Page start up on 14.06.2023_13.29 (UTC+1 / Paterna, España)
Cu privire la îmbunătăţirea activităţii organelor de judecată şi perfecţionarea legislaţiei (En cuanto a la mejora de la actividad de los órganos judiciales y la mejora de la legislación).
II. Cu privire la îmbunătăţirea activităţii organelor de judecată şi perfecţionarea legislaţiei
Conferinţa Naţională hotărăşte:
1. Se va îmbunătăţi sistemul organelor de judecată, care va avea următoarea structură:
a) consilii de judecată muncitoreşti în întreprinderi şi alte unităţi economice şi consilii de judecată ale oamenilor muncii în cooperativele agricole de producţie, instituţii şi pe lîngă consiliile populare;
b) judecătorii, care vor cuprinde în raza lor teritorială 20-30 localităţi din cadrul unui judeţ;
c) tribunale judeţene;
d) Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România.
Consiliile de judecată muncitoreşti şi consiliile de judecată ale oamenilor muncii vor funcţiona pe lîngă organele de conducere colectivă din unităţile respective sau, după caz, pe lîngă consiliile populare comunale, orăşeneşti sau municipale şi vor fi alcătuite din judecători populari.
Consiliile de judecată vor avea o competenţă mai largă decît cea a actualelor comisii constituite în unităţile socialiste şi pe lîngă consiliile populare. Ele vor soluţiona, în principal, litigii de muncă, unele litigii civile, precum şi unele litigii privind relaţiile de familie. Spre deosebire de actualele comisii de judecată, în competenţa consiliilor de judecată muncitoreşti şi ale oamenilor muncii va intra şi judecarea unor infracţiuni prevăzute de ~Codul~ penal, cum sînt cele privind tulburarea liniştii publice fără consecinţe grave, unele sustrageri din avutul obştesc şi neglijenţe în serviciu, precum şi unele infracţiuni împotriva persoanei, ca injuria, ameninţarea, lovirile simple şi altele.
Împotriva hotărîrii pronunţate de consiliile de judecată, partea nemulţumită poate face recurs la judecătorie.
Consiliile de judecată vor fi formate dintr-un număr de 11-35 judecători populari, urmînd ca judecata să se facă în complete formate din 3-7 membri. În cazurile mai grave, consiliile de judecată vor judeca sub preşedinţia unui judecător de profesie.
La activitatea de judecată a judecătoriilor, tribunalelor judeţene şi Tribunalului Suprem, se va asigura participarea judecătorilor populari, alături de judecătorii de profesie.
2. La baza constituirii consiliilor de judecată şi a instanţelor judecătoreşti va sta principiul alegerii membrilor acestora de către adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile în care funcţionează sau, după caz, de către consiliile populare ori de către Marea Adunare Naţională, pentru Tribunalul Suprem.
Judecătorii populari, ca şi judecătorii de profesie, trebuie să fie oameni ai muncii, în vîrstă de cel puţin 21 ani, care au o poziţie înaintată în activitatea profesională, participă activ la viaţa politică şi obştească, au o înaltă ţinută morală şi o conduită ireproşabilă în societate şi familie, nu au fost condamnaţi şi s-au distins în îndeplinirea exemplară a îndatoririlor de serviciu şi în respectarea legilor. Pe lîngă aceste condiţii, judecătorii de profesie trebuie să aibă studii juridice.
Durata mandatului consiliilor de judecată şi al judecătoriilor va fi de 2 ani şi jumătate, iar a mandatului tribunalelor judeţene şi al Tribunalului Suprem, de 5 ani.
Consiliile de judecată şi instanţele judecătoreşti vor prezenta periodic dări de seamă asupra activităţii lor, în faţa organelor care le-au ales.
3. Organele de judecată trebuie să asigure, în întreaga lor activitate, respectarea strictă a Constituţiei şi legilor ţării, a drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui cetăţean, să acţioneze pentru înlăturarea oricăror abuzuri sau ilegalităţi şi să sancţioneze cu toată fermitatea pe cei care încalcă legea. Totodată, organele de judecată trebuie să asigure respectarea riguroasă a principiului prezumpţiei de nevinovăţie, astfel încît nimeni să nu poată fi sancţionat decît dacă se face dovada certă a vinovăţiei sale.
