Embedded Files
Page start up on 02.09.2025_16:29 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 27ºC, Humedad 36%, Viento 24 km/h > 39°30'23.3"N 0°26'41.1"W
The article previously processed by Ayord: Autorealizarea / Autorrealización.
The following article processed by Ayord:
(1) Munca decentă - Wikipedia în limba română > 04:10 7 octubre 2017 Ayord discusión contribs. 9265 bytes +9265 Creată prin traducerea paginii „Trabajo decente” .
Copia de seguridad / Copie de securitate
Munca decentă - Wikipedia în limba română > 04:10 7 octubre 2017 Ayord discusión contribs. 9265 bytes +9265 Creată prin traducerea paginii „Trabajo decente” .
Muncă decentă (lat. Labor decens, engl. Decent work, germ. Gute Arbeit, span. Trabajo decente) este un concept propus de Organizația Internațională a Muncii , care stabilește condițiile pe care trebuie să le reunească o relație laborală (o relație contractuală, de muncă) pentru a satisface standardele laborale internaționale, astfel încât munca să se realizeze de formă liberă, echitabilă, în condiții de siguranță, și omenește demnă.[1] Ceea ce coboară mai jos de aceste standarde, trebuie considerat ca violări aduse drepturilor umane ale lucrătorului afectat, și trebuie considerat că, în asa caz, nu avem de-a face (la modul propriu), cu o activitate laborală liberă, ci doar cu o simulare a acestei libertăți.
Munca (activitatea laborală) decentă, sintetizează aspirațiile persoanelor pe perioada vieții lor laborale (pe durata "activității lor în muncă"). Înseamnă posibilitatea de accedere la o ocupație productivă care să genereze un venit echitabil, să genereze securitate în muncă, să genereze protecție socială familiei (să își poată, lucrătorul în discuție, întreține familia), să genereze perspective mai bune de dezvoltare personală și de integrare socială, să genereze acea libertate care sa le permită subiecților să își exprima opiniile, să se organizeze și să participe la luarea acelor decizii care le influențează viața, și în afara de asta, egalitate de șanse și de tratament pentru toată lumea (fie femeie, fie bărbat). [2]
Concepte
Pentru obținerea acestui ambient denumit "muncă decentă", unele dintre instrumentele pe care Serviciile Publice de Ocupare a Posturilor de Muncă trebuie să le mențină, dezvolte și aprofundeze sunt "Itinerariile Personalizate de Inserție", ca o modalitate de acordare a atenției personalizate înspre a se gestiona politici active de ocupare cât mai efective și cât mai afective.
În ultimul deceniu al Secolului XX și în primul deceniu al secolului al XXI-lea, o bună parte dintre economiile europene, împinse din urmă de schimbările tehnologice, au cunoscut o profundă restructurare. Globalizarea, erupția (explozia) societății informaționale, noile tehnologii de comunicare și apariția unei noi relații capital/muncă, au accelerat terțiarizarea economiei și cu siguranță a făcut să dispară industria grea și o mare parte din industria manufacturieră. Acest lucru a declanșat o dramatică relocare a resurselor de la un sector la altul (inclusiv a resurselor umane și laborale). Milioane de lucrători au ajuns sa îngroașe rândurile șomajului.
Ne confruntăm cu o nouă modernitate (Beck, 2006). O societate construită în jurul valorii unei ordini post-tradiționale, în care individul se vede supus influenței unui mediu social din ce în ce mai amplu, mai global, dependent de consecința unor evenimente și influențe îndepărtate, care il afectează ca și când acestea i-ar fi foarte aproape. Lucrătorul a fost convertit în nomad, dislocat de orizonturile lui apropiate (deși încă mai păstrează legături puternice cu instituții, localități, familiari, conaționali), a fost deconectat de la geografia cunoscută, și de la experiența generațiilor anterioare. Societatea - și bineînțeles, piața muncii - se individualizează.
Lucrătorii sunt constrânși să accepte mobilitatea geografică (sunt constrânși la o viață ambulantă) și mobilitatea funcțională (schimbarea din mers a profesiunii), cum niciodată înainte n-au mai fost constrânși. Organizarea flexibilă a producției ii forțează la o continuă schimbare și la necesitatea de a-și asuma riscuri. Trecem, de la o societate a muncii, la o societate a riscului, la o societate în care se consolidează precaritatea (sărăcia), individualismul și confuzia. Diferența între societatea industrială și cea a riscului constă în faptul că schimbarăm logica de producție și de distribuție a bogăției, cu logica de producție și de distribuție de riscului, considerat acesta ultimul, ca ansamblul de amenințări viitoare care depind de deciziile luate în fiecare moment din prezent. Deciziile de luat sunt din ce în ce mai dificile, mai complexe și necesită din ce în ce mai multă reflecție, informație specializată și, de multe ori, sprijin profesional.(Beck, 2007)
Individualizarea și flexibilizarea pieței de muncă se extind, ca rezultat al sfârșitului societății industriale pe care o cunoscurăm după al Doilea Război Mondial. Individul, care înainte se structura din punct de vedere social, prin profesia sa, clasa socială și capacitatea de consum, se vede acum eliberat, dar în același timp obligat, de a alege totul, de a-și construi propria biografie, într-o specie de bricolaj care însumează identitatea, cariera profesională și caracterul.
