Dicționarul limbii romîne literare contemporane (1955)
/
Prefața
Lista de subpagini / Lista de subpaginas:
Page start up on 05.08.2023_12.01 (UTC+1 / Lipănești, Prahova, România). 28ºC, Umiditate 50%, Vânt 13 km/h
Pagini direct relaționate / Páginas directamente relacionadas
Motto:
Cine a intrat în hora comunistă (cine și-a potrivit pasul la ea), a servit sistemului comunist, indiferent în ce linie s-a aflat (Linia întâi, Linia a doua, etc).
Quien entró en la hora comunista (quien acompañó su paso con ella), servía al sistema comunista, independientemente de en qué línea estuviera (Primera Línea, Segunda Línea, etc.).
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
ACADEMIA DE LA REPÚBLICA POPULAR DE RUMANIA
DICȚIONARUL LIMBII ROMÎNE LITERARE CONTEMPORANE
DICCIONARIO DE LA LENGUA RUMANA LITERARIA CONTEMPORÁNEA
VOLUMUL I (A - C)
TOMO I (A - C)
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE, 1955
EDICION DE LA ACADEMIA DE LA REPÚBLICA POPULAR RUMANA, 1955
Reservado para video
DICȚIONARUL LIMBII ROMÎNE CONTEMPORANE a fost întocmit, sub îndrumarea Secției a VI-a de Știința limbii, literatură și arte a Academiei R.P.R. și conform directivelor Prezidiului Academiei R.P.R., de Institutul de lingvistică din București sub direcția prof. univ. DIMITRIE MACREA și de Institutul de lingvistică din Cluj sub direcția acad. EMIL PETROVICI
EL DICCIONARIO DE LA LENGUA RUMANA CONTEMPORÁNEA fue compilado bajo la dirección de la 6ª Sección de Ciencias del Lenguaje, Literatura y Artes de la Academia R.P.R. y de acuerdo con las directivas del Presidium de la Academia RPR, por el Instituto de Lingüística de Bucarest bajo la dirección del Prof. Univ. DIMITRIE MACREA y el Instituto de Lingüística de Cluj bajo la dirección de acad. EMIL PETROVICI
COMISIA DE REVIZIE FINALĂ
Acad. Iorgu Iordan, Alexandru Graur, membru corespondent al Academiei R.P.R., Jacques Byck, Vasile Breban, Gheorghe Bulgăr, Ana Canarache, Nicolae Dănilă, Vladimir Drimba, Florența Sădeanu, Ilie Stanciu, Maria Turdeanu.
COMITÉ DE REVISIÓN FINAL
Acad. Iorgu Iordan, Alexandru Graur, miembro correspondiente de la Academia RPR, Jacques Byck, Vasile Breban, Gheorghe Bulgăr, Ana Canarache, Nicolae Dănilă, Vladimir Drimba, Florentsa Sădeanu, Ilie Stanciu, Maria Turdeanu.
Revizori:
Finuța Asan, Elena Boilă, Olimpiu Boitoș, Constantina Căplescu, Ilie Constantinescu, Iancu Fischer, Maria Iliescu, Constant Maneca, Teodor Naum, Rodica Ocheșeanu, Valeriu Pop, Alexandra Pușcaru, Luiza Seche, Mircea Seche, Rovena Șenchi, Ipolit Tarnavschi
Revisores:
Finuța Asan, Elena Boilă, Olimpiu Boitoș, Constantina Căplescu, Ilie Constantinescu, Iancu Fischer, Maria Iliescu, Constant Maneca, Teodor Naum, Rodica Ocheșeanu, Valeriu Pop, Alexandra Pușcaru, Luiza Seche, Mircea Seche, Rovena Șenchi, Ipolit Tarnavschi
Redactori:
Acad. Alexandru Rosetti, Ion Cernăianu, Lili Chirvai, Georgeta Fanea, Eugenia Găitan, Leontin Ghergariu, Mircea Homorodean, Alexandru Indrea, Liliana Macarie, Iulia Manoliu, Georgeta Marin, Dumitru Muster, Maria Mușlea, Maria Nalik, Maria Oprean, Virgil Orghidan, Edgar Papu, Aurelia Stan, Ionel Stan, Virgil Stanciu, Maria Strugaru, Ion Suchianu, Gheorghe Șerban, Zizi Ștefănescu-Goangă, Nicolae Tcaciuc-Albu, Emilia Todoran, Stela Turjanski, prof. univ. Tudor Vianu, Loti Wechsler.
Editores:
Acad. Alexandru Rosetti, Ion Cernăianu, Lili Chirvai, Georgeta Fanea, Eugenia Găitan, Leontin Ghergariu, Mircea Homorodean, Alexandru Indrea, Liliana Macarie, Iulia Manoliu, Georgeta Marin, Dumitru Muster, Maria Mușlea, Maria Nalik, Maria Oprean, Virgil Orghidan, Edgar Papu, Aurelia Stan, Ionel Stan, Virgil Stanciu, Maria Strugaru, Ion Suchianu, Gheorghe Șerban, Zizi Ștefănescu-Goangă, Nicolae Tcaciuc-Albu, Emilia Todoran, Stela Turjanski, Prof. Univ. Tudor Vianu, Loti Wechsler.
