Embedded Files
Page start up on 12.04.2025_23:37 (UTC+1), Paterna, Valencia, España). > 15ºC, Humedad 90%, Viento 6 km/h > 39°30'24.1"N 0°26'40.3"W
Ale aceluiasi autor / Del mismo autor:
Dicționarul limbii romîne moderne, Limba romîna, An 8, 1959, pag 95 – 97. Critica si bibliografie.
Diccionario de la lengua rumana moderna, Lengua rumana, Año 8, 1959, páginas 95 – 97. Critica y bibliografia
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Pagina 95. Seche Mircea (1924 - ). Dictionarul limbii romane moderne, Limba romana, An 8, 1959, pag 95 – 97.
Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum a fost conceput, inițial, ca o ediție prescurtată a Dicționarului limbii romîne literare contemporane, lucrare în 4 volume apărută între anii 1955 și 1957. Pentru ca materialul lexical cuprins în cele 4 volume ale Dicționarului amintit să poată încăpea în limitele unui singur volum, s-au adoptat trei hotărîri generale preliminare:
1 — renunțarea la citate; prin excepție, s-au păstrat citate numai la cuvintele fără sens lexical propriu (conjuncții, prepoziții etc.), precum și la unele cuvinte și sensuri învechite, regionale ori figurate, unde ilustrarea cu texte era absolut necesară;
2 — reducerea proporțiilor la definiții, concentrarea sensurilor înrudite, renunțarea la unele sensuri puțin cunoscute și la așa-numitele „creații personale”;
3 — folosirea la tipar a unui corp mic de literă, cu care s-a cîștigat un spațiu de mai multe sute de pagini.
Față de varianta în 4 volume, Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum și-a propus să fie mai unitar și să ofere definiții mai accesibile pentru masele largi de cititori. Mai unitar — în sensul că a adoptat definiții-tip obligatorii pentru cuvinte care, făcînd parte din aceeași „serie semantică”, puteau și trebuiau să fie supuse unor tratamente similare. Astfel, categoriile de cuvinte-nume de zile și de luni, de popoare, de grade (militare, sociale), de litere, de numere, abstractele verbale și diminutivele etc., au fost lucrate după definiții-tip prevăzute în normele tehnice de redactare.
Mai accesibil — în sensul că a încercat să renunțe la definițiile prea savante, prea tehnice, înlocuindu-le, în măsura în care adevărul științific nu trebuia sacrificat sau vulgarizat, cu explicații mai clare, într-un limbaj mai general. De exemplu —cuvîntul progesteronă, definit în Dicționarul limbii romîne literare contemporane prin „hormon din corpul galben, necesar în procesul de reproducere” are, în noul Dicționar, definiția mai accesibilă „hormon care se formează în ovare și care este indispensabil în procesul de reproducere”. Urmînd după Dicționarul limbii romine literare contemporane — și avînd în parte aceiași autori — Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum a profitat considerabil de experiența recentului său înaintaș; noua lucrare lexicografică a luat în considerație nenumărate observații, sezisări sau propuneri publicate în presă sau comunícate Institutului de lingvistică din București cu ocazia apariției primelor volume ale operei amintite. În acest fel, nivelul Dicționarului limbii romîne moderne întrun volum a fost îmbunătățit simțitor. S-au refăcut, pornind de la aceste observații, definițiile unor cuvinte ca abordaj, abțibild, acadea, accent, accept, acreditiv, acromegalie, cabestan, cal(-putere), cală, calorifer etc., și s-au adăugat sensuri noi la cuvintele cahlă, calendar, cameleon, caracatită etc., (exemplele sint luate de la începutul fiecărei litere).
Noul Dicționar s-a străduit să respecte într-o măsură mai mare decit predecesorul lui principiul circulației în alegerea formelor-titlu ale cuvintelor. Astfel, față de cuvinte-titlu ca autobus, cerșitor (și cerșitori, cerșitorie), competință, omogeneitate (și omogeneiza), troleibus etc., din Dicționarul limbii romine literare contemporane, care făceau concesii principiului etimologist, Dicționarul limbii romine moderne întrun volum a adoptat formele lexicale mai uzuale autobuz, cerșetor (și cerșetori, cerșetorie), competență, omogenitate (și omogeniza), troleibuz. Dicționarul limbii romine moderne întrun volum a fost redactat inițial cu aceeași lista de cuvinte ca și varianta în 4 volume. În cursul redactării lui s-a constatat însă că această lista este necorespunzătoare. De aceea lucrarea a fost îmbogățită. Peste 1000 de noi cuvinte și-au găsit loc în noul Dicționaa; cităm (de la începutul literelor A și G) cuvinte ca abiotic, abitație, abortiv, absenteist, absidial, acantacee, accelerando, accidenta, acropolă, cadastrare, calce, calcedonie, calcifiat, calcinație, calomniere, calțavetă, calvinesc. Lista a fost îmbogățită și cu numeroase regionalisme sau arhaisme mai puțin cunoscute — dar care apar la marii noștri scriitori; din opera lui Mihail Sadoveanu s-au atestat, de exemplu, în Dicționarul limbii romine moderne, cuvinte ca aldui, autocrator, bicaș, biță, birnui, botcă, canara etc., absente în Dicționarul anterior. Dimpotrivă — recent apăruta lucrare a renunțat la unele cuvinte de strictă specialitate; acroter, actinometrie, aerofotogrammetrie, Batagă (toponimic, în orașul Hunedoara!), care figurează în Dicționarul limbii romine literare contemporane, numai apar în recentul Dicționar. Credem totuși că noua operă lexicografică ar fi putut fi completată mai radical; cu lista actuală de cuvinte regionale, mai ales, ea este concurată încă de cunoscutul Dicționar al lui I.A.Candrea.
