Am înoptat noaptea trecută (16 spre 17 august 2023) la unul dintre copii, in biblioteca căruia își are locul un exemplar al ediției 1998 a DEX-ului.

Am creat pentru prima dată o pagină web de pe telefonul mobil, și a mers foarte greu (una scria-i, alta rezulta). Am făcut asta noaptea, sub pătură (spre a nu deranja nevasta, copii și nepoții, care dormeau. Pe mobil, așa... în toiul nopții, am dat căutare și am găsit, spre cumpărare online, un exemplar al DEX, ediția 1975, și am trimis linkul prin whatsapp, fetei mele mai mari, să mi-l achiziționeze și mie, pentru că la ea apelez în astfel de ocazii.

Dimineața, când s-a putut (când se treziseră toți ceilalți din casă), am luat volumul din bibliotecă, și m- am pornit să-i caut și să-i inspecționez, prefața.

Spre nemulțumirea mea, ediția 1988 a DEX are o prefață extrem de lapidară. Dacă și ediția din 1975 are o prefață la fel de lapidară, efortul meu de a-l achiziționa se va vădi a fi fost... fără rost.

Dar, ca la Loto, până nu ai lozul în mână și nu îl deschizi, nu ai de unde să știi dacă respectivul loz este câștigător, sau nu.

Vom vedea. (17.08.2023_21.31)

Pasé la noche de anoche (16 al 17 de agosto de 2023) en la casa de una de mis hijas, en cuya biblioteca tiene un ejemplar de la edición de 1998 del DEX.

Con esta ocasión he creado por primera vez una página web por medio del teléfono móvil, y fue muy difícil (porque una cosa estaba yo escribiendo, y otra cosa resultaba). Hice esto de noche, debajo de la manta (para no molestar a mi esposa, a mis hijos y a mis nietos que dormían). En mi móvil, así... en medio de la noche, busqué y encontré un volumen del DEX, edición de 1975 para comprarle por internet, y le envié el enlace por whatsapp a mi hija mayor para que me lo compre, porque es ella a quien recurro en tales ocasiones.

Por la mañana, cuando pude (cuando todo el resto de la casa se había despertado), tomé aquel volumen de la biblioteca y me dispuse a buscarle e inspeccionarle, el prefacio.

Para mi disgusto, la edición de 1988 de DEX tiene un prefacio extremadamente lapidario. Si la edición de 1975 tiene un prefacio igualmente de lapidario, mi esfuerzo por adquirirlo resultará haber sido... inútil.

Pero, como en la lotería, hasta que tenga el boleto en la mano y lo abra, no tiene forma de saber si ese boleto es ganador o no.

Veremos. (17.08.2023_21.31)

Column I.

Original text.

Dicționarul explicativ al limbii române se adresează tuturor celor care, folosind în mod curent limba română, au nevoie de informații și lămuriri noi în legătură cu vocabularul românesc actual.

Conceput ca un cuprinzător repertoriu lexical, Dicționarul înregistrează și explică foarte multe cuvinte, sensuri și unități frazeologice noi, ivite în uzul limbii române cu deosebire în ultimele două decenii.

În acest dicționar intră și cuvinte populare, regionale, arhaisme etc. care apar în operele clasice ale literaturii române. 

Definirea și explicarea cuvintelor, ca și distribuirea sensurilor, respectă principiile introduse în lexicografia românească de Institutul de lingvistică din București.

În acest cadru devenit tradițional și-au găsit locul potrivit toate noutățile de interpretare destinate îmbunătățirii descrierii cuvintelor. Ca și în dicționarele anterioare elaborate la Institutul de lingvistică din București, și în cel de față au fost incluse locuțiuni și expresii, ori de câte ori prezența lor în cursul tratării unui cuvânt se impunea cu necesitate.

Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis.

La alcătuirea planșelor ilustrative, colectivul de autori a primit sfaturile și un substanțial ajutor din partea Comisiei de ocrotire a monumentelor naturii, din partea Institutului de istorie a artelor, a Muzeului de istorie naturală "Grigore Antipa", a Muzeului satului din București, a Observatorului astronomic din București, a Uniunii arhitecților. Exprimăm și aici tuturor celor de la instituțiile menționate care ne-au sprijinit mulțumirile noastre cele mai călduroase. 

AUTORII

Column II.

Hipertextualizare / Hipertextualizacion.

Dicționarul explicativ al limbii române se adresează tuturor celor care, folosind în mod curent limba română, au nevoie de informații și lămuriri noi în legătură cu vocabularul românesc actual  (1975).