AU COLABORAT PARȚIAL:
Prof. univ. Victor Cheresteșiu, Petre Alexandrescu, Tamara Grosaru, Zoe Melitescu, Petre Neiescu, Aurel Nicolescu, Liviu Onu, prof. univ. Ștefan Pașca, Valentina Pop, Iosif Rosemberg, Dumitru G. Dem Teodorescu, Romulus Todoran, Mircea Zdrenghea.
COLABORADO PARCIALMENTE:
Prof. Univ. Victor Cherestesiu, Petre Alexandrescu, Tamara Grosaru, Zoe Melitescu, Petre Neiscu, Aurel Nicolescu, Liviu Onu, profesor universitario. Stefan Pașca, Valentina Pop, Iosif Rosemberg, Dumitru G. Dem Teodorescu, Romulus Todoran, Mircea Zdrenghea.
De vazut / Véase : Mihai Roller si "stalinizarea" istoriografiei romanesti.
COLECTIVUL DE CORECTURĂ
Ion Lecca, Jana Albin, Dorina Bîrsan, Cecilia Burghelea, Ana Buzi, Eugenia Contraș, Steliana Costin, Carola Frankel, Ecaterina Ionașcu, Nazica Mayer, Octavian Niculescu, Elena Periețeanu, Grigore Tănăsescu.
COLECTIVO DE CORRECCIÓN
Ion Lecca, Jana Albin, Dorina Bîrsan, Cecilia Burghelea, Ana Buzi, Eugenia Contraș, Steliana Costin, Carola Frankel, Ecaterina Ionașcu, Nazica Mayer, Octavian Niculescu, Elena Periețeanu, Grigore Tănăsescu.
CUVÎNT ÎNAINTE
Publicarea "Dicționarului limbii romîne literare contemporane" împlinește o nevoie culturală adînc și îndelungat simțită de poporul nostru. Atît din punct de vedere al prestigiului național cît mai ales din necesități practice, această lucrare trebuia să vadă de mult lumina tiparului.Nevoile numeroase la care răspund dicționarele în răspîndirea cunoștințelor și a învățării unei limbi corecte și unitare sînt deplin evidențiate îndeosebi de cultura sovietică, prin numărul mare și prin edițiile dese ale acestor opere, pe drept cuvânt considerate ca manifestări de bază ale conștiinței culturale a popoarelor.
Dicționarul și gramatica sunt pîrghii ale dezvoltării culturii, verigi ale progresului social al oricărui popor.
Elaborarea dicționarului și a gramaticii limbii romîne, a devenit posibilă abia astăzi, în condițiile avîntului cultural promovat de politica Partidului Muncitoresc Romîn de înlăturare grabnică a lipsurilor trecuturilor și de creare a celor mai bune condiții de dezvoltare a culturii naționale.
Milioanele de oameni ai muncii din țara noastră, ridicați la lumină de politica de alfabetizare și de largă dezvoltare a învățămîntului, activiștii pe frontul culturii --- propagandiști, lectori, instructori, corespondenți, traducători, studenți, profesori, etc. --- așteptau cu nerăbdare apariția unui dicționar care să oglindească bogăția limbii noastre și să-i ajute la folosirea ei cît mai corectă în scris și vorbit.
Prin alcătuirea "Dicționarului limbii romîne literare contemporane", Academia Republicii Populare Romîne s-a străduit să răspundă acestei cerințe.
(1.603 bytes)
Column A.
Original text copied by typing.
CUVÎNT ÎNAINTE
Publicarea "Dicționarului limbii romîne literare contemporane" împlinește o nevoie culturală adînc și îndelungat simțită de poporul nostru. Atît din punct de vedere al prestigiului național cît mai ales din necesități practice, această lucrare trebuia să vadă de mult lumina tiparului.
Nevoile numeroase la care răspund dicționarele în răspîndirea cunoștințelor și a învățării unei limbi corecte și unitare sînt deplin evidențiate îndeosebi de cultura sovietică, prin numărul mare și prin edițiile dese ale acestor opere, pe drept cuvânt considerate ca manifestări de bază ale conștiinței culturale a popoarelor.
Dicționarul și gramatica sunt pîrghii ale dezvoltării culturii, verigi ale progresului social al oricărui popor.
Elaborarea dicționarului și a gramaticii limbii romîne, a devenit posibilă abia astăzi, în condițiile avîntului cultural promovat de politica Partidului Muncitoresc Romîn de înlăturare grabnică a lipsurilor trecuturilor și de creare a celor mai bune condiții de dezvoltare a culturii naționale.
Milioanele de oameni ai muncii din țara noastră, ridicați la lumină de politica de alfabetizare și de largă dezvoltare a învățămîntului, activiștii pe frontul culturii --- propagandiști, lectori, instructori, corespondenți, traducători, studenți, profesori, etc. --- așteptau cu nerăbdare apariția unui dicționar care să oglindească bogăția limbii noastre și să-i ajute la folosirea ei cît mai corectă în scris și vorbit.
Prin alcătuirea "Dicționarului limbii romîne literare contemporane", Academia Republicii Populare Romîne s-a străduit să răspundă acestei cerințe.
Column B.
PALABRA ANTES
La publicación del "Diccionario de la Lengua Rumana Literaria Contemporánea" responde a una profunda y sentida necesidad cultural de nuestro pueblo. Tanto desde el punto de vista del prestigio nacional como, sobre todo, de las necesidades prácticas, esta obra tuvo que ver la luz en forma impresa durante mucho tiempo.
destacado especialmente por la cultura soviética, por el gran número y por las frecuentes ediciones de estas obras, justamente consideradas como manifestaciones básicas de la conciencia cultural de los pueblos.