În vederea garantării depline a dreptului de apărare, orice persoană are dreptul să fie asistată de un apărător, atît la efectuarea tuturor actelor de urmărire penală, cît şi în timpul judecăţii. În cauzele care se judecă de către consiliile de judecată, apărarea va putea fi asigurată, la alegerea celui în cauză, de un apărător din rîndul tovarăşilor săi de muncă.
Cercetarea faptelor de competenţa consiliilor de judecată se va face, după caz, de către conducerile unităţilor, organele de control şi inspecţie ori organele de urmărire penală. La cercetarea de către organele competente a faptelor care vor fi judecate de consiliile de judecată va putea participa şi un judecător popular. Prezentarea învinuirii în faţa consiliului de judecată va fi făcută, după caz, de către judecătorul popular care a participat la cercetări, de organele care au constatat abaterile, de conducerea unităţii ori de procuror.
Judecata se va face în unităţile socialiste, cu o procedură simplă, în prezenţa tovarăşilor de la locul de muncă, a reprezentanţilor conducerii şi organizaţiilor obşteşti. Consiliul de judecată are îndatorirea de a asculta pe cel învinuit şi a verifica în mod temeinic toate învinuirile ce i se aduc, precum şi apărările formulate de cel în cauză.
4. Pentru îndrumarea unitară a consiliilor de judecată, organizarea alegerii judecătorilor populari şi pregătirea lor, se va înfiinţa, pe lîngă Consiliul de Miniştri, o comisie centrală condusă de un viceprim-ministru, alcătuită din reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Tineretului Comunist, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Consiliului Naţional al Femeilor, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, precum şi ai Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Tribunalului Suprem, Ministerului de Interne şi Ministerului Muncii. În mod corespunzător, se vor înfiinţa astfel de comisii, la nivel judeţean, pe lîngă consiliile populare judeţene.
5. Se va perfecţiona sistemul de sancţionare a celor care săvîrşesc abateri de la normele de convieţuire socială şi legile ţării.
Pentru abaterile de la disciplina muncii, organele de conducere ale unităţilor vor aplica, după caz, sancţiunile disciplinare prevăzute de legislaţia muncii, cum sînt: mustrarea, avertismentul, reducerea uneia sau a mai multor gradaţii ori trepte de retribuţie pe o perioadă de 1-3 luni, retrogradarea în funcţie sau profesie pe aceeaşi perioadă sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Pentru abaterile de la disciplina şcolară, se vor aplica măsurile prevăzute în regulamentele şcolare, iar pentru abaterile disciplinare săvîrşite de militari, măsurile prevăzute în regulamentele militare.
Pentru anumite încălcări ale legii, care constituie contravenţii, se vor aplica de către organele administraţiei de stat, de organele de control şi inspecţie, organele de miliţie şi altele, sancţiuni contravenţionale, cum sînt avertismentul, amenda contravenţională şi alte sancţiuni prevăzute de lege.
Pentru sancţionarea persoanelor care săvîrşesc infracţiuni, în Codul penal se vor prevedea următoarele sancţiuni penale, ce se vor aplica diferenţiat, în funcţie de gravitatea faptelor, vîrsta şi experienţa de viaţă a celor vinovaţi:
a) amenda penală, care se va aplica în limitele prevăzute de lege, pentru anumite infracţiuni, în cazul în care nu este necesară aplicarea unei sancţiuni mai severe;
b) punerea sub supravegherea colectivului de muncă.
Această sancţiune se va putea aplica pe o perioadă de cel mult 3 ani pentru infracţiunile cu un grad mai mic de pericol social, anume prevăzute de lege. Ea va consta în punerea celui ce a săvîrşit infracţiunea sub supravegherea şi îndrumarea colectivului de muncă din unitatea în care lucrează; dacă făptuitorul nu este încadrat în muncă, se va dispune încadrarea sa într-o unitate socialistă. Cel sancţionat va fi obligat să presteze muncă în unitatea respectivă, cu următoarele restricţii: reţinerea unei părţi din retribuţie (între 15-20 la sută); interzicerea de a schimba locul de munca; privarea de dreptul la concediul de odihnă; în cazul în care făptuitorul a mai fost anterior sancţionat penal, durata executării sancţiunii nu se va considera vechime în muncă. Pe lîngă aceste restricţii, cel sancţionat va fi obligat să plătească integral, potrivit legii, pagubele pe care le-a cauzat. Sancţiunea va fi înscrisă în carnetul de muncă.