Am arătat la începutul prezentării de față că Dicționarul limbii romine moderne într-un volum urma să devină o simplă ediție rezumată a Dicționarului limbii romine literare contemporane. Puțin după începerea redactării acest punct devedere s-a schimbat; două mari inovații fac din noul Dicționar o lucrare independentă. Aceste inovații slnt:
1 — introducerea ilustrațiilor;
2 — indicarea etimologiei cuvintelor.
Circa 3000 de ilustrații și mai multe zeci de planșe îmbogățesc forma tipărită a Dicționarului limbii romîne moderne într-un volum. Ilustrațiile aduc o nota variată, atrăgătoare în Dicționar și îndeplinesc în primul rînd un scop practic esențial: ele clarifică mai exact, mai concret numeroasele noțiuni care au, în lucrare, definiții sumare. Să ne gîndim, de pildă, la cuvintele-nume de plante ale căror definiții, oricîte note specifice ar cuprinde, se aseamănă totuși între ele. Completarea definiției cu ilustrații e de mare folos la asemenea cuvinte, mai ales dacă ținem seamă de publicul larg căruia i se adresează lucrarea. Numărul de ilustrații este mult mai reduzca în opera, din multe puncte de vedere similară, a lui I.A.Candrea. Dar acesta exagerase, după părerea noastră, deoarece ilustrase numeroase noțiuni concrete banale, arhicunoscute (de exemplu scaun, masa etc.). în Dicționarul limbii romine moderne s-au dat ilustrații la cuvintele-nume de animale și de plante, la numele de instrumente și de aparate tehnice, la substantívele concrete regionale și învechite. Indicarea etimologiei cuvintelor reprezintă, după părerea noastră, principala inovație a Dicționarului față de lucrarea anterioară. Ținînd seamă de faptul că Dicționarul limbii romine moderne este în primul rînd un dicționar explicativ și numai în al doilea rînd unul etimologic, indicațiile etimologice se dau în general în mod sumar. S-au indicat atît etimologiile sigure cit și unele etimologii probabile; nu a fost neglijat nici principiul „etimologiei multiple” enunțat, de academicianul Al.Graur: cuvîntul romlnesc a fost explicat prin două sau mai multe filiere ori de cîte ori un s-a putut opta în mod categoric pentru una singură. Față de lucrările anterioare, Dicționarul limbii romine moderne într-un volum aduce în acest sector unele contribuții proprii. Se pot cita aici cuvinte ca habaciu, haihui, hapcă, haplologie (toate de la începutul literei H), care au indicații etimologice deosebite de ale celorlalte dicționare romînești. Din păcate — la începutul aceleiași litere se omit etimologiile cuvintelor ha și hă, onomatopee clare. Alte lipsuri sau erori vor fi desigur semnalate de cei care vor parcurge lucrarea. Dar utilitatea indicațiilor etimologice este de netăgăduit: aceste indicații fac din noul Dicționar un instrument indispensabil pentru anumite categorii de cititori, mai ales pentru elevi, studenți și profesori. În încheierea prezentării de față vrem să ne exprimăm regretul pentru absenta din Dicționar a unei notițe pentru îndrumarea cititorilor. Lipsa nu este incidentala; ea provine din părerea eronată — împărtășită de oparte a colectivului de autori —că noua lucrare este în totul dependentă de Dicționarul limbii romine literare contemporane. Din causa acestei lipse credem că folosirea Dicționarului limbii romine moderne nu va fi scutită de unele dificultăți.
Mircea Seche.
