care au setat cadrul pentru reforma sistemului de învăţământ.

Sigur, rezultatele nu se văd peste noapte, ci în timp, iar schimbarea va fi vizibilă odată cu noile generaţii care vor susţine examenele naţionale.

O altă direcţie majoră pe care am promovat-o a fost întărirea capacităţii statului român de a-şi apăra cât mai bine cetăţenii.

Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare s-a dovedit întru totul justificată. Acum avem un război la graniţe, o situaţie care ne părea multora ceva imposibil de conceput în urmă cu câţiva ani. În mandatul pe care îl închei, România a început să-şi modernizeze Armata şi să fie astfel pe deplin conectată la sistemele NATO.

Creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare şi efortul de profesionalizare a Armatei noastre au făcut ca România să fie mai bine apărată, foarte apreciată de Aliaţi şi să-şi construiască o foarte bună reputaţie internaţională.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, România a avut în cele două mandate ale mele un rol activ în procesul de consolidare a proiectului european, contribuind, totodată, la creşterea solidarităţii şi a coeziunii Uniunii. Astfel, printr-o implicare constantă, Republica Moldova este astăzi mai aproape de a-şi împlini visul european, iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, ne vom regăsi împreună în marea familie europeană.

Totodată, am susţinut permanent în cadrul reuniunilor Consiliului European că avem nevoie de acţiuni concrete în beneficiul cetăţenilor.

Datorită implicării din ultimul meu mandat, avem astăzi acces la impresionante sume puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România poate recupera mare parte din decalajele faţă de Vestul Europei şi îşi poate dezvolta infrastructura rutieră, poate construi şcoli şi spitale, se poate, aşadar, dezvolta.

Întotdeauna am pus la baza deciziilor mele atributul constituţional care m-a ghidat permanent ca Preşedinte al României, acela de a apăra democraţia.

Am fost un promotor fervent al statului de drept şi m-am angajat să lupt pentru o justiţie independentă, pentru că doar prin integritate putem construi o societate în care fiecare cetăţean să se simtă protejat şi respectat.

Finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, un important obiectiv al României, a însemnat un succes semnificativ pentru noi toţi şi a reconfirmat angajamentul proeuropean puternic şi progresele pe care ţara noastră le-a făcut în domeniul reformei justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei.

Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opţiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse şi cu un război la graniţă, viitorul naţiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, ţara să se poată dezvolta, economia să poată creşte, instituţiile să se modernizeze, iar cetăţenii să fie în mod real apăraţi în faţa oricăror ameninţări.

Acum, la finalul celor două mandate de Preşedinte, vreau să vă mulţumesc, dragi români, din ţară şi de peste hotare!

Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulţumit şi pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient.

Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor şi acţiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluţii pentru securitatea, bunăstarea şi prosperitatea României şi a cetăţenilor săi.

Dragi români,

Anul acesta a fost unul încărcat electoral. Urmează încă două runde de alegeri, parlamentare şi prezidenţiale, momente cruciale care vor defini, mai mult decât la alte scrutine din trecut, direcţia în care va merge România în următorii ani.

Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine şi cele care urmează nu vor fi numai despre politici şi viziuni de stânga, dreapta sau centru.

Nu votăm nici pentru a sancţiona sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii şi a deschiderii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat.

Ne aflăm în faţa unei decizii existenţiale şi trebuie să alegem între, pe de o parte, democraţia şi valorile fundamentale care ne-au ghidat ca naţiune europeană modernă şi, pe de altă parte, izolaţionismul, misticismul extremist şi ura faţă de pluralismul occidental.

Alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât preşedintele nou ales, oricât de bine intenţionat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuşi să coaguleze o majoritate în Parlament.

Iar modul în care va arăta această majoritate şi, implicit, viitorul Guvern depinde direct de votul dumneavoastră de mâine.

Ştiu că în urma evenimentelor din ultimele zile simţiţi că vă pierdeţi încrederea în instituţiile statului, în puterea şi în legitimitatea votului, care reprezintă esenţa democraţiei.

De aceea, fac un apel la toate autorităţile implicate în gestionarea procesului electoral şi în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate şi să reflecte în mod real opţiunea şi voinţa cetăţenilor.