În vederea exercitării controlului asupra celui sancţionat, se va constitui un colectiv, format, după caz, din maistru, un reprezentant al sindicatului, al organizaţiei de tineret sau de femei, care va supraveghea comportarea acestuia, raportînd periodic consiliului de conducere al unităţii asupra modului în care cel sancţionat îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite;
c) punerea sub supravegherea organelor de stat.
Această sancţiune se va putea aplica pe o durată de cel mult 5 ani şi va consta în punerea făptuitorului sub supravegherea organelor de miliţie şi obligarea lui de a presta muncă în unitatea în care este încadrat.
Celui sancţionat i se va reţine din retribuţie o cotă mai mare decît în cazul sancţiunii precedente (între 20-25 la sută), fiindu-i aplicabile toate celelalte restricţii şi măsuri stabilite pentru sancţiunea punerii sub supravegherea colectivului de muncă. În acelaşi timp, va avea obligaţia de a se prezenta periodic la organele de miliţie şi nu va putea părăsi localitatea fără aprobarea acestora.
Această sancţiune se va aplica în cazurile anume prevăzute de lege, pentru fapte mai grave decît cele pentru care se aplică sancţiunea punerii sub supravegherea colectivului de muncă;
d) punerea sub supravegherea severă a organelor de stat.
Această sancţiune se va putea aplica pe o durată de cel mult 5 ani şi va consta în punerea făptuitorului sub supravegherea deosebită a organelor de miliţie şi obligarea lui de a presta muncă într-o unitate socialistă dintr-o altă localitate şi într-un alt loc de muncă, stabilite de organele de judecată.
Celui sancţionat îi vor fi aplicabile toate restricţiile şi măsurile prevăzute pentru cei sancţionaţi cu punerea sub supravegherea organelor de stat. El are, totodată, obligaţia de a locui în localitatea în care i s-a fixat locul de muncă, de a nu părăsi această localitate fără aprobare şi de a se prezenta periodic la organele de miliţie.
Această sancţiune se va aplica pentru fapte de o gravitate mai mare, anume prevăzute de lege, pentru fapte repetate, precum şi persoanelor care se sustrag de la supravegherea colectivului de muncă sau a organelor de stat ori nu respectă obligaţiile ce le-au fost stabilite.
Pentru a asigura o justă individualizare a sancţiunilor în raport de condiţiile în care a fost săvîrşită fapta, de conduita generală a făptuitorului, prin lege se vor stabili infracţiunile pentru care se va putea aplica fie numai sancţiunea punerii sub supravegherea organelor de stat, într-una din cele două forme, fie această sancţiune alternativ cu pedeapsa închisorii.
Pentru cel care, în cursul executării sancţiunii punerii sub supraveghere, într-una din formele ei, prin rezultatele obţinute în muncă şi în perfecţionarea pregătirii profesionale, prin comportarea la locul de muncă, în societate şi în familie, dă dovadă de o bună conduită, se va putea reduce durata de executare a sancţiunii cu o pătrime. În cazul celui care se sustrage de la executarea sancţiunii, se va putea dispune aplicarea unei sancţiuni mai grave, inclusiv a pedepsei privative de libertate;
e) închisoarea pe diferite termene, pînă la 20 ani, care se va executa în locuri de deţinere, cu obligaţia pentru cel condamnat de a presta muncă în condiţiile prevăzute de lege.
Pedeapsa închisorii se va aplica pentru infracţiunile ce aduc atingere unor valori importante ale orînduirii sociale şi de stat, cum sînt: trădarea de patrie, subminarea economiei naţionale, infracţiuni privind operaţiile de comerţ exterior, spionajul, omorul, tîlhăria, fapte grave săvîrşite prin violenţă, ultrajul împotriva autorităţii, sustragerile şi distrugerile care produc pagube importante avutului obştesc, alte infracţiuni cu grad ridicat de pericol social, infracţiuni săvîrşite în mod repetat. Este necesară sancţionarea necruţătoare a celor care se dedau la acţiuni ostile intereselor revoluţionare ale poporului nostru, construcţiei socialiste, pentru a se apăra astfel, cu toată fermitatea, cuceririle revoluţionare, munca paşnică a poporului, ordinea publică, independenţa şi suveranitatea patriei.