Un dicționar al limbii lui Creangă
Prof. N. Corlateanu a publicat recent un amplu articol informativ despre lucrările începute pentru întocmirea unui Dicționar al limbii lui Creangă. Acest dicționar, alături de Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu, va ajuta cunoașterea mai adîncă a limbii noastre literare dintr-o epocă de intensă creație artistică îndomeniul limbii romîne. Cele două dicționare care se lucrează acum vor constitui o sursă de documentare asupra lexicului întrebuințat de cei doi mari scriitori, asupra originalității prelucrării artistice a graiului comun, vor fi o oglindă a mijloacelor lui expresive, a capacității limbii noastre de a exprima cele mai subtile nuanțe ale ideii și sentimentului. Cercetarea limbii scriitorilor este o preocupare de necontestată importanță pentru mai buna cunoaștere a evoluției istorice și estetice a limbii naționale în U.R.S.S. aceste cercetări sînt azi în plină dezvoltare, încurajate de cei mai de seamă lingviști, în frunte cu acad. V. V. Vinogradov. Contribuțiile teoretice și studiile de amănunt ale acestui învățat au stimulat atît cercetarea limbii artistice ruse cit și întocmirea unui vast Dicționar al limbii lui Pușkin din care au apărut pînă acum primele două volume. Dicționarul limbii lui Creangă va fi o lucrare lexicografică de mare importanta: ea ne va arăta detaliat lexicul, construcțiile gramaticale și stilistice specifice povestitorului moldovean și, în același timp, fiindcă acest scriitor oglindește în opera sa cu o excepțională originalitate graiul popular romînesc, Dicționarul va fi un prețios auxiliar al cunoașterii limbii populare. M.Sadoveanu consideră pe Creangă „drept cel mai original și cel mai autentic scriitor artist”(Evocări,65—66). Autorul articolului, N. Corlăteanu, ne informează și despre primele rezultate ale cercetării limbii artistice a lui Creangă. De pildă tabloul conjuncțiilor cauzale, studiate în 10 povești, ne indică neta predominare a conjuncției populare că, folosită de 145 de ori; căci de 46 ori, pentru că 1, din pricină că 1. Scriitorul un folosește niciodată pe din cauză că, o locuțiune conjuncțională literară inexistentă în graiul popular. Frecvența unor cuvinte și a unor forme gramaticale și stilistice ilustrează caracterul popular al construcțiilor artistice. Cît despre valorile lui că, atît de frecvent la Creangă, pe primul loc, mult înaintea...
1 în nr. 8, 1958, al revistei Nistrul, organ al Uniunii scriitorilor din R.S.S.Moldovenească, Chișinău
(10.313 bytes).
Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum (DLRM) a fost conceput, inițial, ca o ediție prescurtată a Dicționarului limbii romîne literare contemporane (DLRLC), lucrare în 4 volume apărută între anii 1955 și 1957. Pentru ca materialul lexical cuprins în cele 4 volume ale DLRLC să poată încăpea în limitele unui singur volum (DLRM), s-au adoptat trei hotărîri generale preliminare:
1 — renunțarea la citate; prin excepție, s-au păstrat citate numai la cuvintele fără sens lexical propriu (conjuncții, prepoziții etc.), precum și la unele cuvinte și sensuri învechite, regionale ori figurate, unde ilustrarea cu texte era absolut necesară;
2 — reducerea proporțiilor la definiții, concentrarea sensurilor înrudite, renunțarea la unele sensuri puțin cunoscute și la așa-numitele „creații personale”;
3 — folosirea la tipar a unui corp mic de literă, cu care s-a cîștigat un spațiu de mai multe sute de pagini.
Față de varianta în 4 volume (DLRLC), Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum (DLRM) și-a propus să fie mai unitar și să ofere definiții mai accesibile pentru masele largi de cititori. Mai unitar — în sensul că a adoptat definiții-tip obligatorii pentru cuvinte care, făcînd parte din aceeași „serie semantică”, puteau și trebuiau să fie supuse unor tratamente similare. Astfel, categoriile de cuvinte-nume de zile și de luni, de popoare, de grade (militare, sociale), de litere, de numere, abstractele verbale și diminutivele etc., au fost lucrate după definiții-tip prevăzute în normele tehnice de redactare.
Mai accesibil — în sensul că a încercat să renunțe la definițiile prea savante, prea tehnice, înlocuindu-le, în măsura în care adevărul științific nu trebuia sacrificat sau vulgarizat, cu explicații mai clare, într-un limbaj mai general.
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Traducere + hypertextualizare / Traducción + hipertextualizacion.
Column A.
Pagina 95. Seche Mircea (1924 - ). Dicționarul limbii romîne moderne, Limba romîna, An 8, 1959, pag 95 – 97.
.
Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum (DLRM) a fost conceput, inițial, ca o ediție prescurtată a Dicționarului limbii romîne literare contemporane (DLRLC), lucrare în 4 volume apărută între anii 1955 și 1957. Pentru ca materialul lexical cuprins în cele 4 volume ale DLRLC să poată încăpea în limitele unui singur volum (DLRM), s-au adoptat trei hotărîri generale preliminare:
1 — renunțarea la citate; prin excepție, s-au păstrat citate numai la cuvintele fără sens lexical propriu (conjuncții, prepoziții etc.), precum și la unele cuvinte și sensuri învechite, regionale ori figurate, unde ilustrarea cu texte era absolut necesară;
2 — reducerea proporțiilor la definiții, concentrarea sensurilor înrudite, renunțarea la unele sensuri puțin cunoscute și la așa-numitele „creații personale”;
3 — folosirea la tipar a unui corp mic de literă, cu care s-a cîștigat un spațiu de mai multe sute de pagini.