Dragi români, fiecare vot contează şi fiecare cetăţean are un rol esenţial în conturarea viitorului ţării noastre.

Alegem nu doar oameni care să ne reprezinte, ci şi valorile şi direcţia în care vrem să mergem ca naţiune.

România trebuie să îşi consolideze orientarea sa indiscutabilă către valorile europene şi nord-atlantice. Este un parcurs pe care ni l-am asumat şi pe care l-am obţinut cu mari sacrificii, prin tranziţii dureroase.

Nu avem voie să uităm că votul este un drept pentru care semenii noştri au luptat, unii plătindu-l cu sânge, în urmă cu 35 de ani.

Într-o eră în care vedem o creştere alarmantă a extremismului, a populismului şi a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrăţişează aceste abordări îşi doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale şi răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziţie cu cea care reuşea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.

Nu există politicieni perfecţi şi nici personalităţi mesianice care să fie posesoarele unor soluţii miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetăţenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toţi mai puţină libertate, mai multă suferinţă, privaţiuni şi pierderea unor drepturi care acum sunt garantate.

Dragi români,

Viitorul României depinde de fiecare dintre noi.

România prosperă, unită şi respectată în lume este posibilă doar dacă ne implicăm, dacă ne păstrăm solidaritatea şi dacă muncim împreună pentru un bine comun.

În această zi de sărbătoare naţională, vă chem să rememorăm sacrificiile făcute de cei care au crezut în această ţară. De cei care au crezut în România.

Să ne amintim că suntem puternici doar când suntem uniţi. Să lăsăm deoparte diferenţele şi să punem pe primul loc binele comun. Avem nevoie de unitate şi de solidaritate pentru a merge mai departe.

Vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o în toţi aceşti ani, pentru sprijinul, pentru criticile şi pentru răbdarea dumneavoastră. Dincolo de funcţie, dincolo de responsabilitate, voi rămâne mereu un apărător al valorilor fundamentale care ne definesc ca popor.

Aşa arată o naţiune mare, aşa arată o naţiune puternică şi a fost cea mai înaltă onoare şi cea mai de preţ demnitate să fiu Preşedintele României pentru două mandate!

De 1 Decembrie, să celebrăm împreună România, cu certitudinea că viitorul ţării noastre va fi unul pe măsura forţei spiritului nostru naţional!

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Chirilă: În afară de partizanii fundamentalişti ai acestui Mesia de Dâmboviţa, sunt mulţi oameni care vor să înţeleagă ce se întâmplă

Solistul Tudor Chirilă a explicat, la Euronews, că "în toată nebunia acesta" declanşată în contextul alegerilor prezidenţiale, există şi un lucru bun, şi anume că se vorbeşte foarte mult despre politică şi mulţi oameni vor să înţeleagă ce se întâmplă.

Tudor Chirilă: Hai să terminăm cu chestia asta, că oamenii cred că votul, odată dat la 4 ani, ar trebui să le rezolve toate problemele. Când oamenii nu pun presiune pe instituţiile statului, instituţiile statului nu-şi fac treaba...

Jurnalist: Cum?

Tudor Chirilă: Există până la urmă proceduri, Uniunea Europeană ne-a şi obligat. Avem telefoane, avem sesizări, trebuie să înroşim mailurile, sunt protestele. Eu mă bucur acum că sunt studenţi în stradă. În toată nebunia asta, cred că există şi un lucru bun pe care trebuie să-l vedem: se vorbeşte foarte mult despre politică, se vorbeşte foarte mult despre alegeri.

Oamenii vor să înţeleagă. În afară de, să zicem, partizanii fundamentalişti ai acestui Mesia de Dâmboviţa, sunt mulţi oameni care vor să înţeleagă, sunt mulţi tineri care vor să înţeleagă ce se întâmplă. Sunt tineri care sunt în confuzie şi pun întrebări. E un moment extraordinar pentru că se vorbeşte nu doar despre politică, ci despre ţara asta şi pe mâna cui încape.