El diccionario y la gramática son palancas del desarrollo de la cultura, eslabones del progreso social de cualquier pueblo.
La elaboración del diccionario y de la gramática de la lengua rumana sólo ha sido posible hoy, en las condiciones del avance cultural promovido por la política del Partido de los Trabajadores Rumanos para eliminar rápidamente las deficiencias del pasado y crear las mejores condiciones para la desarrollo de la cultura nacional.
Los millones de trabajadores de nuestro país, sacados a la luz por la política de alfabetización y el amplio desarrollo de la educación, los activistas del frente cultural ---propagandistas, conferencistas, instructores, corresponsales, traductores, estudiantes, maestros, etc. --- esperaban con ansias la aparición de un diccionario que reflejara la riqueza de nuestro idioma y les ayudara a utilizarlo lo más correctamente posible al escribir y hablar.
Al compilar el "Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea", la Academia de la República Popular Rumana trató de cumplir con este requisito.
Column C.
PALABRA ANTES
La publicación del "Diccionario de la Lengua Rumana Literaria Contemporánea (1955)" responde a una profunda y sentida necesidad cultural de nuestro pueblo. Tanto desde el punto de vista del prestigio nacional como, sobre todo, de las necesidades prácticas, esta obra tuvo que ver la luz en forma impresa desde hace mucho tiempo.
Las numerosas necesidades a las que responden los diccionarios en la difusión del conocimiento y el aprendizaje de una lengua correcta y unificada, son plenamente destacadas especialmente por la cultura soviética, por el gran número y frecuentes ediciones de estas obras, justamente consideradas como manifestaciones básicas de la conciencia cultural de los pueblos.
El diccionario y la gramática son palancas del desarrollo de la cultura, eslabones del progreso social de cualquier pueblo.
La elaboración del diccionario y de la gramática de la lengua rumana sólo ha sido posible hoy, en las condiciones del avance cultural promovido por la política del Partido de los Obreros Rumanos para eliminar rápidamente las deficiencias del pasado y crear las mejores condiciones para la desarrollo de la cultura nacional.
Los millones de obreros de nuestro país, sacados a la luz por la política de alfabetización y el amplio desarrollo de la educación, los activistas del frente cultural --- propagandistas, conferencistas, instructores, corresponsales, traductores, estudiantes, maestros, etc. --- esperaban con ansias la aparición de un diccionario que reflejara la riqueza de nuestro idioma y les ayudara a utilizarlo lo más correctamente posible al escribir y hablar.
Al compilar el "Diccionario de la lengua rumana literaria contemporánea", la Academia de la República Popular Rumana trató de cumplir con este requisito.
De aici in jos text copiat si hipertextualizat incepand de la 14.08.2023_22.31 (UTC+2). Vezi un comentariu de-al meu in Facebook.
A partir de aquí, texto copiado e hipertextualizado a partir del 14.08.2023_22.31 (UTC+2). Ver un comentario mío en Facebook.
În trecutul nostru cultural, drumul străbătut pentru elaborarea unui dicționar științific al limbii romîne a fost deosebit de lung și de spinos. El oglindește în bună măsură drumul parcurs de dezvoltarea noastră culturală de la pozițiile idealiste, neștiințifice, spre adevărul științific materialist.
Istoricul alcătuirii dicționarului științific al limbii romîne începe din momentul înființării Academiei Romîne.
La 1 aprilie 1866, locotenența domnească a Principatelor Unite a decretat un "Regulament pentru formarea Societății literare romîne", viitoarea Academie Romînă, în al cărui prim articol se spune:
"Se va forma la București o societate literară cu misiuni speciale:
a) de a determina ortografia limbii romîne;
b) de a elabora gramatica limbii romîne;
En nuestro pasado cultural, el camino recorrido para la elaboración de un diccionario científico de la lengua rumana fue particularmente largo y espinoso. Refleja en gran medida el camino recorrido por nuestro desarrollo cultural desde posiciones idealistas y acientíficas hasta la verdad científica materialista. La historia de la creación del diccionario científico de la lengua rumana comienza con la fundación de la Academia Rumana. El 1 de abril de 1866, el lugarteniente principesco de los Principados Unidos decretó un "Reglamento para la formación de la Sociedad Literaria Rumana", la futura Academia Rumana, en cuyo artículo primero se dice: "Se formará en Bucarest una sociedad literaria con misiones especiales: a) determinar la ortografía del idioma rumano; b) desarrollar la gramática de la lengua rumana;
En nuestro pasado cultural, el camino recorrido para la elaboración de un diccionario científico de la lengua rumana fue particularmente largo y espinoso. Refleja en gran medida el camino recorrido por nuestro desarrollo cultural desde posiciones idealistas y acientíficas hasta la verdad científica materialista. La historia de la creación del diccionario científico de la lengua rumana comienza con la fundación de la Academia Rumana. El 1 de abril de 1866, un regencia de los Principados Unidos decretó un "Reglamento para la formación de la Sociedad Literaria Rumana", la futura Academia Rumana, en cuyo artículo primero se dice:
"Se formará en Bucarest una sociedad literaria con misiones especiales:
a) determinar la ortografía del idioma rumano;
b) desarrollar la gramática de la lengua rumana;
Page IV (from XIV).