Column B.
100% Machine translation.
Página 95. Seche Mircea (1924 - ). Diccionario de la lengua rumana moderna, Lengua rumana, Año 8, 1959, páginas 95 – 97.
El Diccionario de la lengua rumana moderna en un solo volumen (DLRM) fue concebido inicialmente como una edición abreviada del Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC), una obra de cuatro volúmenes publicada entre 1955 y 1957. Para que el material léxico contenido en los cuatro volúmenes del mencionado diccionario (DLRLC) se ajustara a los límites de un solo volumen, se adoptaron tres decisiones preliminares generales:
1 — renuncia a cotizaciones; por excepción, las comillas se mantuvieron sólo para palabras sin significado léxico propio (conjunciones, preposiciones, etc.), así como para algunas palabras y significados obsoletos, regionales o figurativos, donde la ilustración con textos era absolutamente necesaria;
2 — reducir las proporciones de las definiciones, concentrarse en los significados relacionados, abandonar algunos significados poco conocidos y las llamadas "creaciones personales";
3 — el uso de una fuente pequeña en la impresión, lo que permitió ahorrar varios cientos de páginas de espacio.
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation.
Página 95. Seche Mircea (1924 - ). Diccionario de la lengua rumana moderna, Lengua rumana, Año 8, 1959, páginas 95 – 97.
El Diccionario de la lengua rumana moderna en un solo volumen (DLRM) fue concebido inicialmente como una edición abreviada del Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC), una obra de cuatro volúmenes publicada entre 1955 y 1957. Para que el material léxico contenido en los cuatro volúmenes del mencionado diccionario (DLRLC) se ajustara a los límites de un solo volumen (DLRM), se adoptaron tres decisiones preliminares generales:
1 — renuncia a citaciones; por excepción, las citas se mantuvieron sólo para palabras sin significado léxico propio (conjunciones, preposiciones, etc.), así como para algunas palabras y significados obsoletos, regionales o figurativos, donde la ilustración con textos era absolutamente necesaria;
2 — reducir las proporciones de las definiciones, concentrar los significados relacionados, abandonar algunos significados poco conocidos y las llamadas "creaciones personales";
3 — el uso de una fuente tipográfica (letra) pequeña en la impresión, lo que permitió ahorrar varios cientos de páginas de espacio.
Față de varianta în 4 volume (DLRLC), Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum (DLRM) și-a propus să fie mai unitar și să ofere definiții mai accesibile pentru masele largi de cititori. Mai unitar — în sensul că a adoptat definiții-tip obligatorii pentru cuvinte care, făcînd parte din aceeași „serie semantică”, puteau și trebuiau să fie supuse unor tratamente similare. Astfel, categoriile de cuvinte-nume de zile și de luni, de popoare, de grade (militare, sociale), de litere, de numere, abstractele verbale și diminutivele etc., au fost lucrate după definiții-tip prevăzute în normele tehnice de redactare.
Mai accesibil — în sensul că a încercat să renunțe la definițiile prea savante, prea tehnice, înlocuindu-le, în măsura în care adevărul științific nu trebuia sacrificat sau vulgarizat, cu explicații mai clare, într-un limbaj mai general.
En comparación con la versión de cuatro volúmenes (DLRLC), el Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) tenía como objetivo ser más unificado y proporcionar definiciones más accesibles para las amplias masas de lectores. Más unificada, en el sentido de que adoptó definiciones estándar obligatorias para palabras que, siendo parte de la misma "serie semántica", podrían y deberían estar sujetas a tratamientos similares. De esta manera, las categorías de nombres de palabras de días y meses, de pueblos, de grados (militares, sociales), de letras, de números, abstractos verbales y diminutivos, etc., se trabajaron según definiciones estándar previstas en las normas técnicas de redacción.
Más accesible, en el sentido de que intentó abandonar definiciones demasiado académicas y demasiado técnicas y las sustituyó, en la medida en que no era necesario sacrificar o vulgarizar la verdad científica, por explicaciones más claras, en un lenguaje más general.
En comparación con la versión de cuatro volúmenes (DLRLC), el Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) tenía como objetivo ser más unificado y proporcionar definiciones más accesibles para las amplias masas de lectores. Más unificada, en el sentido de que adoptó definiciones estándar obligatorias para palabras que, siendo parte de la misma "serie semántica", podrían y deberían estar sujetas a tratamientos similares. De esta manera, las categorías de palabras-nombres de días y meses, de pueblos, de grados (militares, sociales), de letras, de números, abstractos verbales y diminutivos, etc., se trabajaron según definiciones estándar previstas en las normas técnicas de redacción.
Más accesible, en el sentido de que intentó abandonar definiciones demasiado académicas y demasiado técnicas y las sustituyó, en la medida en que no era necesario sacrificar o vulgarizar la verdad científica, por explicaciones más claras, en un lenguaje más general.