Jurnalist: Şi unde ne ducem? Pentru că tu zici aşa în clipul tău: tinerii români nu vor să meargă la Moscova. Acum eu o să te întreb în felul următor: există unii tineri, chiar şi unii în vârstă, care nu au trăit în comunism, nu ştiu ce e comunismul, nu ştiu ce înseamnă restriştea din comunism. Noi am trăit. Şi totuşi, ei visează la o mână autoritară, la Moscova. De ce crezi că se întâmplă asta?

Tudor Chirilă: Eu cred că mai este ceva. E foarte obositor. Noi avem o viaţă care se duce în multe direcţii, dar sunt şi două direcţii foarte importante: partea noastră individuală şi proximitatea noastră. Viaţa noastră sentimentală, viaţa noastră profesională, ascensiunea noastră, cariera, prietenii, copiii. Aia este o viaţă care, de multe ori, e solicitantă. Sunt lucruri care ne solicită. Şi avem şi viaţa într-o comunitate mai mare, mai largă, viaţa şi deciziile care ne afectează în mod direct. Să stai să urmăreşti, aşa cum la un moment dat se făcuse după Ordonanţa 13 – oamenii citeau legi, încercau să înţeleagă şi aşa mai departe – devine obositor.

În momentul în care tu eşti obosit de chestia asta, încerci să scapi şi să spui: "Dom’le, democraţia mă oboseşte. Ar fi bine să ia cineva deciziile astea pentru mine. Nu mai suport". Este mult mai simplu să ia deciziile pentru tine cineva şi este mult mai simplu să existe vinovăţia la altcineva. Noi facem asta. De-abia aşteptăm să nu fim vinovaţi de nimic. Face parte din natura noastră câteodată hedonistă.

Deci, noi nu vrem să ne asumăm această documentare şi această înţelegere a lumii şi faptul că sunt nuanţe. Mai ales că trăim în vremea reţelelor sociale, unde nuanţele au dispărut. Este foarte trist că suntem radicali, într-o parte sau în alta.

Jurnalist: Am văzut că ai încercat să le spui oamenilor: "Nu vă blamez pentru votul vostru" şi încerci să comunici cu ei. Crezi că ajungi la ei? Pentru că ai, totuşi, un clip de 25, aproape 30 de minute pe tiktok.

Tudor Chirilă: Am pe tiktok câteva. Am făcut odată şi un milion de views.

Jurnalist: Cum ajungi la oamenii aceştia?

Tudor Chirilă: Eu nu am încercat să ajung. Uite, e chestia asta: nu puteam să dorm liniştit dacă nu făceam filmuleţul ăsta. Nici măcar nu l-am făcut pentru oameni, l-am făcut pentru mine. E foarte important să-mi pun ordine în gânduri şi să spun: "Bă, am făcut chestia asta. Am spus." Tonul meu a fost foarte calm. Eu am încercat doar ironic să las o voce şi să explic că există nişte procedee teatrale în orice fel de prezenţă şi de reprezentare, iar domnul Georgescu stăpâneşte bine procedeele astea teatrale. Dar alte lucruri, de fapt pe care ar trebui să le stăpânească, nu le stăpâneşte. Eu am încercat doar să explic oamenilor.

Nu încerc să-i conving pe partizanii lui. Încerc să explic oamenilor cum văd eu lucrurile. Şi cred că le explic oamenilor că este un pericol ca România să o ia în altă direcţie. Eu vreau să le spun oamenilor că Uniunea Europeană nu ne-a adus până acum decât beneficii. Lucrurile rele, să zicem, pe care am putea să le punem în dezbatere despre Uniunea Europeană – care nu este o federaţie perfectă, ca nicio federaţie din lume – sunt mult mai puţine.

Până la urmă, vorbim de faptul că România a primit mai mulţi bani decât a contribuit. Vorbim de faptul că există oameni care circulă. Vorbim de faptul că vine Georgescu şi spune: "Nu trebuia să fim în Schengen". Păi, spune-le asta transportatorilor şi şoferilor, pentru care asta ar fi o oază şi o gură de oxigen. Vorbim de toţi copiii ăştia care vor să meargă la studii, pentru că incompetentul şef al ţării n-a reuşit să-şi pună în aplicare nici măcar o uncie din programul România Educată, o colecţie de vorbe frumoase pe hârtie specială.