Column A.
Original text copied by typing.
c) de a începe și de a realiza lucrarea dicționarului român" (1).
Aceste trei obiective, fixate Academiei Române chiar prin actul ei de constituire, nu au putut fi atinse
Ortografia a fost stabilită de mai multe ori, pornindu-se însă aproape întotdeauna de la principiul etimologic, cu excepția reformei ortografice din 1932, care a făcut pentru prima oară concesii largi principiului fonetic. Astăzi s-a putut realiza ortografia științifică a limbii romîne, prin recunoașterea deplină a principiului fonetic ca factor fundamental al scrierii corecte a limbii noastre.
Column B.
c) iniciar y completar el trabajo del diccionario rumano" (1).
Estos tres objetivos, establecidos para la Academia Rumana por su acto fundacional, no pudieron lograrse
La ortografía ha sido establecida varias veces, pero casi siempre partiendo del principio etimológico, a excepción de la reforma ortográfica de 1932, que por primera vez hizo amplias concesiones al principio fonético. Hoy, la ortografía científica de la lengua rumana podría lograrse, a través del pleno reconocimiento del principio fonético como factor fundamental de la correcta escritura de nuestra lengua.
Column C.
c) iniciar y realizar el trabajo del diccionario rumano" (1).
Estos tres objetivos, establecidos para la Academia Rumana desde su acto fundacional, no pudieron lograrse.
La ortografía ha sido establecida varias veces, pero casi siempre partiendo del principio etimológico, a excepción de la reforma ortográfica de 1932, que por primera vez hizo amplias concesiones al principio fonético. Hoy, la ortografía científica de la lengua rumana se ha podido lograr, a través del pleno reconocimiento del principio fonético como factor fundamental de la correcta escritura de nuestra lengua.
În ceea ce privește gramatica, alcătuirea ei a fost complet părăsită de Academie, de la eșecul încercării latinizante a lui Timotei Cipariu (1869 - 1877).
Pentru elaborarea dicționarului limbii romîne, Academia a dus însă o luptă persistentă.
Singura încercare făcută până atunci de a se alcătui un dicționar al limbii noastre era doar "Dicționarul de la Buda - 1825" (2), rezultat al muncii îndelungate începute de Samuil Micu-Clain, continuată de V. Coloși, Petru Maior și încheiată de I. Teodorovici și A. Teodori. Acest dicționar scris în patru limbi (română, latină, maghiară și germană), după modelul operelor poligloților vremii, este însă o lucrare care, prin concepția greșită latinizantă ce i-a stat la bază, a fost puțin utilizabilă, chiar pentru vremea în care a apărut.
Încercări de a întocmi un dicționar al limbii române au mai făcut, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Iordache Golescu, în Țara Romînească, și I. Budai-Deleanu, în Transilvania, dar lucrările lor au rămas doar în manuscris.
Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, avem câteva încercări de dicționare tipărite, ca cele ale lui I. D. Negulici (3), Pah. T. Stamate (4) și V. Popescu (5) etc, care nu sînt însă altceva decît compilații de pe dicționare străine.
Societatea Academică avea obligația, chiar de la înființarea ei, să întocmească dicționarul științific al limbii romîne. Ea era numită în presă și în opinia publică a vremii, "Societatea pentru limbă și dicționarul romîn".
Societatea Academică a hotărât întocmirea unui dicționar etimologist, însărcinând cu elaborarea lui pe cei mai fanatici latiniști ai vremii; August Treboniu Laurian și I. C. Massim.
"Dictionarulu limb'ei romane", în două volume, alcătuit de ei (ultimul volum în colaborare cu Iosefu Hodosiu și G. Barițiu (6) reprezintă, în istoria culturii noastre, momentul culminant al exagerărilor latiniste,... (1.867 bytes)
En cuanto a la gramática, su composición fue completamente abandonada por la Academia, desde el fracaso del intento de latinización de Timotei Cipariu (1869 - 1877).
Sin embargo, la Academia libró una lucha persistente por la elaboración del diccionario de la lengua rumana.
El único intento realizado hasta entonces de compilar un diccionario de nuestra lengua fue únicamente el "Diccionario de Buda - 1825" (2), fruto del largo trabajo iniciado por Samuil Micu-Clain, continuado por V. Coloși, Petru Maior y terminado por I. Teodorovici y A. Teodori. Este diccionario, escrito en cuatro lenguas (rumano, latín, húngaro y alemán), siguiendo el modelo de las obras de los políglotas de la época, es una obra que, por la mala concepción latinizante que le sirvió de base, fue de poca utilidad. uso, incluso para la época en que apareció.
Iordache Golescu, en Valaquia, e I. Budai-Deleanu, en Transilvania, también hicieron intentos de compilar un diccionario de la lengua rumana, en la primera mitad del siglo XIX, pero sus trabajos quedaron solo en manuscrito.
Hacia mediados del siglo XIX, tenemos algunos intentos de diccionarios impresos, como los de I. D. Negulici (3), Pah. T. Stamate (4) y V. Popescu (5), etc., que no son más que compilaciones de diccionarios extranjeros.
La Sociedad Académica tenía la obligación, desde su fundación, de preparar el diccionario científico de la lengua rumana. Fue llamado en la prensa y en la opinión pública de la época, "Sociedad para la lengua y el diccionario rumanos".