De exemplu —cuvîntul progesteronă, definit în Dicționarul limbii romîne literare contemporane (DLRLC) prin „hormon din corpul galben, necesar în procesul de reproducere” are, în noul Dicționar (DLRM), definiția mai accesibilă „hormon care se formează în ovare și care este indispensabil în procesul de reproducere”. Urmînd după Dicționarul limbii romine literare contemporane (DLRLC) — și avînd în parte aceiași autori — Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum (DLRM) a profitat considerabil de experiența recentului său înaintaș; noua lucrare lexicografică a luat în considerație nenumărate observații, sezisări sau propuneri publicate în presă sau comunícate Institutului de lingvistică din București cu ocazia apariției primelor volume ale operei amintite. În acest fel, nivelul Dicționarului limbii romîne moderne întrun volum (DLRM) a fost îmbunătățit simțitor. S-au refăcut, pornind de la aceste observații, definițiile unor cuvinte ca abordaj, abțibild, acadea, accent, accept, acreditiv, acromegalie, cabestan, cal(-putere), cală, calorifer etc., și s-au adăugat sensuri noi la cuvintele cahlă, calendar, cameleon, caracatită etc., (exemplele sint luate de la începutul fiecărei litere).
Por ejemplo, la palabra progesterona, definida en el Diccionario de la Lengua Literaria Rumana Contemporánea (DLRLC) como «hormona del cuerpo lúteo, necesaria en el proceso reproductivo» tiene, en el nuevo Diccionario (DLRM), la definición más accesible de «hormona que se forma en los ovarios y es indispensable en el proceso reproductivo». Siguiendo al Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC) —y contando en parte con los mismos autores— el Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) se benefició considerablemente de la experiencia de su predecesor reciente; La nueva obra lexicográfica tuvo en cuenta innumerables observaciones, sugerencias y propuestas publicadas en la prensa o comunicadas al Instituto de Lingüística de Bucarest con motivo de la publicación de los primeros volúmenes de la citada obra. De esta manera se mejoró significativamente el nivel del Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM). A partir de estas observaciones se restauraron las definiciones de palabras como embarque, pegatina, piruleta, acento, aceptar, crédito, acromegalia, cabrestante, caballo(-fuerza), cală, radiador, etc., y se añadieron nuevos significados a las palabras cahlă, calendario, camaleón, pulpo, etc. (los ejemplos están tomados del principio de cada letra).
Por ejemplo, la palabra progesterona, definida en el Diccionario de la Lengua Literaria Rumana Contemporánea (DLRLC) como «hormona del cuerpo lúteo, necesaria en el proceso reproductivo» tiene, en el nuevo Diccionario (DLRM), la definición más accesible de «hormona que se forma en los ovarios y es indispensable en el proceso reproductivo». Siguiendo al Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC) —y contando en parte con los mismos autores— el Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) se benefició considerablemente de la experiencia de su predecesor reciente; La nueva obra lexicográfica tuvo en cuenta innumerables observaciones, sugerencias y propuestas publicadas en la prensa o comunicadas al Instituto de Lingüística de Bucarest con motivo de la publicación de los primeros volúmenes de la citada obra. De esta manera se mejoró significativamente el nivel del Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM). A partir de estas observaciones se restauraron las definiciones de palabras como embarque, pegatina, piruleta, acento, aceptar, crédito, acromegalia, cabrestante, caballo(-fuerza), cală, radiador, etc., y se añadieron nuevos significados a las palabras cahlă, calendario, camaleón, pulpo, etc. (los ejemplos están tomados del principio de cada letra).
Pag 96
COLUMN 1.
Noul Dicționar s-a străduit să respecte într-o măsură mai mare decit predecesorul lui principiul circulației în alegerea formelor-titlu ale cuvintelor. Astfel, față de cuvinte-titlu ca autobus, cerșitor (și cerșitori, cerșitorie), competință, omogeneitate (șiomogeneiza), troleibus etc., din Dicționarul limbii romine literare contemporane, care făceau concesii principiului etimologist, Dicționarul limbii romine moderne întrun volum a adoptat formele lexicale mai uzuale autobuz, cerșetor (șicerșetori, cerșetorie), competență, omogenitate (și omogeniza), troleibuz. Dicționarul limbii romine moderne întrun volum a fost redactat inițial cu aceeași lista de cuvinte ca și varianta în 4 volume. În cursul redactării lui s-a constatat însă că această lista este necorespunzătoare. De aceea lucrarea a fost îmbogățită. Peste 1000 de noi cuvinte și-au găsit loc în noul Dicționar; cităm (de la începutul literelor A și G) cuvinte ca abiotic, abitație, abortiv, absenteist, absidial, acantacee, accelerando, accidenta, acropolă, cadastrare, calce, calcedonie, calcifiat, calcinație, calomniere, calțavetă, calvinesc.
COLUMN 2.
Original text + adăugiri Ayord.