De ce? Ce ne-a adus rău? Că Uniunea Europeană ne obligă la nişte proceduri şi că încearcă, prin fondurile mai multe pe care le primim, să reducă decalajul dintre state?

Jurnalist: Eu ştiu o vorbă, nu ştiu dacă o ştii şi tu. Se zice: "Ţi s-a urât cu binele." E o situaţie de genul acesta. Ştii de ce zic asta? Pentru că vedem foarte mulţi din toată lumea care vor să ajungă în Uniunea Europeană. Aici sunt legi, aici este civilizaţie, aici ai şcoală, spital – mă rog, în Uniunea Europeană şi în România.

Dar oamenii s-au obişnuit cu chestiunile astea care sunt bune şi, dintr-o dată, îşi doresc un soi de revoluţie. Se uită la un cetăţean autoritar care conduce o putere mare din Est. L-am auzit pe Călin Georgescu lăudând Moscova, l-a lăudat pe Putin, a vorbit despre inteligenţa rusească. Apoi a spus că totul este scos din context.

Şi mai există şi viceversa, se discută atât, încât mulţi cred că este o victimă a sistemului. Ce le spunem acestor oameni care nu sunt neapărat fani, ce ar trebui să înţeleagă despre această situaţie a candidatului Călin Georgescu?

Repet: El renunţă la ceea ce a spus, iar oamenii cred că n-am înţeles bine noi, presa.

Tudor Chirilă: Nu poţi să renunţi la ceea ce ai spus. N-am înţeles noi bine că Vladimir Putin este un lider care îşi iubeşte ţara, ţară în care libertăţile cetăţeneşti sunt aproape inexistente, ţară în care Vladimir Putin spune: recomand mamelor să mai facă copii ca să avem pe cine trimite la război, că ce contează, dacă ai cinci copii, e uşor să moară doi. Vladimir Putin, care de 22 de ani nu dă drumul la putere, în curând ajunge ca dictatorul Ceauşescu. Deci e unul dintre cei mai longevivi dictatori din lume.

În momentul ăsta, Vladimir Putin nu are niciun oponent. Ultimul lui mare oponent a fost omorât într-o puşcărie în Siberia. Vladimir Putin, de a cărui zi de naştere a fost omorâtă jurnalista Anna Politkovskaia în faţa scării blocului ei, şi lista neagră a celor care au îndrăznit să vorbească împotriva acestui lider de la Kremlin, lider ale cărui averi fabuloase au fost demascate în repetate rânduri de Navalnîi, şi care conduce cu o mână de fier o oligarhie care a pus stăpânire pe foarte multe locuri din Europa din punct de vedere economic, şi care a declanşat un război în care mor copii, mor oameni, un război al cărui rău s-a banalizat.

Pentru noi, normalitatea acestui război este înspăimântătoare, aaa... e război, dar nu e la 10.000 de kilometri.

Jurnalist: Şi vine un candidat care ajunge în turul 2 al alegerilor parlamentare şi retrage ideea că îl iubeşte pe Vladimir Putin, iar oamenii zic: da, poate că nu s-a înţeles foarte bine, deşi există aceste imagini, deşi poţi să play-ezi aceste declaraţii, adică sunt video.

Tudor Chirilă: Poate şi particulele din băuturile carbogazoase renunţă şi la componenţa apei. Am văzut un tiktok foarte interesant al unui elev sau eleve care spunea că, pentru aşa ceva, pentru aceste afirmaţii, el ar rămâne repetent la chimie, n-ar lua bacul şi aşa mai departe. Dar i se trece cu vederea unui om care vrea să fie preşedintele României.

Jurnalist: I se trece cu vederea sau nu? Crezi că oamenii înţeleg asta?

Tudor Chirilă: Aici depinde de naivitatea fiecăruia dintre noi. A retras şi faptul că Zelea Codreanu este un erou, criminalul legionar?

Jurnalist: Ştii ce s-a întâmplat? Nu mai există dosarul penal.