Pedeapsa închisorii se va aplica numai de judecătorii, tribunalele judeţene şi Tribunalul Suprem. Consiliile de judecată nu vor putea aplica această sancţiune.
Pentru cei care au o bună comportare în timpul executării pedepsei închisorii, se va prevedea posibilitatea liberării lor condiţionate, înainte de expirarea duratei acesteia, stabilindu-se termene de reducere diferenţiate în raport de gravitatea faptei săvîrşite:
f) pedeapsa cu moartea va fi prevăzută, ca o măsură excepţională, pentru infracţiuni de omor, trădare de patrie, spionaj, atentat, săvîrşite în condiţii deosebit de grave, infracţiuni de piraterie aeriană care au avut urmări deosebit de grave. Această pedeapsă nu se va aplica minorilor sau tinerilor între 18-21 ani, femeilor gravide sau care au copii mici ori în alte cazuri prevăzute de lege.
6. Se va institui un sistem sancţionator diferenţiat pentru tinerii între 18-21 ani care încalcă legile şi normele de convieţuire socială, stabilindu-se ca cea mai mare parte a sancţiunilor şi pedepselor să fie executate sub controlul colectivelor de muncă, asigurîndu-se reintegrarea cît mai rapidă a tinerilor în viaţa socială.
Cel sancţionat va fi obligat să acopere, conform legii, pagubele cauzate, fiindu-i totodată aplicabile restricţiile prevăzute pentru cei sancţionaţi cu punerea sub supraveghere. Colectivele de muncă, organizaţiile de tineret vor urmări, pe lîngă prestarea muncii de către cel sancţionat, asigurarea calificării profesionale a acestuia şi, după caz, terminarea pregătirii şcolare.
În cazul sustragerii de la supravegherea colectivului de muncă, al nerespectării normelor de disciplină şi comportare ori în cazul săvîrşirii de fapte mai grave sau repetate, se va putea aplica sancţiunea punerii sub supravegherea organelor de stat sau, după caz, a punerii sub supravegherea severă a acestor organe.
În cazul săvîrşirii unor infracţiuni cu un grad mai mare de pericol social, pentru care în Codul penal se prevede pedeapsa închisorii, limitele acestei pedepse vor fi mai reduse, cu o pătrime, faţă de pedepsele prevăzute pentru persoanele care au depăşit vîrsta de 21 de ani. În aceste cazuri, pedeapsa închisorii se va executa în locuri de deţinere, separat de condamnaţii recidivişti, urmărindu-se îndeaproape comportamentul şi reeducarea prin muncă a tinerilor.
În toate cazurile, asistarea de către un apărător a tinerilor între 18-21 ani este obligatorie.
7. În ce priveşte minorii care comit diferite abateri sau infracţiuni, măsurile de sancţionare ce vor fi aplicate acestora vor avea în vedere să-i ajute să se îndrepte şi să se încadreze în muncă alături de întregul tineret. În acest scop, ei vor fi încredinţaţi în supravegherea familiilor, a colectivelor de muncă sau a organelor de stat şi numai în cazul unor infracţiuni grave vor fi trimişi în instituţii speciale de reeducare şi muncă.
În toate cazurile în care minorii au cauzat pagube, părinţii sînt obligaţi, potrivit legii, la plata despăgubirilor.
8. Odată cu instituirea unui nou sistem de sancţiuni, vor fi scoase din Codul penal sau din legile speciale unele fapte care prezintă un grad de pericol social redus, urmînd ca acestea să fie sancţionate prin măsuri disciplinare, administrative sau de altă natură, aplicate de organele de conducere ale unităţilor.
Faţă de diferitele manifestări înapoiate, care nu constituie infracţiuni, rezultat al influenţelor străine de concepţia noastră, se va acţiona în direcţia explicării politicii partidului, se va asigura dezbaterea largă a problemelor în colective de oameni ai muncii în vederea înţelegerii măsurilor luate de partidul şi statul nostru, pentru ca cetăţenii patriei să participe cu toate forţele la înfăptuirea lor neabătută.
9. Se vor reexamina reglementările din domeniul contravenţiilor, în vederea simplificării acestora, înlăturării paralelismelor cu reglementările referitoare la abateri disciplinare şi reducerii numărului de contravenţii. Noua legislaţie trebuie să delimiteze mai precis faptele ce constituie contravenţie, astfel încît sancţiunile contravenţionale să poată fi aplicate, de regulă, numai în acele cazuri în care nu sînt prevăzute sancţiuni disciplinare.