Noul Dicționar (DLRM) s-a străduit să respecte într-o măsură mai mare decât predecesorul lui principiul circulației în alegerea formelor-titlu ale cuvintelor. Astfel, față de cuvinte-titlu ca autobus, cerșitor (și cerșitori, cerșitorie), competință, omogeneitate (și omogeneiza), troleibus etc., din Dicționarul limbii romine literare contemporane (DLRLC), care făceau concesii principiului etimologist, Dicționarul limbii romine moderne întrun volum (DLRM) a adoptat formele lexicale mai uzuale autobuz, cerșetor (și cerșetori, cerșetorie), competență, omogenitate (și omogeniza), troleibuz. Dicționarul limbii romine moderne întrun volum (DLRM) a fost redactat inițial cu aceeași listă de cuvinte ca și varianta în 4 volume (DLRLC). În cursul redactării lui s-a constatat însă că această lista este necorespunzătoare. De aceea lucrarea a fost îmbogățită. Peste 1000 de noi cuvinte și-au găsit loc în noul Dicționar (DLRM); cităm (de la începutul literelor A și G) cuvinte ca abiotic, abitație, abortiv, absenteist, absidial, acantacee, accelerando, accidenta, acropolă, cadastrare, calce, calcedonie, calcifiat, calcinație, calomniere, calțavetă, calvinesc.
Column A.
Noul Dicționar (DLRM) s-a străduit să respecte într-o măsură mai mare decât predecesorul lui principiul circulației în alegerea formelor-titlu ale cuvintelor. Astfel, față de cuvinte-titlu ca autobus, cerșitor (și cerșitori, cerșitorie), competință, omogeneitate (și omogeneiza), troleibus etc., din Dicționarul limbii romine literare contemporane (DLRLC), care făceau concesii principiului etimologist, Dicționarul limbii romine moderne întrun volum (DLRM) a adoptat formele lexicale mai uzuale autobuz, cerșetor (și cerșetori, cerșetorie), competență, omogenitate (și omogeniza), troleibuz. Dicționarul limbii romine moderne întrun volum (DLRM) a fost redactat inițial cu aceeași listă de cuvinte ca și varianta în 4 volume (DLRLC). În cursul redactării lui s-a constatat însă că această lista este necorespunzătoare. De aceea lucrarea a fost îmbogățită. Peste 1000 de noi cuvinte și-au găsit loc în noul Dicționar (DLRM); cităm (de la începutul literelor A și G) cuvinte ca abiotic, abitație, abortiv, absenteist, absidial, acantacee, accelerando, accidenta, acropolă, cadastrare, calce, calcedonie, calcifiat, calcinație, calomniere, calțavetă, calvinesc.
Column B.
100% Machine translation.
El Nuevo Diccionario (DLRM) se ha esforzado por respetar en mayor medida que su predecesor el principio de circulación en la elección de las formas de título de las palabras. Así, frente a palabras de título como autobus, mendigo (y mendigos, mendicidad), competencia, homogeneidad (y homogeneización), trolebús, etc., del Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC), que hacía concesiones al principio etimológico, el Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) adoptó las formas léxicas más comunes: autobus, mendigo (y mendigos, mendicidad), competencia, homogeneidad (y homogeneización), trolebús. El Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) se escribió inicialmente con la misma lista de palabras que la versión de cuatro volúmenes (DLRLC). Sin embargo, durante su elaboración se constató que dicha lista era insuficiente. Por eso el trabajo se enriqueció. Más de 1000 nuevas palabras han encontrado su lugar en el nuevo Diccionario (DLRM); citamos (desde el principio de las letras A y G) palabras como abiótico, habitación, abortivo, ausente, absidial, acanthacea, acelerando, accidental, acrópolis, catastro, calce, calcedonia, calcificado, calcinación, calumnia, calçaveta, calvinesco.
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation.
El Nuevo Diccionario (DLRM) se ha esforzado por respetar en mayor medida que su predecesor el principio de circulación en la elección de las formas de título de las palabras. Así, frente a palabras de título como autobus, mendigo (y mendigos, mendicidad), competencia, homogeneidad (y homogeneización), trolebús, etc., del Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC), que hacía concesiones al principio etimológico, el Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) adoptó las formas léxicas más comunes: autobus, mendigo (y mendigos, mendicidad), competencia, homogeneidad (y homogeneización), trolebús. El Diccionario de la lengua rumana moderna en un volumen (DLRM) se escribió inicialmente con la misma lista de palabras que la versión de cuatro volúmenes (DLRLC). Sin embargo, durante su elaboración se constató que dicha lista era insuficiente. Por eso el trabajo se enriqueció. Más de 1000 nuevas palabras han encontrado su lugar en el nuevo Diccionario (DLRM); citamos (desde el principio de las letras A y G) palabras como abiótico, habitación, abortivo, ausente, absidial, acanthacea, acelerando, accidental, acrópolis, catastro, calce, calcedonia, calcificado, calcinación, calumnia, calçaveta, calvinesco.