Conceput ca un cuprinzător repertoriu lexical, Dicționarul înregistrează și explică foarte multe cuvinte, sensuri și unități frazeologice noi, ivite în uzul limbii române cu deosebire în ultimele două decenii.

În acest dicționar intră și cuvinte populare, regionale, arhaisme etc. care apar în operele clasice ale literaturii române. 

Definirea și explicarea cuvintelor, ca și distribuirea sensurilor, respectă principiile introduse în lexicografia românească de Institutul (comunist) de lingvistică din București (1949).

În acest cadru devenit tradițional (traditional comunist) și-au găsit locul potrivit toate noutățile (comuniste) de interpretare destinate îmbunătățirii descrierii cuvintelor. Ca și în dicționarele anterioare elaborate la Institutul de lingvistică din București, și în cel de față au fost incluse locuțiuni și expresii, ori de câte ori prezența lor în cursul tratării unui cuvânt se impunea cu necesitate.

Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională (epurată), Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis.

La alcătuirea planșelor ilustrative, colectivul de autori a primit sfaturile și un substanțial ajutor din partea Comisiei de ocrotire a monumentelor naturii, din partea Institutului de istorie a artelor, a Muzeului de istorie naturală "Grigore Antipa", a Muzeului satului din București, a Observatorului astronomic din București, a Uniunii arhitecților. Exprimăm și aici tuturor celor de la instituțiile menționate care ne-au sprijinit mulțumirile noastre cele mai călduroase. 

AUTORII

Column A.

Original text.

Dicționarul explicativ al limbii române se adresează tuturor celor care, folosind în mod curent limba română, au nevoie de informații și lămuriri noi în legătură cu vocabularul românesc actual socialist.

Conceput ca un cuprinzător repertoriu lexical, Dicționarul înregistrează și explică foarte multe cuvinte, sensuri și unități frazeologice noi, ivite în uzul limbii române cu deosebire în ultimele două decenii.

În acest dicționar intră și cuvinte populare, regionale, arhaisme etc. care apar în operele clasice ale literaturii române. 

Definirea și explicarea cuvintelor, ca și distribuirea sensurilor, respectă principiile introduse în lexicografia românească de Institutul de lingvistică din București.

În acest cadru devenit tradițional și-au găsit locul potrivit toate noutățile de interpretare destinate îmbunătățirii descrierii cuvintelor. Ca și în dicționarele anterioare elaborate la Institutul de lingvistică din București, și în cel de față au fost incluse locuțiuni și expresii, ori de câte ori prezența lor în cursul tratării unui cuvânt se impunea cu necesitate.

Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis.

La alcătuirea planșelor ilustrative, colectivul de autori a primit sfaturile și un substanțial ajutor din partea Comisiei de ocrotire a monumentelor naturii, din partea Institutului de istorie a artelor, a Muzeului de istorie naturală "Grigore Antipa", a Muzeului satului din București, a Observatorului astronomic din București, a Uniunii arhitecților. 

Exprimăm și aici tuturor celor de la instituțiile menționate care ne-au sprijinit ... mulțumirile noastre cele mai călduroase. 

AUTORII

Column Z.

Ayord translation.

El diccionario explicativo de la lengua rumana está dirigido a todos aquellos que, utilizando habitualmente la lengua rumana, necesitan informaciones y aclaraciones nuevas  en relación con el vocabulario rumano actual.

Concebido como un integral repertorio léxico, el Diccionario registra y explica muchas palabras, significados y unidades fraseológicas nuevas que surgieron en el uso de la lengua rumana, especialmente en las últimas dos décadas.

Este diccionario incluye también palabras populares, regionales, arcaísmos, etc. que aparecen en las obras clásicas de la literatura rumana.

La definición y la explicación de las palabras, así como la distribución de los significados, respetan los principios introducidos en la lexicografía rumana por el Instituto de Lingüística de Bucarest.

En este marco que se ha vuelto tradicional, todas las novedosas interpretaciones destinadas a mejorar la descripción de las palabras han encontrado su lugar. Como en los diccionarios anteriores elaborados en el Instituto de Lingüística de Bucarest, en éste también se incluyeron locuciones y expresiones, siempre que su presencia durante el tratamiento de una palabra fuera absolutamente necesaria.

Para respetar la tradición de la lexicografía nacional, el Diccionario también indica el origen de las palabras registradas, aunque no es un diccionario etimológico propiamente dicho.

Para la realización de las plantillas ilustrativas, el grupo de autores recibió asesoramiento y sustancial ayuda de la Comisión para la Protección de los Monumentos Naturales, del Instituto de Historia del Arte, del Museo de Historia Natural "Grigore Antipa", del Museo de la Villa de Bucarest, del Observatorio astronómico de Bucarest, del Sindicato de Arquitectos. 