10. În concordanţă cu evoluţia generală a societăţii, cu gradul de ridicare a conştiinţei politice şi cetăţeneşti, pe baza orientărilor stabilite, se vor aduce unele modificări radicale legislaţiei pentru ca aceasta să exprime, în modul cel mai corespunzător, schimbările care au avut loc în societatea noastră şi să dea expresie legislativă noilor instituţii şi forme de activitate, întăririi şi apărării ordinii de drept socialiste.
În acest scop, se va elabora o nouă lege privind sistemul de judecată, un nou cod penal şi de procedură penală, o nouă lege privind executarea măsurilor de influenţare obştească şi a pedepselor, o nouă legislaţie contravenţională.
De asemenea, în vederea perfecţionării reglementărilor privind relaţiile de familie, întăririi rolului şi răspunderii părinţilor în creşterea şi educarea copiilor, se va elabora un nou cod al familiei. Totodată, se vor îmbunătăţi reglementările privind divorţul prin simplificarea procedurii de judecată.
Se va elabora un nou cod civil şi un nou cod de procedură civilă şi se va asigura punerea de acord şi a altor prevederi legale cu principiile şi orientările stabilite de Conferinţa Naţională.
Măsurile aprobate de Conferinţa Naţională a partidului în domeniul justiţiei exprimă capacitatea societăţii noastre de a ridica pe o nouă treaptă asigurarea respectării legilor. Aceste măsuri oglindesc profundul umanism caracteristic concepţiei revoluţionare materialist-dialectice a partidului nostru, grija faţă de om, consecvenţa cu care partidul se preocupă de perfecţionarea raporturilor sociale dintre oameni, dintre cetăţeni şi stat, de creare a unor condiţii tot mai bune pentru ca fiecare cetăţean să-şi aducă contribuţia sa activă la dezvoltarea întregii vieţi sociale.
Pot fi de interes:
Anexă:
Cu privire la îmbunătăţirea activităţii organelor de judecată şi perfecţionarea legislaţiei
II. Cu privire la îmbunătăţirea activităţii organelor de judecată şi perfecţionarea legislaţiei
Conferinţa Naţională hotărăşte:
1. Se va îmbunătăţi sistemul organelor de judecată, care va avea următoarea structură:
a) consilii de judecată muncitoreşti în întreprinderi şi alte unităţi economice şi consilii de judecată ale oamenilor muncii în cooperativele agricole de producţie, instituţii şi pe lîngă consiliile populare;
b) judecătorii, care vor cuprinde în raza lor teritorială 20-30 localităţi din cadrul unui judeţ;
c) tribunale judeţene;
d) Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România.
II. En cuanto a la mejora de la actividad de los órganos judiciales y la mejora de la legislación
La Conferencia Nacional decide:
1. Se perfeccionará el sistema de órganos judiciales, que tendrá la siguiente estructura:
a) tribunales laborales en empresas y otras unidades económicas y tribunales laborales en cooperativas de producción agropecuaria, instituciones y además de consejos populares;
b) los jueces, que incluirán en su ámbito territorial de 20 a 30 localidades dentro de un condado;
c) tribunales de condado;
d) El Tribunal Supremo de la República Socialista de Rumanía.
Consiliile de judecată muncitoreşti şi consiliile de judecată ale oamenilor muncii vor funcţiona pe lîngă organele de conducere colectivă din unităţile respective sau, după caz, pe lîngă consiliile populare comunale, orăşeneşti sau municipale şi vor fi alcătuite din judecători populari.
Consiliile de judecată vor avea o competenţă mai largă decît cea a actualelor comisii constituite în unităţile socialiste şi pe lîngă consiliile populare. Ele vor soluţiona, în principal, litigii de muncă, unele litigii civile, precum şi unele litigii privind relaţiile de familie.
Spre deosebire de actualele comisii de judecată, în competenţa consiliilor de judecată muncitoreşti şi ale oamenilor muncii va intra şi judecarea unor infracţiuni prevăzute de ~Codul~ penal, cum sînt cele privind tulburarea liniştii publice fără consecinţe grave, unele sustrageri din avutul obştesc şi neglijenţe în serviciu, precum şi unele infracţiuni împotriva persoanei, ca injuria, ameninţarea, lovirile simple şi altele.