La Sociedad Académica decidió compilar un diccionario etimológico, encomendando su elaboración a los latinistas más fanáticos de la época; August Treboniu Laurian e I. C. Massim.
"Diccionario de la lengua rumana", en dos volúmenes, compilado por ellos (el último volumen en colaboración con Iosefu Hodosiu y G. Barițiu (6) representa, en la historia de nuestra cultura, el momento culminante de las exageraciones latinistas,...
En cuanto a la gramática, su composición fue completamente abandonada por la Academia, desde el fracaso del intento de latinización de Timotei Cipariu (1869 - 1877).
Sin embargo, la Academia libró una lucha persistente por la elaboración del diccionario de la lengua rumana.
El único intento realizado hasta entonces de compilar un diccionario de nuestra lengua fue únicamente el "Diccionario de Buda - 1825" (2), fruto del largo trabajo iniciado por Samuil Micu-Clain, continuado por V. Coloși, Petru Maior y terminado por I. Teodorovici y A. Teodori. Este diccionario, escrito en cuatro lenguas (rumano, latín, húngaro y alemán), siguiendo el modelo de las obras de los políglotas de la época, es una obra que, por la mala concepción latinizante que le sirvió de base, fue de poca utilidad. uso, incluso para la época en que apareció.
Iordache Golescu, en Valaquia, e I. Budai-Deleanu, en Transilvania, también hicieron intentos de compilar un diccionario de la lengua rumana, en la primera mitad del siglo XIX, pero sus trabajos quedaron solo en manuscrito.
Hacia mediados del siglo XIX, tenemos algunos intentos de diccionarios impresos, como los de I. D. Negulici (3), Pah. T. Stamate (4) y V. Popescu (5), etc., que no son más que compilaciones de diccionarios extranjeros.
La Sociedad Académica tenía la obligación, desde su fundación, de preparar el diccionario científico de la lengua rumana. Fue llamado en la prensa y en la opinión pública de la época, "Sociedad para la lengua y el diccionario rumanos".
La Sociedad Académica decidió compilar un diccionario etimológico, encomendando su elaboración a los latinistas más fanáticos de la época; August Treboniu Laurian e I. C. Massim.
"Diccionario de la lengua rumana", en dos volúmenes, compilado por ellos (el último volumen en colaboración con Iosefu Hodosiu y G. Barițiu (6) representa, en la historia de nuestra cultura, el momento culminante de las exageraciones latinistas,...
15.08.2023_21.52 (UTC+2).
... , întregul dicționar constând în cuvinte luate de autori direct din dicționarele latine și din relatinizarea cuvintelor romînești moștenite din latină.
Principiul după care s-au condus autorii dicționarului a fost excluderea din limba română a tuturor cuvintelor nelatine, deoarece ele "nu putu și nu se cade să aibă locu într-unu dictionariu romanescu" (7).
Toate cuvintele limbii române care nu sînt de origine latină au fost considerate de autorii lucrării ca "parazite". Ele au fost adunate într-un volum aparte, intitulat: "Glosariu care cuprinde vorbele d'în limb'a romana straine prin originea sau form'a loru, cumu și celle de origine indouiosa". În realitate, tocmai acest "Glosariu" cuprinde cuvintele vii, uzuale ale limbii...
(946 bytes)
... , todo el diccionario formado por palabras tomadas por los autores directamente de diccionarios latinos y de la relatinización de palabras rumanas heredadas del latín.
El principio por el que se guiaron los autores del diccionario fue la exclusión de todas las palabras no latinas del idioma rumano, porque "no podían ni debían tener un lugar en un diccionario rumano" (7).
Todas las palabras del idioma rumano que no sean de origen latino fueron consideradas por los autores de la obra como "parásitos". Se recogieron en un volumen aparte, titulado: "Glosario que incluye palabras extranjeras de la lengua rumana por su origen o forma, así como aquellas de origen dudoso". En realidad, este "Glosario" incluye las palabras vivas y comunes del idioma....
... , todo el diccionario formado por palabras tomadas por los autores directamente de diccionarios latinos y de la relatinización de palabras rumanas heredadas del latín.
El principio por el que se guiaron los autores del diccionario fue la exclusión de todas las palabras no latinas del idioma rumano, porque "no podían ni debían tener un lugar en un diccionario rumano" (7).
Todas las palabras del idioma rumano que no sean de origen latino fueron consideradas por los autores de la obra como "parásitos". Se recogieron en un volumen aparte, titulado: "Glosario que incluye palabras extranjeras de la lengua rumana por su origen o forma, así como aquellas de origen dudoso". En realidad, este "Glosario" incluye las palabras vivas y comunes del idioma...
Fragment din pagina IV a capitolului "CUVÎNT ÎNAINTE", al DLRLC - 1955
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ / LECTURA COMPLEMENTAR
(Start)
Eminescu a fost contemporan cu inceputurile crearii Academiei Romane. In poezia "Epigonii", Eminescu face referinta la o seama de poeti, de scriitori, de oameni de cultura, contemporani lui, premergatori sau post-mergatori lui.
Eminescu fue contemporáneo de los inicios de la creación de la Academia Rumana. En el poema "Epigonii", Eminescu se refiere a una serie de poetas, escritores, personas de la cultura, sus contemporáneos, predecesores o sucesores.
Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,
Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.
Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere:
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas de durere,
Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist şi mic,
Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,
Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară,
Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic.