También expresamos aquí nuestro más cálido agradecimiento a todas aquellas personas de las instituciones mencionadas que nos apoyaron.

LOS AUTORES

Column I.

Original text.

Dicționarul TEZAUR al limbii române

Dicționarul limbii române rămâne opera academică reprezentativă pentru istoria vocabularului și a culturii noastre în general, fiind un instrument absolut necesar în primul rând pentru cercetători (lingviști, istorici, geografi etc.), dar și pentru toți cei care vor să cunoască reflectarea lingvistică a evoluției societății românești de la origini până în prezent.

În prezent, se lucrează la o ediție nouă a Dicționarului TEZAUR, care va fi și informatizată, asemenea dicționarelor marilor limbi europene.

Dicționarul academic al limbii române a fost început, în diverse forme și prin apelul la reprezentanți de marcă ai lingvisticii românești, acum 150 de ani, și a cunoscut mai multe etape de realizare: de la concepția latinistă a lui August Treboniu Laurian și I. C. Maxim, prin contribuțiile notabile ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și ale lui Alexandru Philippide, la realizarea substanțială a lui Sextil Pușcariu. Împreună cu o echipă formată din lexicografi de marcă, Sextil Pușcariu a construit și publicat, între 1906 și 1944, literele A-C, F-K și o parte din litera L. Partea coordonată de Pușcariu (DA) a reprezentat și reprezintă încă o capodoperă a lexicografiei istorice românești prin concepția modernă, prin numărul de izvoare, prin luarea în considerare a fondului fundamental al limbii noastre și prin discuția etimologică, de largă deschidere spre limbile învecinate geografic și înrudite cultural.

Lucrările la DLR au fost reluate după război, cu întreruperi datorate unor alte proiecte lexicografice, și au cunoscut o remarcabilă continuitate începând cu anul 1965, odată cu publicarea literei M. Noua serie a Dicționarului-tezaur, elaborată de cercetători de la cele trei mari institute ale Academiei Române (de la București, Iași și Cluj-Napoca) și revizuită la București sub coordonarea academicienilor Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, înregistrează cuvintele atestate în toate registrele stilistice și în toate epocile de evoluție a limbii, inclusiv neologismele, fiind coordonată, din anul 2000, de academicienii Marius Sala şi Gheorghe Mihăilă și încheiată în anul 2010. Tot în același an a fost publicată, în 19 volume, ediția anastatică integrală a DLR, având o structură complexă și modernă, cu o bibliografie mult augmentată și cu o perspectivă echilibrată asupra tuturor componentelor sale (selecția lexicală, mărci diastratice, aspectul normativ, varietatea regională, diversitatea surselor, componenta semantică etc.).

Lucrare reprezentativă a lexicografiei românești contemporane, redactată în cadrul Sectorului de lexicografie al Institutului de Lingvistică din București al Academiei Române, Dicționarul explicativ al limbii române cunoaște două ediții principale, prima la Editura Academiei în 1975 (DEX1), reluată în 1984 și completată cu un Supliment substanțial în 1988 (DEX-S), iar a doua la Editura Univers Enciclopedic în 1996 (DEX2), toate sub coordonarea acad. Ion Coteanu, împreună cu cercetători ca Mircea și Luiza Seche, Ion Dănăilă, Nicoleta Tiugan sau Lucreția Mareș. Cea de a doua ediție a DEX-ului a cunoscut reeditări cu diverse revizuiri în anii 1998, 2009, 2012 și 2016, ultima aducând și adăugiri care au dus la un corpus de 67000 de cuvinte.

Dicționarul explicativ al limbii române a fost gândit, de la început, ca un repertoriu de cuvinte din toate epocile, zonele și stilurile limbii, care să reflecte dezvoltarea vocabularului limbii române până la momentul actual. El este, în egală măsură, un dicționar explicativ, normativ și etimologic, în sensul că pune la dispoziția cititorilor, atât specialiști, cât și, mai ales, nespecialiști, informațiile cele mai importante privitoare la formele literare ale cuvintelor (cu semnalarea celor mai frecvente variații), la sensurile acestora, la includerea lor în unități complexe și la originea lor directă. Datorită imaginii sale de dicționar reprezentativ girat de Academia Română, DEX-ul a fost și este în continuare una dintre cărțile cele mai bine vândute din România și cartea cu cea mai mare încredere la public.

Începând din 2021, la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan ‒ Alexandru Rosetti” din București al Academiei Române vor începe etapele preliminare de elaborare a unei noi ediții a DEX-ului, care să corespundă, calitativ și cantitativ, stării vocabularului românesc actual.