Împotriva hotărîrii pronunţate de consiliile de judecată, partea nemulţumită poate face recurs la judecătorie.
Consiliile de judecată vor fi formate dintr-un număr de 11-35 judecători populari, urmînd ca judecata să se facă în complete formate din 3-7 membri. În cazurile mai grave, consiliile de judecată vor judeca sub preşedinţia unui judecător de profesie.
La activitatea de judecată a judecătoriilor, tribunalelor judeţene şi Tribunalului Suprem, se va asigura participarea judecătorilor populari, alături de judecătorii de profesie.
Los consejos de los tribunales de trabajadores y los consejos de los tribunales populares de trabajo funcionarán junto con los órganos de gestión colectiva de las respectivas unidades o, en su caso, junto con los consejos populares comunales, de ciudad o municipales y estarán integrados por jueces populares.
Los consejos judiciales tendrán una competencia más amplia que la de las actuales comisiones establecidas en las unidades socialistas y junto a los consejos populares. Resolverán principalmente conflictos laborales, algunos conflictos civiles, así como algunos conflictos relacionados con las relaciones familiares. A diferencia de las actuales comisiones judiciales, la jurisdicción de los consejos judiciales del trabajo y del pueblo trabajador comprenderá también el juzgamiento de algunos delitos previstos en el ~Código Penal~, tales como los relativos a la perturbación de la paz pública sin graves consecuencias, algunos despojos de bienes públicos y la negligencia en el servicio, así como algunos delitos contra la persona, como la injuria, la amenaza, los golpes simples y otros.
Contra la decisión pronunciada por los consejos judiciales, la parte inconforme puede apelar ante el tribunal.
Los consejos judiciales estarán formados por un número de 11 a 35 jueces populares, y el juicio se hará en formaciones plenas de 3 a 7 miembros. En los casos más graves, los consejos judiciales juzgarán bajo la presidencia de un juez profesional.
En la actividad judicial de los juzgados, juzgados de condado y Tribunal Supremo se asegurará la participación de los jueces populares, así como de los jueces profesionales.
2. La baza constituirii consiliilor de judecată şi a instanţelor judecătoreşti va sta principiul alegerii membrilor acestora de către adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile în care funcţionează sau, după caz, de către consiliile populare ori de către Marea Adunare Naţională, pentru Tribunalul Suprem.
Judecătorii populari, ca şi judecătorii de profesie, trebuie să fie oameni ai muncii, în vîrstă de cel puţin 21 ani, care au o poziţie înaintată în activitatea profesională, participă activ la viaţa politică şi obştească, au o înaltă ţinută morală şi o conduită ireproşabilă în societate şi familie, nu au fost condamnaţi şi s-au distins în îndeplinirea exemplară a îndatoririlor de serviciu şi în respectarea legilor. Pe lîngă aceste condiţii, judecătorii de profesie trebuie să aibă studii juridice.
Durata mandatului consiliilor de judecată şi al judecătoriilor va fi de 2 ani şi jumătate, iar a mandatului tribunalelor judeţene şi al Tribunalului Suprem, de 5 ani.
Consiliile de judecată şi instanţele judecătoreşti vor prezenta periodic dări de seamă asupra activităţii lor, în faţa organelor care le-au ales. (3.273)
2. La base de la constitución de los consejos judiciales y de los tribunales será el principio de la elección de sus miembros por las asambleas generales de trabajadores de las unidades en que operen o, en su caso, por los consejos populares o por la Gran Asamblea Nacional, para la Corte Suprema.
Los jueces populares, al igual que los jueces profesionales, deben ser personas trabajadoras, con una edad mínima de 21 años, que ostenten un alto cargo en la actividad profesional, participen activamente en la vida política y pública, gocen de una elevada posición moral y de una conducta intachable en la sociedad y la familia, hayan sido no condenados y se distinguieron en el desempeño ejemplar de sus deberes y en la observancia de las leyes. Además de estas condiciones, los jueces profesionales deben tener estudios jurídicos.
La duración del mandato de los consejos judiciales y de los tribunales será de 2 años y medio, y el mandato de los tribunales de condado y del Tribunal Supremo, de 5 años.
Los consejos de la judicatura y los tribunales presentarán periódicamente informes sobre su actividad, ante los órganos que los eligieron.