Lista a fost îmbogățită și cu numeroase regionalisme sau arhaisme mai puțin cunoscute — dar care apar la marii noștri scriitori; din opera lui Mihail Sadoveanu s-au atestat, de exemplu, în Dicționarul limbii romine moderne, cuvinte ca aldui, autocrator, bicaș, biță, birnui, botcă, canara etc., absente în Dicționarul anterior. Dimpotrivă — recent apăruta lucrare a renunțat la unele cuvinte de strictă specialitate; acroter, actinometrie, aerofotogrammetrie, Batagă (toponimic, în orașul Hunedoara!), care figurează în Dicționarul limbii romine literare contemporane, numai apar în recentul Dicționar. Credem totuși că noua operă lexicografică ar fi putut fi completată mai radical; cu lista actuală de cuvinte regionale, mai ales, ea este concurată încă de cunoscutul Dicționar al lui I.A.Candrea.
Am arătat la începutul prezentării de față că Dicționarul limbii romine moderne într-un volum urma să devină o simplă ediție rezumată a Dicționarului limbii romine literare contemporane.
Puțin după începerea redactării acest punct devedere s-a schimbat; două mari inovații fac din noul Dicționar o lucrare independentă. Aceste inovații slnt:
1 — introducerea ilustrațiilor;
2 — indicarea etimologiei cuvintelor.
Circa 3000 de ilustrații și mai multe zeci de planșe îmbogățesc forma tipărită a Dicționarului limbii romîne moderne într-un volum. Ilustrațiile aduc o nota variată, atrăgătoare în Dicționar și îndeplinesc în primul rînd un scop practic esențial: ele clarifică mai exact, mai concret numeroasele noțiuni care au, în lucrare, definiții sumare. Să ne gîndim, de pildă, la cuvintele-nume de plante ale căror definiții, oricîte note specifice ar cuprinde, se aseamănă totuși între ele. Completarea definiției cu ilustrații e de mare folos la asemenea cuvinte, mai ales dacă ținem seamă de publicul larg căruia i se adresează lucrarea. Numărul de ilustrații este mult mai reduzca în opera, din multe puncte de vedere similară, a lui I.A. Candrea.
Dar acesta exagerase, după părerea noastră, deoarece ilustrase numeroase noțiuni concrete banale, arhicunoscute (de exemplu scaun, masa etc.). în Dicționarul limbii romine moderne s-au dat ilustrații la cuvintele-nume de animale și de plante, la numele de instrumente și de aparate tehnice, la substantívele concrete regionale și învechite. Indicarea etimologiei cuvintelor reprezintă, după părerea noastră, principala inovație a Dicționarului față de lucrarea anterioară. Ținînd seamă de faptul că Dicționarul limbii romine moderne este în primul rînd un dicționar explicativ și numai în al doilea rînd unul etimologic, indicațiile etimologice se dau în general în mod sumar. S-au indicat atît etimologiile sigure cit și unele etimologii probabile; nu a fost neglijat nici principiul „etimologiei multiple” enunțat, de academicianul Al. Graur: cuvîntul romlnesc a fost explicat prin două sau mai multe filiere ori de cîte ori un s-a putut opta în mod categoric pentru una singură. Față de lucrările anterioare, Dicționarul limbii romine moderne într-un volum aduce în acest sector unele contribuții proprii.
Pagina 97.
Column A.
Se pot cita aici cuvinte ca habaciu, haihui, hapcă, haplologie (toate de la începutul literei H), care au indicații etimologice deosebite de ale celorlalte dicționare romînești. Din păcate — la începutul aceleiași litere se omit etimologiile cuvintelor ha și hă, onomatopee clare. Alte lipsuri sau erori vor fi desigur semnalate de cei care vor parcurge lucrarea. Dar utilitatea indicațiilor etimologice este de netăgăduit: aceste indicații fac din noul Dicționar un instrument indispensabil pentru anumite categorii de cititori, mai ales pentru elevi, studenți și profesori. În încheierea prezentării de față vrem să ne exprimăm regretul pentru absenta din Dicționar a unei notițe pentru îndrumarea cititorilor. Lipsa nu este incidentala; ea provine din părerea eronată — împărtășită de oparte a colectivului de autori —că noua lucrare este în totul dependentă de Dicționarul limbii romine literare contemporane. Din causa acestei lipse credem că folosirea Dicționarului limbii romine moderne nu va fi scutită de unele dificultăți.
Mircea Seche.