Lucrătorul, sprijinit doar pe calificarea sa (pe capacitatea sa profesională), trebuie să ia decizii care să ii permită să se adapteze la un viitor incert. Va trebui să facă asta de o formă responsabilă și autonomă, si va avea nevoie de orientare (îndrumare), de informare și de ajutor de specialitate. Aceasta este una dintre cele mai clare simptome ale unei societăți incerte, flexibile și individualizate. În acest sens, o nouă propunere este cunoscută ca "piața de muncă tranzițională"; o nouă abordare, care oferă instrumente pentru gestionarea riscurilor, pe toată durata vieții lucrătorului. Putem defini "piețele de muncă tranziționale" ca pe acelea care permit și promovează nomadismul (itineranța, mobilitatea) lucrătorilor pe durata diferitelor situații laborale, intre care figurează tranziții între perioadele de ocupație laborală și cele de șomaj, schimbarea de la o intreprindere la alta, schimbare de ocupații, diferite tipuri de contract, muncă remunerată sau voluntară. Se tratează de o viziune a pieței în termen de fluxuri și nu de stocuri, o viziune care schimbă radical conceptul politicilor stadiului de bunăstare și, desigur, politicile în ce privește ocuparea forței de muncă, politici care deja nu mai pot fi concepute ca programe, ci, ca acompaniament. (Mercader, 2009)
Origine
Conceptul "muncă decentă" a fost introdus de către Juan Somavía, în primul său raport în calitate de Director General al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) în 1999.
Termenul a fost introdus ca răspuns la deteriorarea drepturilor lucrătorilor, deteriorare care s-a înregistrat în întreaga lume începând cu decada anilor 90, ca urmare a procesului de globalizare și a necesității de a aborda dimensiunea socială a globalizării.
Vezi și
Referințe
^ Somavía, Juan. Trabajo Decente: Memoria del Director General, OIT, 1999
^ http://www.ilo.org/global/topics/decent-work/lang--es/index.htm. Parametru necunoscut |idioma= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor); Parametru necunoscut |sitioweb= ignorat (posibil, |website=?) (ajutor); Parametru necunoscut |título= ignorat (posibil, |title=?) (ajutor); Parametru necunoscut |fechaacceso= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
Bibliografia
Beck U.(2006). "La Sociedad del Riesgo", Ed. Paidós, Barcelona, ISBN 84-493-1892-0
Beck U. (2007). "Un Nuevo Mundo Feliz,la Precariedad del Mercado de Trabajo en la Era de la Globalización". Ed. Paidós, Barcelona, ISBN 978-84-493-0968-7
Mercader Ugina J.R.(2009): "Trabajadores Maduros,un Análisis Multidisciplinar de la Edad en el Ámbito Laboral". Ed. Lex Nova Valladolid,ISBN 978-84-9898-108-7
Link-uri externe
El trabajo decente sintetiza las aspiraciones de las personas durante su vida laboral. Significa la oportunidad de acceder a un empleo productivo que genere un ingreso justo, la seguridad en el lugar de trabajo y la protección social para todos, mejores perspectivas de desarrollo personal e integración social, libertad para que los individuos expresen sus opiniones, se organicen y participen en las decisiones que afectan sus vidas, y la igualdad de oportunidades y trato para todos, mujeres y hombres.
El Programa de Trabajo Decente de la OIT
El empleo productivo y el trabajo decente son factores clave para alcanzar una globalización justa y reducir la pobreza. La OIT ha elaborado un programa para la comunidad del trabajo que se basa en la creación de empleo, los derechos en el trabajo, la protección social y el diálogo social, con la igualdad de género como un objetivo transversal.
El sentido de urgencia entre los responsables políticos internacionales – sobre todo a raíz de la crisis financiera y económica mundial de 2008 – es cada vez mayor: es apremiante proporcionar empleos de calidad asociados a la protección social y al respeto de los derechos en el trabajo, a fin de alcanzar un crecimiento económico sostenible e inclusivo y erradicar la pobreza.