3. Organele de judecată trebuie să asigure, în întreaga lor activitate, respectarea strictă a Constituţiei şi legilor ţării, a drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui cetăţean, să acţioneze pentru înlăturarea oricăror abuzuri sau ilegalităţi şi să sancţioneze cu toată fermitatea pe cei care încalcă legea. Totodată, organele de judecată trebuie să asigure respectarea riguroasă a principiului prezumpţiei de nevinovăţie, astfel încît nimeni să nu poată fi sancţionat decît dacă se face dovada certă a vinovăţiei sale.
În vederea garantării depline a dreptului de apărare, orice persoană are dreptul să fie asistată de un apărător, atît la efectuarea tuturor actelor de urmărire penală, cît şi în timpul judecăţii. În cauzele care se judecă de către consiliile de judecată, apărarea va putea fi asigurată, la alegerea celui în cauză, de un apărător din rîndul tovarăşilor săi de muncă.
Cercetarea faptelor de competenţa consiliilor de judecată se va face, după caz, de către conducerile unităţilor, organele de control şi inspecţie ori organele de urmărire penală. La cercetarea de către organele competente a faptelor care vor fi judecate de consiliile de judecată va putea participa şi un judecător popular. Prezentarea învinuirii în faţa consiliului de judecată va fi făcută, după caz, de către judecătorul popular care a participat la cercetări, de organele care au constatat abaterile, de conducerea unităţii ori de procuror.
Judecata se va face în unităţile socialiste, cu o procedură simplă, în prezenţa tovarăşilor de la locul de muncă, a reprezentanţilor conducerii şi organizaţiilor obşteşti. Consiliul de judecată are îndatorirea de a asculta pe cel învinuit şi a verifica în mod temeinic toate învinuirile ce i se aduc, precum şi apărările formulate de cel în cauză.
3. Los órganos judiciales deben velar, en toda su actividad, por el estricto cumplimiento de la Constitución y las leyes del país, de los legítimos derechos e intereses de todo ciudadano, actuar para eliminar los abusos o ilegalidades y sancionar con todas las penas a quienes infrinjan la ley. firmeza Al mismo tiempo, los órganos judiciales deben velar por la rigurosa observancia del principio de presunción de inocencia, de modo que nadie pueda ser sancionado sin prueba definitiva de su culpabilidad.
Para garantizar plenamente el derecho de defensa, toda persona tiene derecho a ser asistida por un abogado defensor, tanto durante la práctica de todos los actos de investigación criminal como durante el juicio. En los casos juzgados por los consejos judiciales, la defensa podrá ser asegurada, a elección del interesado, por un abogado defensor de entre sus compañeros de trabajo.
La investigación de los hechos de competencia de los consejos de la justicia se hará, en su caso, por las direcciones de las unidades, los órganos de control e inspección o los órganos de investigación criminal. Un juez popular podrá participar en la investigación por los órganos competentes de los hechos que serán juzgados por los consejos de la judicatura. La presentación de la acusación ante el tribunal se hará, en su caso, por el juez popular que intervino en las investigaciones, por los órganos que determinaron las violaciones, por la dirección de la unidad o por el fiscal.
El juicio se hará en las unidades socialistas, con un procedimiento sencillo, en presencia de compañeros de trabajo, representantes de la dirección y organismos públicos. El tribunal tiene el deber de escuchar al imputado y verificar exhaustivamente todas las acusaciones formuladas en su contra, así como las defensas formuladas por el imputado.
4. Pentru îndrumarea unitară a consiliilor de judecată, organizarea alegerii judecătorilor populari şi pregătirea lor, se va înfiinţa, pe lîngă Consiliul de Miniştri, o comisie centrală condusă de un viceprim-ministru, alcătuită din reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Tineretului Comunist, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Consiliului Naţional al Femeilor, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, precum şi ai Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Tribunalului Suprem, Ministerului de Interne şi Ministerului Muncii. În mod corespunzător, se vor înfiinţa astfel de comisii, la nivel judeţean, pe lîngă consiliile populare judeţene. (2.539)
4. Para la dirección unitaria de los consejos judiciales, la organización de la elección de los jueces populares y su formación, se constituirá una comisión central, junto al Consejo de Ministros, presidida por un viceprimer ministro, integrada por representantes de los Unión General de Sindicatos, Unión de la Juventud Comunista, Unión Nacional de Cooperativas de Producción Agropecuaria, Unión Central de Cooperativas Artesanales, Consejo Nacional de la Mujer, Comité de Problemas de los Consejos Populares, así como el Ministerio de Justicia, la Fiscalía General de la Nación, Corte Suprema de Justicia, Ministerio del Interior y Ministerio del Trabajo. En consecuencia, dichas comisiones se establecerán a nivel de condado, junto con los consejos populares de condado.