Tudor Chirilă: Dar el a retras afirmaţia?

Jurnalist: A zis că nu este legionar, dar nu s-a referit strict la asta. Cine este Călin Georgescu? Dacă ar fi să-i faci un portret astfel încât să fie scurt şi să fie percutant, ce ar trebui să reţină oamenii? Ştii cum e, viitorul ţine de ei şi trebuie să se documenteze.

Tudor Chirilă: Eu am o prietenă, de fapt două, care au construit un spital. Se numesc Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu. E adevărat, nu cu banii lor, cu banii a 350.000 de români. Întrebarea mea este: ce a construit Călin Georgescu? Când vom avea răspunsul la această întrebare, în mod concret, care este contribuţia după plimbarea prin diverse funcţii? Care a fost contribuţia lui la Ministerul de Externe? Ce a construit? Omul care construieşte fum, nu ştiu.

Tudor Chirilă, după manevrele CCR şi BEC: Această caracatiţă duce o luptă pe viaţă şi pe moarte ca să-şi menţină puterea

Jurnalist: Aş vrea să-ţi arăt o numărare a voturilor. Sunt două documente pe care le avem.

Este ceva de neconceput într-o ţară europeană, nu există aşa ceva în momentul ăsta. Observatorii trebuie să intre sau acest guvern trebuie să prezinte o demisie, nu înţeleg.

Sorin Grindeanu: ”Noi trebuie să ne desfiinţăm? Să nu mai avem nimic, nici premier, nici preşedinte?”

Întrebat, în faţa sediului partidului, despre mesajul lui Marcel Ciolacu conform căruia, dacă PSD câştigă alegerile, ei ar trebui să dea premierul, fostul premier OUG 13, Sorin Grindeanu, s-a arătat indignat de un scenariu în care PSD-ul nu ar avea nicio funcţie importantă în stat.

„În contextul în care PSD-ul nu este în turul II. Adică nu trebuie să mai avem nimic, nici prim-ministru, nici preşedinte, nici nimic? Noi trebuie să ne desfiinţăm?”, a răspuns Grindeanu, potrivit Ziare.com.

De asemenea, el a fost întrebat dacă într-o democraţie este posibil ca un scrutin să fie anulat şi un candidat să fie eliminat chiar dacă nu există nicio contestaţie la adresa acestuia. Răspunsul său a fost unul afirmativ

„Dacă acel candidat sau acei candidaţi se dovedesc că nu respectă regulile democraţiei, bineînţeles că da”, a spus Grindeanu.

Grindeanu a mai ţinut să transmită că, pe de-o parte, CCR şi CSAT au avut anumite decizii, iar acum PSD se va concentra pe alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie.

„Marcel Ciolacu a zis că nu vrea să intre la masa verde şi mi se pare corect (...) Îmi cereţi să fac supoziţii şi nu doresc. Mi-aş dori ca renumărarea să clarifice toată această situaţie şi să se meargă în turul II într-o situaţie normală. Nu este PSD-ul în spatele contestaţiilor de la CCR. Este o contestaţie făcută de către un europarlamentar AUR. Eu pe Cristian Terheş nu-l cunosc. Eu cred că toate sondajele pe care le ştiam înainte de duminica trecută par a nu oglindi situaţia reală. E clar că ne îndreptăm spre un scenariu cu o treime din Parlament suveranist, o treime noi şi o treime zona de dreapta. De aceea va fi extrem de important votul la parlamentare şi foarte importante discuţiile de săptămâna viitoare”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Care va fi soarta ONG-urilor după alegeri? Ce planuri au PSD, PNL şi USR

Peste 1300 de ONG-uri au adresat o scrisoare deschisă principalelor partide politice, solicitându-le o poziţie faţă de legislaţia care sprijină sectorul neguvernamental. Mai exact, au fost adresate urmatoarele întrebări:

1. Care este poziţia faţă de Legea sponsorizării, un instrument crucial pentru finanţarea intervenţiilor sociale, educaţionale, de sănătate şi mediu?