Liră de argint, Sihleanu, - Donici cuib de-nţelepciune,
Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată?
S-au dus toţi, s-au dus cu toate pe o cale ne'nturnată.
S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb.
Eliad zidea din visuri şi din basme seculare
Delta biblicelor sunte, profeţiilor amare,
Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nţeles;
Munte cu capul de piatră de furtune detunată,
Stă şi azi în faţa lumii o enigmă n'explicată
Şi vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres.
Bolliac cânta iobagul ş-a lui lanţuri de aramă;
L-ale ţării flamuri negre Cârlova oştirea cheamă,
În prezent vrăjeşte umbre dintr-al secolilor plan;
Şi ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii,
Palid stinge-Alexandrescu sunta candel-a sperării,
Descifrând eternitatea din ruina unui an.
Pe-un pat alb ca un linţoliu zace lebăda murindă,
Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă -
Viaţa-i fu o primăvară, moartea-o părere de rău;
Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare,
Şi din liră curgeau note şi din ochi lacrimi amare
Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său.
Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.
Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne,
Căci pe mucedele pagini stau domniile române,
Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni;
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăveşte din nou, iarăşi pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.
(2371 bytes)
Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte - veselul Alecsandri,
Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum secolii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.
Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,
Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe,
Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet,
El îi pune pe-a ei frunte mândru diadem de stele,
O aşează-n tron de aur, să domnească lumi rebele,
Şi iubind-o fără margini, scrie: "visul de poet".
Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte,
Visul apelor adânce şi a stâncelor cărunte,
Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal,
El deşteaptă-n sânul nostru dorul ţării cei străbune,
El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,
Vremea lui Ştefan cel Mare, zimbrul sombru şi regal.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!
Şi de-aceea spusa voastră era suntă şi frumoasă,
Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece;
Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!
Voi, pierduţi în gânduri sunte, convorbeaţi cu idealuri;
Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri,
Căci al nostru-i sur şi rece - marea noastră-i de îngheţ,
Voi urmaţi cu răpejune cugetările regine,
Când, plutind pe aripi sunte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéţi.
Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune,
Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vieţii voastre drum de roze semănat.
Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră,
Ce la vântul cald ce-o mişcă cântări molcome respiră;
Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat.
Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,
Ce tablourile minte, ce simţirea simulează,
Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari.
O convenţie e totul; ce-i azi drept mâine-i minciună;
Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,
Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar.
"Moartea succede vieţii, viaţa succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte;
Oamenii din toate cele fac icoană şi simbol;
Numesc sunt, frumos şi bine ce nimic nu însemnează,
Împărţesc a lor gândire pe sisteme numeroase
Şi pun haine de imagini pe cadavrul trist şi gol.
Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită
Unor lucruri n'existente; carte tristă şi-ncâlcită,
Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate.
Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea.
Rămâneţi dară cu bine, sunte firi vizionare,
Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,
Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină,
Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină, -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi.
1870, 15 august (3374 bytes)
Epígonos - Mihai Eminescu.
Cuando miro los días dorados de las escrituras rumanas,
Me sumerjo como en un mar de dulces y serenos sueños
Y a mi alrededor, dulces y orgullosos manantiales parecen cantar villancicos,
O veo noches que se extienden sobre mí océanos de estrellas,
Días con tres soles a la cabeza, bosques verdes con filomas,
Con manantiales de pensamiento y ríos de canciones.
Veo poetas que escribieron un idioma, como un panal:
Boca dorada de chichindeal, Voz susurrante de dolor,
Prale la naturaleza tornada, Daniil el triste y pequeño,
Văcărescu cantando dulce amor primaveral,
Cantemir haciendo planos de cuchillos y vidrios,
Beldiman anunciando en verso la guerra del enemigo.
Libra de plata, Sihleanu, - Donici nido de sabiduría,
Que, como pocas veces sucede, meditar pone
Orejas demasiado largas o cuernos de venado;
¿Dónde está el buey bueno, dónde está el zorro diplomático?
Todos fueron, todos fueron por un camino sin desviar.
Pann, el hijo de Pepela, el sabio como un proverbio, se ha ido.
Eliad construyó a partir de sueños y cuentos de hadas seculares
El delta de historias bíblicas, amargas profecías,
Verdad bañada en soborno, esfinge impregnada de sentido;
Montaña de cabeza de piedra azotada por tormentas,
Todavía hay un enigma inexplicable ante el mundo
Y mira una roca quemada entre nubes de herejía.
Bolliac cantó el siervo y sus cadenas de bronce;
Las banderas negras del país Cârlova el ejército llama,
Actualmente conjurando sombras desde el plano de los siglos;
Y como Byron, despierto al viento salvaje del dolor,
Pálido apagar-Alexandrescu era la vela de la esperanza,
Descifrando la eternidad de la ruina de un año.
Sobre un lecho tan blanco como una sábana yace el cisne moribundo,
Yace la virgen pálida de largas pestañas, voz suave -
La vida era una primavera, la muerte un arrepentimiento;
Y su joven poeta la miró borracho,
Y las notas fluían de la lira y las lágrimas amargas de los ojos
Y así Bolintineanu comenzó su canción.
Muresan sacude la cadena con su voz oxidada,
Rompe cuerdas de metal con mano entumecida,
Llama a la piedra a la vida como el poeta mítico,
Lágrimas de dolor de las montañas, el destino le dice a los abetos,
Y rico en su pobreza como una estrella que pone,
Sacerdote de nuestro despertar, profeta de los signos de los tiempos.