5. Se va perfecţiona sistemul de sancţionare a celor care săvîrşesc abateri de la normele de convieţuire socială şi legile ţării.
Pentru abaterile de la disciplina muncii, organele de conducere ale unităţilor vor aplica, după caz, sancţiunile disciplinare prevăzute de legislaţia muncii, cum sînt: mustrarea, avertismentul, reducerea uneia sau a mai multor gradaţii ori trepte de retribuţie pe o perioadă de 1-3 luni, retrogradarea în funcţie sau profesie pe aceeaşi perioadă sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Pentru abaterile de la disciplina şcolară, se vor aplica măsurile prevăzute în regulamentele şcolare, iar pentru abaterile disciplinare săvîrşite de militari, măsurile prevăzute în regulamentele militare.
Pentru anumite încălcări ale legii, care constituie contravenţii, se vor aplica de către organele administraţiei de stat, de organele de control şi inspecţie, organele de miliţie şi altele, sancţiuni contravenţionale, cum sînt avertismentul, amenda contravenţională şi alte sancţiuni prevăzute de lege.
Pentru sancţionarea persoanelor care săvîrşesc infracţiuni, în Codul penal se vor prevedea următoarele sancţiuni penale, ce se vor aplica diferenţiat, în funcţie de gravitatea faptelor, vîrsta şi experienţa de viaţă a celor vinovaţi:
a) amenda penală, care se va aplica în limitele prevăzute de lege, pentru anumite infracţiuni, în cazul în care nu este necesară aplicarea unei sancţiuni mai severe;
b) punerea sub supravegherea colectivului de muncă.
Această sancţiune se va putea aplica pe o perioadă de cel mult 3 ani pentru infracţiunile cu un grad mai mic de pericol social, anume prevăzute de lege. Ea va consta în punerea celui ce a săvîrşit infracţiunea sub supravegherea şi îndrumarea colectivului de muncă din unitatea în care lucrează; dacă făptuitorul nu este încadrat în muncă, se va dispune încadrarea sa într-o unitate socialistă. Cel sancţionat va fi obligat să presteze muncă în unitatea respectivă, cu următoarele restricţii: reţinerea unei părţi din retribuţie (între 15-20 la sută); interzicerea de a schimba locul de munca; privarea de dreptul la concediul de odihnă; în cazul în care făptuitorul a mai fost anterior sancţionat penal, durata executării sancţiunii nu se va considera vechime în muncă. Pe lîngă aceste restricţii, cel sancţionat va fi obligat să plătească integral, potrivit legii, pagubele pe care le-a cauzat. Sancţiunea va fi înscrisă în carnetul de muncă.
În vederea exercitării controlului asupra celui sancţionat, se va constitui un colectiv, format, după caz, din maistru, un reprezentant al sindicatului, al organizaţiei de tineret sau de femei, care va supraveghea comportarea acestuia, raportînd periodic consiliului de conducere al unităţii asupra modului în care cel sancţionat îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite;
c) punerea sub supravegherea organelor de stat.
Această sancţiune se va putea aplica pe o durată de cel mult 5 ani şi va consta în punerea făptuitorului sub supravegherea organelor de miliţie şi obligarea lui de a presta muncă în unitatea în care este încadrat.
Celui sancţionat i se va reţine din retribuţie o cotă mai mare decît în cazul sancţiunii precedente (între 20-25 la sută), fiindu-i aplicabile toate celelalte restricţii şi măsuri stabilite pentru sancţiunea punerii sub supravegherea colectivului de muncă. În acelaşi timp, va avea obligaţia de a se prezenta periodic la organele de miliţie şi nu va putea părăsi localitatea fără aprobarea acestora.
Această sancţiune se va aplica în cazurile anume prevăzute de lege, pentru fapte mai grave decît cele pentru care se aplică sancţiunea punerii sub supravegherea colectivului de muncă; (3.648)