Column II.

Adaugiri realizate de admin.

Dicționarul TEZAUR al limbii române

Dicționarul limbii române rămâne opera academică reprezentativă pentru istoria vocabularului și a culturii noastre în general, fiind un instrument absolut necesar în primul rând pentru cercetători (lingviști, istorici, geografi etc.), dar și pentru toți cei care vor să cunoască reflectarea lingvistică a evoluției societății românești de la origini până în prezent (2021).

În prezent (2021), se lucrează la o ediție nouă a Dicționarului TEZAUR, care va fi și informatizată, asemenea dicționarelor marilor limbi europene.

Dicționarul academic al limbii române a fost început, în diverse forme și prin apelul la reprezentanți de marcă ai lingvisticii românești, acum 150 de ani, și a cunoscut mai multe etape de realizare: de la concepția latinistă a lui August Treboniu Laurian și I. C. Maxim, prin contribuțiile notabile ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și ale lui Alexandru Philippide, la realizarea substanțială a lui Sextil Pușcariu. Împreună cu o echipă formată din lexicografi de marcă, Sextil Pușcariu a construit și publicat, între 1906 și 1944, literele A-C, F-K și o parte din litera L. Partea coordonată de Pușcariu (DA) a reprezentat și reprezintă încă o capodoperă a lexicografiei istorice românești prin concepția modernă, prin numărul de izvoare, prin luarea în considerare a fondului fundamental al limbii noastre și prin discuția etimologică, de largă deschidere spre limbile învecinate geografic și înrudite cultural.

Lucrările la DLR au fost reluate după război, cu întreruperi datorate unor alte proiecte lexicografice, și au cunoscut o remarcabilă continuitate începând cu anul 1965, odată cu publicarea literei M. Noua serie a Dicționarului-tezaur, elaborată de cercetători de la cele trei mari institute ale Academiei Române (de la București, Iași și Cluj-Napoca) și revizuită la București sub coordonarea academicienilor Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, înregistrează cuvintele atestate în toate registrele stilistice și în toate epocile de evoluție a limbii, inclusiv neologismele, fiind coordonată, din anul 2000, de academicienii Marius Sala şi Gheorghe Mihăilă și încheiată în anul 2010. Tot în același an a fost publicată, în 19 volume, ediția anastatică integrală a DLR, având o structură complexă și modernă, cu o bibliografie mult augmentată și cu o perspectivă echilibrată asupra tuturor componentelor sale (selecția lexicală, mărci diastratice, aspectul normativ, varietatea regională, diversitatea surselor, componenta semantică etc.).

Lucrare reprezentativă a lexicografiei românești contemporane socialiste, redactată în cadrul Sectorului de lexicografie al Institutului de Lingvistică din București al Academiei Române, Dicționarul explicativ al limbii române cunoaște două ediții principale, prima la Editura Academiei în 1975 (DEX1) [(dupa Tezele din iulie 1971)], reluată în 1984 și completată cu un Supliment substanțial în 1988 (DEX-S), iar a doua la Editura Univers Enciclopedic în 1996 (DEX2), toate sub coordonarea acad. Ion Coteanu, împreună cu cercetători ca Mircea și Luiza Seche, Ion Dănăilă, Nicoleta Tiugan sau Lucreția Mareș. Cea de a doua ediție a DEX-ului a cunoscut reeditări cu diverse revizuiri în anii 1998, 2009, 2012 și 2016, ultima aducând și adăugiri care au dus la un corpus de 67000 de cuvinte.

Dicționarul explicativ al limbii române a fost gândit, de la început, ca un repertoriu de cuvinte din toate epocile, zonele și stilurile limbii, care să reflecte dezvoltarea vocabularului limbii române până la momentul actual. El este, în egală măsură, un dicționar explicativ, normativ și etimologic, în sensul că pune la dispoziția cititorilor, atât specialiști, cât și, mai ales, nespecialiști, informațiile cele mai importante privitoare la formele literare ale cuvintelor (cu semnalarea celor mai frecvente variații), la sensurile acestora, la includerea lor în unități complexe și la originea lor directă. Datorită imaginii sale de dicționar reprezentativ girat de Academia Română, DEX-ul a fost și este în continuare una dintre cărțile cele mai bine vândute din România și cartea cu cea mai mare încredere la public.

Începând din 2021, la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan ‒ Alexandru Rosetti” din București al Academiei Române vor începe etapele preliminare de elaborare a unei noi ediții a DEX-ului, care să corespundă, calitativ și cantitativ, stării vocabularului românesc actual.