Asesor șofer profesionist

Ca indivizi, putem fi obligati (prin tot soiul de "mijloace") sa facem lucruri cu care nu

suntem de acord.

Cand acest lucru vine pe fondul "fortei argumentului", atunci, nu este (in ceea ce

ma priveste) . . . problemă.

Problemă-mi este cand sunt obligat, sa fac "lucruri", de catre cineva care foloseste "argumentul fortei" (fie ea de orice natura)

Pe mine m-au culcat la pămant prin utilizarea argumentului fortei, convinsi fiind că asta . . . nicicum, vreodata, se va putea dovedi.

Pentru ca stiti (cei care stiti) ca si mine, ca exista atata "loc de intors" in domeniul asta ca, "violenta domestica" este o biata gluma, fata de ceea ce se petrece aici.

Am incercat tot soiul de "formule" (de formulari ale explicatiilor). Am pus in picioare, echipat, mobilat, scris zeci de bloguri si de pagini web.

Mi-am imbunatatit propriile-mi "recorduri" (atat de amarate cat au fost) prin munca continua iar "azi", pot explica mai bine decat "ieri" iar "ieri", am incercat sa o fac, mai bine

decat "alaltaieri".

Probe

In spatele vorbelor mele stau "probe concrete", probe din care specialistii din domeniu (aceia care nu fac nici ei ceea ce fac, pe fondul "fortei argumentului) pot reconstitui

un "parcurs" de 4 ani, de asa natura incat ar ajunge sa inteleaga "mecanismul" acestei impresionante "masinarii de furat timp", si s-ar face interventiile necesare in lege,

spre a ne fi, tuturor (inclusiv "tortionarilor" nostri), mai respirabil.

Cum spuneam, "azi" (de aproape 2 ani) ma aflu situat in "sectiunea 18" a acestei "harti" a "ocupatiei de sofer" conceputa de mine (pe care ai sa o gasesti mai in josul paginii).

Aparent sunt "liber" dar in realitate ma aflu in aceeasi situatie cu o albina pe care o inchizi intr-un borcan.

Protectia imaginii

Indic aici cateva " probe concrete". Concrete dar, neconcludente.

Pentru ca . . . . "contractul individual de munca" are o anexa 6

Soferia este singura calificare pe care o am iar intr-o "lume civilizata" nu poti "misca", fara "acte", nici la cules de capsuni sau, la portocale.

A trecut 1 an de cand mi-am putut recupera 8 din cele 12 puncte pe care am fost impins sa le pierd.

Nici nu ma ia vreo "empresa" (stiind ca am 8 puncte") si, la felul in care se lucreaza . . . ar fi curata sinucidere sa reintru in joc, mai inainte de a trece cei doi ani, ani dupa care

imi recuperez permisul.

Dar, cum sa traiasca inca un an, un ins caruia, Societatea (prin parghiile ei) i-a legat (cu niste "ate invizibile") "fedeles", mainile si picioarele?

Am urcat intr-o pagina care nu este deschisa publicului, mare parte din "amprentele" pe care le-am pastrat.

In ceea ce priveste latura "de facto", am trait si eu, in cei 4 ani (cuprinsi de aceste "date") ceea ce au trait toti cei prin mijlocul celora m-am invartit (prin intreprinderile si

depozitele din Spania, insa, in ceea ce priveste latura "de forma", nu am stat (precum o larga majoritate) cu mainile in san.

M-am adaptat, m-am pliat "fizic" la furia "tzunami-ului" dar nu i m-am adaptat si . . . sufleteste.

Nu sunt razbunator, nu caut razbunare (insa dreptatea, mi-o caut). Interesul meu este (in principal), ca situatia "sa se schimbe in bine", in soferia din toata Europa (si din toata

Lumea, in general, dar, aici arde camasa pe mine acum), pentru ca soferii din Europa au o situatie mai complicata decat a colegilor lor din alte tari, pentru ca aici este o tranzitie

de la "limita unei tari clasice" la "revarsarea" asta de 27 de solutii intr-un singur pahar.