Y Negruzzi borra el polvo de las viejas crónicas,
Porque en las páginas mohosas están los señoríos rumanos,
Escrito por la mano antigua de eruditos laicos;
Suave al color de tiempos lejanos,
Pintar de nuevo, de nuevo los lienzos sombríos,
¿Qué mostraron las crueles acciones de algunos caballeros tiránicos y astutos?
Y ese rey de la poesía, eternamente joven y feliz,
Lo que de las hojas te duele, lo que con el silbato te dice,
¿Qué pasa con el cuento de hadas? - dice alegre Alecsandri,
qué perlas ensartadas en el rayo rubio de la estrella,
Ahora pasan los siglos, prodigio luminoso,
Ahora se ríe entre lágrimas cuando canta Dridri.
O soñando con una dulce sombra con alas blancas plateadas,
Con dos ojos como dos cuentos de hadas místicos, profundos, huecos,
Con sonrisa de virgen, con voz suave, tierna, pausada,
Le pone en la frente una orgullosa diadema de estrellas,
Ponla en un trono de oro, para gobernar mundos rebeldes,
Y amándola sin límites, escribe: "el sueño del poeta".
O soñando con la triste dominación de la montaña fuerte,
El sueño de aguas profundas y rocas grises,
El sueño de las ancianas en los hombros de la colina,
Él despierta en nuestros corazones el anhelo por la tierra ancestral,
Él recuerda en dulces íconos la maravilla de la historia,
La época de Esteban el Grande, el bisonte oscuro y real.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
¿Nosotros otra vez? ¿nosotros, los epígonos?... Fríos sentimientos, arpas rotas,
Días pequeños, grandes pasiones, corazones viejos y feos,
Máscaras risueñas, bien colocadas sobre un personaje hostil;
Dios nuestro: sombra, patria nuestra: frase;
En nosotros todo es despojo, todo es lustre sin base;
Creíste en tu escritura, ¡nosotros no creemos en nada!
Y por eso tu discurso fue sano y hermoso,
Porque fue pensado por las mentes, porque fue sacado de los corazones,
Grandes corazones, aún jóvenes, aunque sean viejos.
El carro del mundo ha vuelto, contigo pasa el futuro;
Somos otra vez el pasado, sin corazón, tristes y fríos;
¡No tenemos nada en nosotros mismos, todo es falso, todo es extraño!
Tú, perdido en tus pensamientos, conversas con ideales;
Remendamos el cielo con estrellas, untamos el mar con olas,
Porque el nuestro es agrio y frío - nuestro mar está helado,
Rápidamente sigues los pensamientos de la reina,
Cuando, flotando en alas, están entre las estrellas claras,
En sus huellas luminosas también caminas.
Con su vela de sabiduría pálida sabiduría,
Con su sonrisa real, como una estrella que nunca se pone,
La luz de tu vida, camino de rosas sembradas.
Tu alma: un ángel, tu corazón: una libra,
que con el tibio viento que la mueve, se respiran suaves cantos;
Tu ojo vio un palacio en el mundo de los iconos.
¿Nosotros? La mirada escrutadora que nada sueña,
Qué pinturas mienten, qué sentimiento simula,
Miramos con frialdad este mundo, los llamamos visionarios.
Una convención lo es todo; lo que es correcto hoy es una mentira mañana;
Luchaste una batalla vana, cazaste un objetivo loco,
Soñaste con días dorados en este mundo amargo.
"La muerte sucede a la vida, la vida sucede a la muerte",
Este mundo no tiene otro significado, ningún otro propósito, ningún otro destino;
La gente de todas las cosas crea iconos y símbolos;
Mi nombre es, hermoso y bueno que no significa nada,
Comparten su pensamiento sobre numerosos sistemas.
Y pusieron ropas de imágenes sobre el cadáver triste y vacío.
¿Qué es el pensamiento sagrado? combinación magistral
Algunas cosas inexistentes; libro triste y enredado,
Cuanto más lo cifra, el que quiere descifrarlo.
que es la poesia Ángel pálido de ojos puros,
Juego voluptuoso con iconos y voces temblorosas.
Capas de púrpura y oro sobre el pesado polvo.
Mantente a salvo, hay hilos visionarios,
¿Por qué hiciste cantar a la ola, qué hiciste volar a la estrella?
¿Qué estás creando otro mundo sobre este mundo de barro;
Reducimos todo a polvo hoy en nosotros, manos en ruina,
Locos y genios, pequeños y grandes, sonido, alma, luz, -
Todo es polvo... El mundo es como es... y así somos nosotros.
1870, 15 de agosto
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ / LECTURA COMPLEMENTAR
(FINAL)
Continuăm cu "pagina V" (din XIV) a capitolului "Cuvînt înainte" a DLRLC - 1955
Continuamos con la "página V" (de XIV) del capítulo "Prólogo" de DLRLC - 1955
Reservado para video
Rezervat pentru video
În realitate, tocmai acest "Glosariu" cuprinde cuvintele vii, uzuale ale limbii romîne, printre care numeroase de origine latină, a căror etimologie autorii nu o cunoșteau și care, după ei, trebuiau îndepărtate din limbă.