Un dicționar al limbii lui Creangă
Prof. N. Corlateanu a publicat recent un amplu articol informativ despre lucrările începute pentru întocmirea unui Dicționar al limbii lui Creangă. Acest dicționar, alături de Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu, va ajuta cunoașterea mai adîncă a limbii noastre literare dintr-o epocă de intensă creație artistică îndomeniul limbii romîne. Cele două dicționare care se lucrează acum vor constitui o sursă de documentare asupra lexicului întrebuințat de cei doi mari scriitori, asupra originalității prelucrării artistice a graiului comun, vor fi o oglindă a mijloacelor lui expresive, a capacității limbii noastre de a exprima cele mai subtile nuanțe ale ideii și sentimentului. Cercetarea limbii scriitorilor este o preocupare de necontestată importanță pentru mai buna cunoaștere a evoluției istorice și estetice a limbii naționale în U.R.S.S. aceste cercetări sînt azi în plină dezvoltare, încurajate de cei mai de seamă lingviști, în frunte cu acad. V. V. Vinogradov. Contribuțiile teoretice și studiile de amănunt ale acestui învățat au stimulat atît cercetarea limbii artistice ruse cit și întocmirea unui vast Dicționar al limbii lui Pușkin din care au apărut pînă acum primele două volume. Dicționarul limbii lui Creangă va fi o lucrare lexicografică de mare importanta: ea ne va arăta detaliat lexicul, construcțiile gramaticale și stilistice specifice povestitorului moldovean și, în același timp, fiindcă acest scriitor oglindește în opera sa cu o excepțională originalitate graiul popular romînesc, Dicționarul va fi un prețios auxiliar al cunoașterii limbii populare. M.Sadoveanu consideră pe Creangă „drept cel mai original și cel mai autentic scriitor artist”(Evocări,65—66). Autorul articolului, N. Corlăteanu, ne informează și despre primele rezultate ale cercetării limbii artistice a lui Creangă. De pildă tabloul conjuncțiilor cauzale, studiate în 10 povești, ne indică neta predominare a conjuncției populare că, folosită de 145 de ori; căci de 46 ori, pentru că 1, din pricină că 1. Scriitorul un folosește niciodată pe din cauză că, o locuțiune conjuncțională literară inexistentă în graiul popular. Frecvența unor cuvinte și a unor forme gramaticale și stilistice ilustrează caracterul popular al construcțiilor artistice. Cît despre valorile lui că, atît de frecvent la Creangă, pe primul loc, mult înaintea...
1 în nr. 8, 1958, al revistei Nistrul, organ al Uniunii scriitorilor din R.S.S.Moldovenească, Chișinău
Column B.
100% Machine translation.
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation.
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Rezultatul final (fără textul traducerii pur automatice) / El resultado final (sin el texto de traducción puramente automática)
Column A.
Pagina 95. Seche Mircea (1924 - ). Dicționarul limbii romîne moderne, Limba romîna, An 8, 1959, pag 95 – 97.
Dicționarul limbii romîne moderne într-un volum (DLRM) a fost conceput, inițial, ca o ediție prescurtată a Dicționarului limbii romîne literare contemporane (DLRLC), lucrare în 4 volume apărută între anii 1955 și 1957. Pentru ca materialul lexical cuprins în cele 4 volume ale DLRLC să poată încăpea în limitele unui singur volum (DLRM), s-au adoptat trei hotărîri generale preliminare:
1 — renunțarea la citate; prin excepție, s-au păstrat citate numai la cuvintele fără sens lexical propriu (conjuncții, prepoziții etc.), precum și la unele cuvinte și sensuri învechite, regionale ori figurate, unde ilustrarea cu texte era absolut necesară;
2 — reducerea proporțiilor la definiții, concentrarea sensurilor înrudite, renunțarea la unele sensuri puțin cunoscute și la așa-numitele „creații personale”;
3 — folosirea la tipar a unui corp mic de literă, cu care s-a cîștigat un spațiu de mai multe sute de pagini.
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation.
Página 95. Seche Mircea (1924 - ). Diccionario de la lengua rumana moderna, Lengua rumana, Año 8, 1959, páginas 95 – 97.
El Diccionario de la lengua rumana moderna en un solo volumen (DLRM) fue concebido inicialmente como una edición abreviada del Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea (DLRLC), una obra de cuatro volúmenes publicada entre 1955 y 1957. Para que el material léxico contenido en los cuatro volúmenes del mencionado diccionario (DLRLC) se ajustara a los límites de un solo volumen, se adoptaron tres decisiones preliminares generales:
1 — renuncia a citaciones; por excepción, las citas se mantuvieron sólo para palabras sin significado léxico propio (conjunciones, preposiciones, etc.), así como para algunas palabras y significados obsoletos, regionales o figurativos, donde la ilustración con textos era absolutamente necesaria;
2 — reducir las proporciones de las definiciones, concentrar los significados relacionados, abandonar algunos significados poco conocidos y las llamadas "creaciones personales";
3 — el uso de una fuente tipográfica pequeña en la impresión, lo que permitió ahorrar varios cientos de páginas de espacio.
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
Sótano (Reserva de datos) / Subteran (Rezervă de date)
Autor
Seche, Mircea (1924 - )
Seche – Wikipedia en alemán 12:56, 14. Okt. 2013 Jesi Diskussion Beiträge 807 Bytes −53 https://de.wikipedia.org/w/index.php?title=Seche&oldid=123437312
https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/1710
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Page updated
Google Sites
Report abuse