2. Cum vor susţine păstrarea facilităţii fiscale de 20% (inclusiv D177), care permite companiilor să sprijine ONG-urile?

3. Care sunt intenţiile privind colaborarea viitoare între stat şi sectorul nonguvernamental?

Redacţia noastră a întrebat PSD-ul, PNL-ul şi USR-ul ce răspuns are la întrebările societăţii civile. Până la ora actuală, singurii care au răspuns sunt cei de la USR.

Reamitim că întrebările au fost adresate clasei politice în condiţiile în care de-a lungul anilor, fiecare guvern care a preluat conducerea ţării a încercat, sub diverse forme, să limiteze accesul ONG-urilor la finanţare, să reducă facilităţile fiscale care sprijină acest sector vital sau să impună criterii restrictive menite să îngreuneze activitatea organizaţiilor. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Redăm răspunsul USR:

"USR susţine menţinerea tuturor mecanismelor de sponsorizare a ONG-urilor. Suntem partidul care s-a luptat cu tentativele Ministerului de Finanţe să eludeze sau slăbească aceste mecanisme. Credem într-o societate civilă puternică şi în rolul extraordinar al ONG-urilor de a suplini activităţi pe care statul nu vrea, nu poate să le facă. Avem o tradiţie de consultare cu sectorul şi de prioritizare a intervenţiilor prin ONG-uri atunci când am participat la guvernare şi prin primarii USR.

Proiecte

* Proiect USR ca ONG-urile care deschid acţiuni ce vizează cauze de interes public să nu fie îngropate în cheltuieli de judecată, riscând chiar desfiinţarea atunci când nu pot achita sumele uriaşe cerute de avocaţii firmelor împotriva cărora pornesc procese. Iniţiatori: Diana Buzoianu, Tudor Pop, Dan Barna. Stadiu: respins de Senat, la comisii în Camera Deputaţilor. Link: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=21993

* Proiect USR pentru reducerea birocraţiei la înfiinţarea unei asociaţii/fundaţii, să poată fi obţinut online (printr-un portal al Ministerului Justiţiei) certificatul privind disponibilitatea denumirii. Iniţiator: Brian Cristian. Stadiu: respins în Senat, la comisii în Camera Deputaţilor. Link: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=21388

* Proiect USR pentru majorarea de la 2% la 3,5% din impozitul pe venit a cotei pe care cetăţenii o pot direcţiona pentru susţinerea entităţilor nonprofit. Deşi depus în noiembrie 2017, proiectul nu a fost nici acum dezbătut în Camera Deputaţilor! Iniţiatori: Cristian Ghinea, Adrian Prisnel. Stadiu: respins în Senat, din aprilie 2018 e la comisii în Camera Deputaţilor. Link: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17024

* Proiect USR de modificare a Codului fiscal pentru ca persoanele care au venituri din investiţii să poată direcţiona 2% din impozitul pe venit către entităţile nonprofit. Deşi depus în noiembrie 2017, proiectul nu a fost nici acum dezbătut în Camera Deputaţilor! Iniţiatori: Cristian Ghinea, Adrian Prisnel. Stadiu: respins de Senat, e din aprilie 2018 în comisii la Camera Deputaţilor. Link: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17025

Alte demersuri:* August 2023. USR s-a opus încercării PSD-PNL de a modifica, prin OUG, Codul fiscal astfel încât să fie redusă finanţarea ONG-urilor (https://usr.ro/2023/08/03/cătălin-drulă-cer-guvernului-ciolacu-ciuca-să-nu-saboteze-ong-urile/).După aprobarea de către Guvernul PSD-PNL, când OUG 115/2023 a intrat în dezbaterea Parlamentului, USR a depus la Senat amendamente prin care să corecteze decizia (https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L725&an_cls=2023). Amendamentele USR au fost respinse în comisii şi în plenul Senatului. OUG 115/2023 este blocată în Camera Deputaţilor din aprilie 2024.
* 2022.

USR s-a opus atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor demersului PSD-PNL de a modifica Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului şi Legea contenciosului administrativ astfel încât să fie limitată drastic capacitatea ONG-urilor de a se adresa justiţiei atunci când au suspiciuni că anumite construcţii ar fi ridicate cu încălcarea prevederilor legale.