Mitingul de aseară, cel al unei diaspore leșinate de căldură și alte alea a fost doar un miting de comemorare şi-atât. S-a vorbit frumos de la microfon, s-au mâncat semințe, alune, maxi-mix, ba chiar a mai fost dat jos un guvern, însă a fost prea cald. Așa că n-a durat, vorba vine, decât 15 minute. Nu e o glumă, poporul nostru, altfel simțitor, suportă orice, numai căldura, nu. Credeți că degeaba am făcut noi treaba aia în decembrie?
Dragul meu cititor, mai deștept decât ai lor, de prea multă vară m-a apucat, așa, un dor de mă arde la lingurică. Mi-e dor, bă, de un miting mare, frumos, adevărat cum a fost Revoluția din decembrie ‘89. M-am săturat de mitinguri leșinate, de două-trei pancarte pe care nu se vede dacă cineva vrea pâine sau salam, cu doi-trei gură-cască ce strigă pe nas orice, numai ceva legat de demonstrația la care participă, nu.
Mi-e dor de un miting care să fie în stare să doboare un țoapă fricoasă ca Veorica Dăncilă, o glastră din fereastră, o floare şi doi secretari de stat. Cititorule scump şi drag, apoi când ar începe demonstranții ăștia, uniți în cuget şi simțiri să strige „jos”, să zboare de acolo de unde au fost puși toți aceia care sunt lipiți de scaun cu clei de partid.
Mi-e dor de un miting mare, frumos, fără gaze lacrimogene, fără bastoane, fără violență, cu discursuri de la balcon ca niște poeme. Mi-e dor de un Marian Munteanu fără barbă, de Dincă Gogoșarul fără goarnă, de Dan Iosif în spatele unei baricade, mi-e dor de un miting ca-n poveștile cu Chițac, dar fără mineri. Și dacă vreți să știți, mi-e dor de un miting în fața Comitetului Central, cu de-alde Nicolae şi Elena Ceaușescu la tribună şi elicopter deasupra.
Mi-e dor de un miting mare, frumos, cum a fost Revoluția din decembrie ’89, pentru că, bă, fraților, vă spun cu mâna pe inimă, miting ca ăla n-o să mai vedem decât în filme.
Ați văzut şi dumneavoastră că mitingul de aseară, cel al unei diaspore leșinate de căldură și alte alea a fost doar un miting de comemorare şi-atât. S-a vorbit frumos de la microfon, s-au mâncat semințe, alune, maxi-mix, ba chiar a mai fost dat jos un guvern, însă a fost prea cald. Așa că n-a durat decât 15 minute. Nu e o glumă, poporul nostru, altfel simțitor, suportă orice, numai căldura, nu. Credeți că degeaba am făcut noi treaba aia în decembrie?
Și omul ar fi bun, înțelegător n-ar da înapoi dacă l-ai pune la prășit pe cea mai mare zăpușeală, dar să-l chemi în „piață” pe căldura asta ca să stea așa, de florile cireșului, cu asta, n-o să fie de acord niciodată. Și asta se întâmplă nu pentru că ar merge lucrurile în țara asta „ca pe roate” şi el, cetățeanul de rând, ar fi dat afară din casă de belșug, ci pentru că e cald, iubite cititor.
Uite, pentru că tot veni vorba , unde naiba o fi clima aia temperat continentală, de clima României vorbesc, de care ne tot spuneau profesorii de geografie, eu unul nu știu. Or, poate că n-ar fi așa, dacă n-ar băga Dăncilă asta şi PSD-ul atâta căldură, să nu-mi spuneți mie, știu eu măi bine, ăștia bagă căldură în ţară, pe undeva şi noi nu știm.
Care-va-să-zică, drept urmare şi având în considerare aspectele prezentate mai sus, pe timpul verii, în țara noastră, mitingurile, uneori şi revoluțiile, alteori loviturile de stat, nu pot avea loc decât pe terase, la o bere, pe plajă, la ștrand sau la mare! Acestea fiind spuse, închei făcând un apel călduros la toți oamenii de bine din această ţară, să vină să mă ajute, că am un lot ajutător care trebuie neapărat lucrat. Pun la dispoziție sape, țuică, brânză, ceapă, roșii, ouă şi slănină!