El trabajo decente y los Objetivos de Desarrollo Sostenibles
Durante la Asamblea General de las Naciones Unidas en septiembre 2015, el trabajo decente y los cuatro pilares del Programa de Trabajo Decente – creación de empleo, protección social, derechos en el trabajo y diálogo social – se convirtieron en elementos centrales de la nueva Agenda 2030 de Desarrollo Sostenible. El Objetivo 8 de la Agenda 2030 insta a promover un crecimiento económico sostenido, inclusivo y sostenible, el pleno empleo productivo y el trabajo decente, y será un ámbito de actuación fundamental para la OIT y sus mandantes. Además, otros aspectos clave del trabajo decente están ampliamente presentes en las metas de muchos de los otros 16 objetivos de la nueva visión de desarrollo de las Naciones Unidas.
Las declaraciones de los líderes y los planes de acción del G20, el G7, la Unión Europea, la Unión Africana y otros organismos regionales y multilaterales también confirman la importancia del trabajo decente para salir de la crisis y el desarrollo sostenible.
(2.321 bytes)
Palabras del admin / Cuvinte de-ale admin
Column A.
Original text.
Munca decentă, munca semi-decentă și munca indecentă
Legitima indignare pe care a provocat-o xenofobia românului care ar fi agresat pe unul din livratorii nepalezi care își desfășoară activitatea în câmpul românesc al Muncii, a fost însoțită și continuată cu dovezi de ură ale multor români, la adresa acelor cetățeni români care... întrunesc condițiile pentru a beneficia de asistență socială, și chiar beneficiază de ea.
De ce foarte mulți români îi urăsc pe... asistații social?
Pentru simplul motiv că cei astfel protejați, nu mai pot fi slugăriți (la negru) de cei aflați cu o treaptă-două mai sus decât ei.
Deși procedând așa, cei aflați un pic mai sus decât primii, își coboară singuri ștacheta, fiind incapabili să înțeleagă asta, își trag... cu sârg preșul de sub propriile picioare, ca și când nu ar face-o.
Cei care au indecența de a accepta muncă semi-decentă și muncă indecentă, în loc să aspire către un ambient de muncă decentă, caută să se răzbune pe cei care, din diverse motive, nu acceptă munca indecentă, și/sau semi-decentă.
Am să creez un articol cu acest titlu ("Munca decentă, Munca semi-decentă și Munca indecentă") pentru a explica acolo, mai cu lux de amănunte, la ce vreau să mă refer... inventând două din aceste trei concepte.
Column B.
100% Machine translation.
Trabajo decente, trabajo semidecente y trabajo indecente
La legítima indignación provocada por la xenofobia del rumano que presuntamente agredió a un repartidor nepalí que trabaja en el sector laboral rumano, estuvo acompañada y continuó con la evidencia del odio de muchos rumanos hacia aquellos ciudadanos rumanos que... cumplen las condiciones para beneficiarse de la asistencia social, y de hecho se benefician de ella.
¿Por qué tantos rumanos odian... la asistencia social?
Por la sencilla razón de que quienes así están protegidos ya no pueden ser sometidos servilmente (a escondidas) por quienes están un escalón o dos por encima de ellos.
Aunque al hacerlo, quienes están un poco por encima de ellos, se rebajan a sí mismos, incapaces de comprenderlo, se quitan diligentemente el piso bajo sus pies, como si no lo supieran. Quienes tienen la indecencia de aceptar trabajo semidecente e indecente, en lugar de aspirar a un entorno laboral decente, buscan vengarse de quienes, por diversas razones, no aceptan trabajo indecente o semidecente.
Crearé un artículo titulado ("Trabajo decente, Trabajo semidecente e indecente") para explicar con más detalle a qué me refiero al inventar dos de estos tres conceptos.
Column Z.
Ayord translation.
Trabajo decente, trabajo semidecente y trabajo indecente
La legítima indignación provocada por la xenofobia del rumano que presuntamente agredió a un repartidor nepalí que trabaja en el campo laboral rumano, estuvo acompañada y continuó con la evidencia del odio de muchos rumanos hacia aquellos ciudadanos rumanos que... cumplen las condiciones para beneficiarse de la asistencia social, e incluso se benefician de ella.
¿Por qué tantos rumanos odian... a los que son socialmente asistidos?
Por la sencilla razón de que quienes así están protegidos ya no pueden ser esclavizados (en el mercado negro) por quienes están un escalón o dos por encima de ellos.
Aunque al hacerlo, quienes están un poco por encima de ellos, se rebajan a sí mismos, incapaces de comprender esta cosa, se quitan diligentemente el piso bajo sus pies, como si no lo hicieran. Quienes tienen la indecencia de aceptar trabajo semidecente e/o trabajo indecente, en lugar de aspirar hacia un entorno laboral decente, buscan vengarse de quienes, por diversas razones, no aceptan trabajo indecente o semidecente.
Crearé un artículo titulado ("Trabajo decente, trabajo semidecente y trabajo indecente") para explicar con más detalle a qué me refiero al inventar yo dos de estos tres conceptos. (ver en Facebook)
Page updated
Google Sites
Report abuse