Prin caracterul lui arbitrar, primul dicționar al Academiei a fost deci o lucrare vădit antipopulară și antiștiințifică, respinsă din primul moment de bunul simț al întregii opinii publice.
În același timp, A. de Cihac își publică remarcabilul său "Dictionnaire d'étymologie daco-romane" (1), care constituie o temeinică replică științifică dată exagerărilor latiniste.
Dicționarul lui Cihac este cel dintîi dicționar etimologic științific al limbii romîne, majoritatea explicațiilor lui etimologice fiind valabile și astăzi.
En realidad, este mismo "Glosario" incluye las palabras vivas y comunes del idioma rumano, incluidas muchas de origen latino, cuya etimología los autores desconocían y que, según ellos, deberían eliminarse del idioma.
Por su carácter arbitrario, el primer diccionario de la Academia fue pues una obra manifiestamente antipopular y anticientífica, rechazada desde el primer momento por el sentido común de toda la opinión pública.
Al mismo tiempo, A. de Cihac publica su notable "Dictionnaire d'étymologie daco-romane" (1), que es una sólida respuesta científica a las exageraciones latinistas.
El diccionario de Cihac es el primer diccionario etimológico científico de la lengua rumana, la mayoría de sus explicaciones etimológicas son válidas incluso hoy.
En realidad, este mismo "Glosario" incluye las palabras vivas y comunes del idioma rumano, incluidas muchas de origen latino, cuya etimología los autores desconocían y que, según ellos, deberían eliminarse del idioma.
Por su carácter arbitrario, el primer diccionario de la Academia fue pues una obra manifiestamente antipopular y anticientífica, rechazada desde el primer momento por el sentido común de toda la opinión pública.
Al mismo tiempo, A. de Cihac publica su notable "Dictionnaire d'étymologie daco-romane" (1), que es una sólida respuesta científica a las exageraciones latinistas.
El diccionario de Cihac es el primer diccionario etimológico científico de la lengua rumana, la mayoría de sus explicaciones etimológicas son válidas incluso hoy.
16.08.2023_17.04 (UTC+2)
În prefața lucrării sale, A. de Cihac arată că elementele latine "constituie fără discuție substanța limbii romîne", gramatica ei fiind, "cu exceptia cîtorva particularități traco-ilire, esențial latină" (2). El adaugă însă că în ceea ce privește vocabularul, "latin ca fond", acesta cuprinde, ca urmare a împrejurărilor în care a trăit poporul român, foarte numeroase elemente slave, maghiare, neogrecești și albaneze...
En el prefacio de su obra, A. de Cihac muestra que los elementos latinos "constituyen sin duda la sustancia de la lengua rumana", siendo su gramática, "con excepción de algunas peculiaridades tracoilianas, esencialmente latinas" (2) . Añade, sin embargo, que en cuanto al vocabulario, "latín como trasfondo", incluye, como consecuencia de las circunstancias en las que vivía el pueblo rumano, muchos elementos eslavos, húngaros, neogriegos y albaneses...
En el prefacio de su obra, A. de Cihac muestra que los elementos latinos "constituyen sin duda la sustancia de la lengua rumana", siendo su gramática, "con excepción de algunas peculiaridades tracoilianas, esencialmente latinas" (2) . Añade, sin embargo, que en cuanto al vocabulario, "latín como trasfondo", incluye, como consecuencia de las circunstancias en las que vivía el pueblo rumano, muchos elementos eslavos, húngaros, neogriegos y albaneses...
Un detaliu / Un detalle:
Autorul prezentei pagini, născut la 29 decembrie 1959, în comuna Păcureți, raionul Teleajen, regiunea Ploiești, Republica Populară Română.
El autor de esta página, nacido el 29 de diciembre de 1959 , en la comuna de Păcureți, distrito de Teleajen, región de Ploiesti, Republica Popular de Rumania.
11.08.2023_22.26 (UTC+2)
Viteza cu care pot eu prelucra este mult mai mică decât viteza cu care mi-aș dori să pot prelucra. După ce am creat niște pagini adiacente, am revenit aici să-i mai trag o repriză de prelucrare.
Voi începe să copiez prefața acestui DLRLC, pentru că mi se pare important ca cei ce putem, sau vrem, să facem recapitulare unor lecții care ne-au fost administrate în copilărie, sau care erau deja născute la vremea nașterii noastre.
Pe baza acestor dicționare s-au creat manuale școlare, programe școlare, s-au întreținut competiții, s-au câștigat lauri, s-au stratificat ierarhii academice. Dar, hai mai bine să vedem ce ne furnizează copiatul (prin metoda clasicei copieri la masina de scris).
08.11.2023_22.26 (UTC+2)
La velocidad a la que puedo procesar es mucho menor que la velocidad a la que me gustaría poder procesar. Después de crear algunas páginas adyacentes, volví aquí para dar otra ronda de procesamiento.
Comienzo a copiar el prefacio de este DLRLC, porque me parece importante que los que podamos, o que queramos, recapitulemos algunas lecciones que nos fueron impartidas en la infancia, o que eran nacidas ya en el momento de nuestro nacimiento. .
Sobre la base de estos diccionarios, se crearon libros de texto escolares, programas escolares, se realizaron concursos, se ganaron laureles, se estratificaron las jerarquías académicas. Pero, mejor veamos qué nos aporta la accion de copiar (mediante la clasica mecanografia)
Lista de subpagini / Lista de subpaginas: