5 trasee în zona culmii principale din Munţii Grohotiş

Doru-Călin Ciobanu (Braşov) 
Munţii Grohotiş, creasta principală, zona somitală, vedere din zona Vârfului Păltinet. Foto: Ică Giurgiu.

Descrierile corespund anului 2015.

1   Slănic gară (413 m) – podul Salina Veche – cimitir – comuna Ştefeşti – satul Scurteşti – staţia de captare a apei – Valea Brădet – La Pârlitură – Şaua La Cordun (1.030 m) – Vârful Trifoiu – Şaua nordică (1.279 m) – Valea Albă – Valea Vărbilău – staţia de captare a apei – satul Scurteşti

2   sat Scurteşti (560 m) – staţia de captare a apei – Valea Vărbilău – Valea Albă – Şaua cota 1.270 m  – Vârful Moaşa (1.432 m) – Vârful Radila Mare (1.490 m) – Muntele Radila Mică – Piscul Câinelui (1.312 m) – Valea Negraş – sat Trăisteni

3   sat Trăisteni (757 m) – Valea Negraş – Piscul Câinelui (1.312 m) – Muntele Radila Mică – Vârful Radila Mare (1.490 m) – sub Vârful Uliţa (1.565 m) – sub Vârful Grohotiş (1.768 m) – Muntele Bobu Mare – sub Vârful Bobu Mic (1.752 m) – Curmătura Mogoşului – Faţa lui Gherghel – staţiunea Cheia (875 m)

4   localitatea Brădet (773 m) – Valea Doftanei Transilvane – Pasul Predeluş (1.298 m) – Muntele Prisciu – Muntele Sloeru Mărcoşanu – Vârful Urlăţelu (1.452 m) – Muntele Cioara – Muntele Văii Negre – cabana Capra – Valea Târlung – localitatea Babarunca (894 m)

5   localitatea Brădet (773 m) – localitatea Babarunca (894 m) – Valea Târlung – cabana Capra – Muntele Văii Negre – Muntele Bobu Mare – sub Vârful Bobu Mic (1.752 m) – Curmătura Mogoşului – Plaiul Sterp – Pasul Bratocea (1.263 m) – localitatea Babarunca (894 m)

Munţii Grohotiş ocupă spaţiul dintre Văile Teleajenului şi Ramurii Mici (la est), Doftana şi Doftana Transilvană (la vest). Ghidul complet al masivului şi harta, actualizată în anul 2015, sunt disponibile, gratuit, la https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/muntii-grohotis/muntii-grohotis-harta-si-ghid . Culmea lor principală se desfăşoară pe direcţia nord-sud; ea poate fi parcursă, de la Slănic până spre Săcele în trei zile, cu cortul; descrierea integrală a crestei este la https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/muntii-grohotis/muntii-grohotis-harta-si-ghid .

 

1   Slănic gară (413 m) – podul Salina Veche – cimitir – comuna Ştefeşti – sat Scurteşti – staţia de captare a apei – Valea Brădet – La Pârlitură – Şaua La Cordun (1.030 m) – Vârful Trifoiu (1372 m) – Şaua nordică (1.279 m) – Valea Albă – Valea Vărbilău – staţia de captare a apei – sat Scurteşti

Marcaje: Slănic – Şaua nordică (între Vârfurile Trifoiul şi Moaşa) = bandă albastră; Şaua nordică – staţia de captare a apei = nemarcat (deşi, pe aici, „trece” un semn turistic care, la fel ca şi în alte multe masive montane de la noi se află în „grija” a diverse autorităţi). Diferenţă de nivel: 959 m. Timp de parcurs: 8 ore.

Din Braşov putem ajunge în Slănic cu trenul, pe magistrala C.F.R. 300, până în staţia Buda, de unde luăm alt tren, spre Slănic.

Din gara Slănic parcurgem străzile Vasile Alecsandri şi Alexandru Odobescu, apoi intrăm pe strada Praporgescu, pe care o părăsim după 10 minute spre dreapta. Intrăm pe un drum de care, traversăm o vâlcea şi începem să urcăm prin livezile şi fâneţele localnicilor. După ¼ ore poteca marcată părăseşte drumul de care, sărim un pârleaz şi urcăm printre pâlcuri de arbori. Mai sus reîntâlnim drumul de care şi îl urmăm scurt timp prin livadă, spre dreapta, până pe culme, unde-l părăsim, sărim un pârleaz metalic, parcurgem 10 minute pe curba de nivel, chiar pe sub muchia dealului şi ajungem în şaua de pe plaiul Slănicului (585 m).

De aici începem să coborâm spre vest, pe muchia unui deal. După ¼ ore sărim un ultim pârleaz, spre stânga, părăsim muchia, coborând pe versant, prin livezi. Mai jos poteca se bifurcă şi alegem varianta din dreapta, care conduce în scurt timp la intrarea în Ştefeşti. Traversăm Valea Poienii pe puntea metalică şi parcurgem încă 500 metri pe uliţă, până în strada principală. Schimbăm direcţia de deplasare spre dreapta şi ajungem în centrul comunei, unde şoseaua se bifurcă. Alegem varianta din stânga şi parcurgem 3,4 km spre nord, trecând prin Ştefeşti şi Scurteşti, până la podul peste Valea Vulpea. După puţin timp ajungem la capătul şoselei şi intrăm pe drumul forestier de pe Valea Vărbilău (o descriere mai amănunţită a acestui drum se află la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-rasariteni/grohotis/pe-valea-varbilau-suim-la-uriasele-panorame-montane-ale-varfului-paltinet-muntii-grohotis ). În dreptul staţiei de captare a apei părăsim acest drum spre dreapta şi intrăm de drumul forestier de pe Valea Brădetului. Drumul urcă treptat şi ajunge într-o poiană, unde găsim un izvor. În continuare trecem pe lângă o casă şi după 4 km ajungem la capătul drumului forestier.

Urcăm mai departe pe malul pârâului, trecem printr-un mic canion şi intrăm pe un drum de care, ros de ape. Urcăm susţinut câteva minute pe drum, apoi mai domol prin pădurea rară, până în Şaua La Cordun, în apropierea unui copac cu săgeţi indicatoare.

Intrăm pe un drum lat, pe care-l urmăm spre vest, prin pădurea de molid, până în apropierea Vârfului Trifoiu, unde ieşim la gol alpin. De aici începem să coborâm până în apropierea unei stâne. Trecem pe lângă un izvor, apoi coborâm domol până în şaua împădurită.

Aici părăsim culmea, spre stânga şi coborâm pe un drum de care, urmărind albia unui afluent al Văii Albe. După 20 minute drumul traversează Valea Albă prin vad şi urcă pe malul stâng, unde face joncţiune cu un drum forestier pe care coborâm în continuare. Trecem pe lângă casa de vânătoare Valea Albă şi de aici, în 20 minute intrăm pe drumul forestier de pe Valea Vărbilău. Coborâm pe acest drum, trecem pe lângă o casă şi o şură, apoi urmează o serpentină dublă, într-o zonă unde albia se îngustează. Pe versantul stâng suprafeţe mai mari au fost spălate de ploi, scoţând la iveală flişul curbicortical, puternic dezagregat pe alocuri. Mai jos trecem pe lîngă 2 izvoare amenajate şi după 1¾ ore de coborâre pe drumul forestier ajungem la staţia de captare a apei.

                  11    Valea Vărbilău.
                  
12  
Fluturi în Valea Vărbilău.
                 










13   Fliş în Valea Vărbilău.


Staţia terminus a curselor locale se găseşte lângă podul peste Valea Vulpea. De aici putem lua microbuzul până în satul Vărbilău, unde coborâm şi aşteptăm trenul spre Buda.

 

2   sat Scurteşti (560 m) – staţia de captare a apei – Valea Vărbilău – Valea Albă – Şaua cota 1.270 m  – Vârful Moaşa (1.432 m) – Vârful Radila Mare (1.490 m) – Muntele Radila Mică – Piscul Câinelui (1.312 m) – Valea Negraşului – sat Trăisteni

Marcaje: Scurteşti – staţia de captare a apei = bandă albastră; staţia de captare a apei – Şaua cota 1.270 m = nemarcat; Şaua cota 1.270 m – Vârful Radila Mare = bandă albastră; Vârful Radila Mare – satul Trăisteni = triunghi albastru. Diferenţă de nivel: 930 m. Timp de parcurs: 8½ ore.

Din Braşov putem ajunge în Scurteşti cu trenul, pe magistrala C.F.R. 300, până în staţia Buda, de unde luăm alt tren, spre Slănic şi coborâm în halta Vărbilău. Aici asteptăm microbuzul care vine din Ploieşti spre Ştefeşti şi coborâm la cap de linie.

Începem să urcăm pe şoseaua asfaltată, urmând marcajul bandă albastră şi intrăm pe drumul forestier de pe Valea Vărbilăului (vezi repere kilometrice pe acest drum la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-rasariteni/grohotis/pe-valea-varbilau-suim-la-uriasele-panorame-montane-ale-varfului-paltinet-muntii-grohotis ). În dreptul staţiei de captare a apei părăsim marcajul bandă albastră şi urcăm uşor spre VNV, pe malul stâng geografic al văii. Ceva mai sus găsim, pe dreapta, sunt două izvoare amenajate. Drumul şerpuieşte prin frumoasa pădure de fag şi carpen, iar ceva mai sus trecem pe lângă o casă izolată.


                     21   Miriapod în Valea Vărbilău.


                    

22   Fliş în Valea Vărbilău.



Pe măsură ce urcăm valea începe să se îngusteze. Constructorii au fost obligaţi să taie o serpentină dublă pe versant astfel că drumul ajunge să se situeze cu 50 metri mai sus decât firul apei. Trecem pe lângă altă casă izolată şi, după 2¼ ore de la plecare ajungem la o bifurcaţie. Alegem varianta din dreapta şi intrăm pe drumul forestier Valea Albă (repere kilometrice amănunţite pentru a găsi acest loc avem la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-rasariteni/grohotis/pe-valea-varbilau-suim-la-uriasele-panorame-montane-ale-varfului-paltinet-muntii-grohotis ). Pe marginea drumului, în zonele mai umbrite, admirăm superbe exemplare de orhidee sălbatice (Dactylorhiza fuchsia). După 20 minute ajungem la casa de vânătoare Valea Albă, de unde mai urcăm 10 minute şi părăsim drumul forestier spre stânga, pe un drum de care. Coborâm, traversăm pârâul prin vad şi urcăm pe versantul opus. Intrăm în pădurea de fag şi urcăm susţinut pe drumul care urmăreşte albia unui afluent al Văii Albe.

După ½ oră de urcuş ajungem pe culmea principală a Munţilor Grohotiş, în şaua împădurită de la cota 1.270 m, unde reîntâlnim marcajul bandă albastră. Aici schimbăm direcţia de deplasare spre NV şi urcăm prin pădurea de foioase, pe drumul de culme. După puţin timp drumul se menţine pe curbă de nivel, trecem printr-o zonă cu molidiş tânăr şi ieşim treptat din pădure. Începem să urcăm mai susţinut prin păşune şi traversăm Piciorul Moaşei, aproape de vârf. De aici începem să coborâm treptat; în partea stângă, mai jos de noi, se află o stână. Panta se accentuează şi coborâm în Curmătura Radilei, de unde începem să urcăm pronunţat. Trecem pe lângă un copac izolat şi după ¾ ore de urcuş ajungem în apropiere de Vârful Radila Mare. Aici întâlnim drumul larg, de culme, croit de buldozer, care leagă satul Teşila de Pasul Bratocea.

În acest punct schimbăm direcţia de deplasare spre VSV şi începem să urmărim marcajul triunghi albastru, pe drumul larg. Drumul se menţine pe curbă de nivel sau coboară uşor până pe Muntele Radila Mică, unde schimbăm direcţia de deplasare spre NV şi începem să coborâm. Trecem pe lângă o fostă pepinieră silvică şi schimbăm direcţia de deplasare spre VSV. Depăşim un vârf secundar, trecem pe lângă o împrejmuire şi coborâm în şaua largă. De aici urcăm câteva minute până pe culmea din faţă, unde părăsim drumul lat spre N şi intrăm pe un drum de care. Acest drum se menţine pe culmea secundară şi începe să coboare la intrarea în pădurea de fag.

Într-o zonă cu molidiş părăsim culmea spre stânga, pentru a ocoli o porţiune accidentată. Revenim pe culme şi urcăm uşor, până ieşim într-o poiană, lângă Piscul Câinelui, marcat de piramida geodezică. Traversăm o sfoară de pădure şi trecem prin câteva luminişuri încântătoare, până la o bornă silvică. Aici părăsim culmea spre dreapta, pe un drum de TAF şi coborâm accentuat prin pădurea de foioase până într-o poiană mărginită de molizi. Traversăm poiana şi trecem prin altă serie de luminişuri, până la un observator de vânătoare. Intrăm într-o frumoasă pădure de fag şi coborâm continuu pe drumul de TAF, mai accentuat în ultima parte.

Curând ieşim la confluenţa Pârâul Urşilor cu Valea Negraş, pe care o traversăm prin vad şi urcăm pe drumul forestier de pe malul drept, în apropierea unei pensiuni turistice. De aici mai avem de parcurs 3 km până în Trăisteni.

În sat aşteptăm autobuzul cu care vom călători până la Câmpina. Coborâm în autogară, parcurgem străzile Petrolistului şi Orizontului, iar în bulevardul Nicolae Bălcescu aşteptăm microbuzul care ne duce la gară. De aici luăm trenul spre Braşov.

 

3   sat Trăisteni (757 m) – Valea Negraş – Piscul Câinelui (1.312 m) – Muntele Radila Mică – Vârful Radila Mare (1.490 m) – sub Vârful Uliţa (1.565 m) – sub Vârful Grohotiş (1.768 m) – Muntele Bobu Mare – sub Vârful Bobu Mic (1.752 m) – Curmătura Mogoşului – Faţa lui Gherghel – staţiunea Cheia (875 m)

Marcaje: Trăisteni – Vârful Radila Mare = triunghi albastru; Vârful Radila Mare – sub Vârful Grohotiş = bandă albastră; sub Vârful Grohotiş – Cheia = cruce roşie. Diferenţă de nivel: 993 m. Timp de parcurs: 9 ore.

Din Braşov putem ajunge în Câmpina cu trenul. Din gară luăm microbuzul spre oraş şi coborâm în bulevardul Nicolae Bălcescu. Parcurgem în continuare străzile Orizontului şi Petrolistului, până la autogară. Aici urcăm în autobuzul de Trăisteni şi coborâm în centrul satului, lângă podul peste Doftana. Intrăm pe uliţa paralelă cu Valea Negraşului şi apoi pe drumul forestier. După ce parcurgem 3 km ajungem în apropierea unei pensiuni turistice, unde părăsim drumul forestier spre dreapta, în dreptul confluenţei Pârâului Urşilor cu Valea Negraş, pe care o traversăm prin vad.

Începem să urcăm accentuat pe o urmă de TAF, prin frumoasa pădure de fag. Trecem pe lângă un observator de vânătoare, după care urmează o serie de luminişuri. Ceva mai sus intrăm într-o poiană mărginită de molizi, pe care o părăsim urcând susţinut pe urma de TAF. Ajungem pe o culme secundară, în dreptul unei borne silvice.

Aici poteca devine aproape orizontală şi parcurge o serie de luminişuri încântătoare. Urcăm o pantă scurtă prin pădurea de foioase şi ieşim pe Piscul Câinelui, la marginea superioară a unei poieni. Vârful este marcat de o piramidă geodezică. Intrăm imediat în pădurea de amestec şi începem să coborâm uşor, pe culmea secundară. Într-o zonă dominată de molizi părăsim culmea spre dreapta, pentru a ocoli o zonă stâncoasă. După puţin timp revenim pe culme şi parcurgem o porţiune aproape orizontală, prin pădurea de fag.

Părăsim pădurea, urcând o scurtă pantă înclinată şi ieşim într-o zonă cu păşuni, pe un drum de care. Ne menţinem în continuare pe culmea secundară şi după puţin timp intrăm pe drumul larg, de culme, croit de buldozer, care leagă satul Teşila de Pasul Bratocea. Aici schimbăm direcţia de deplasare spre NE şi coborâm în şaua largă. Trecem pe lângă o împrejmuire, depăşim un mic vârf şi schimbăm direcţia de deplasare spre SE. Urcăm în continuare, trecem pe lângă o fostă pepinieră silvică şi ajungem pe Muntele Radila Mică, unde schimbăm din nou direcţia de deplasare, spre E. Drumul se menţine pe curbă de nivel şi ajungem lângă Vârful Radila Mare.

De aici în continuare vom urmări marcajul bandă albastră. Rămânem pe drumul larg, care urmăreşte planul general al culmii, evitând vârfurile. În dreptul Vârfului Uliţa urcăm puţin, pe sub vârf, apoi coborâm într-o zonă cu mai multe înşeuări. Ne apropiem de Vârful Grohotiş iar drumul începe din nou să urce. Într-o curbă, în dreptul unui parapet din blocuri de piatră, există un izvor. Drumul urcă în continuare, dar evită vârful, pe la V. Spre stânga se desprinde un drum complet înierbat care coboară pe Muntele Şeţu.

Noi rămânem pe drumul lat dar, din acest punct, vom urmări în continuare marcajul cruce roşie. Urcăm uşor până în şaua din nordul Vârfului Grohotiş, unde aspectul drumului se schimbă, devenind ceva mai greu de urmărit prin păşunea bogat înierbată. După ½ oră parcursă pe noul marcaj ajungem pe platoul Muntelui Bobu Mare, la o altitudine de 1.750 m. De aici mai avem 2¼ ore până în staţiunea Cheia. În continuare drumul nostru coboară uşor, până lângă un lac temporar.


                         31   Munţii Grohotiş, vedere de pe Plaiul Orjogoaia din Munţii Neamţului/ Baiului/ Gârbovei.


                        32   Platoul Bobu Mare văzut de sub Muntele Văii Negre.


                         33   Munţii Grohotiş, partea nordică.


Ocolim Vârful Bobu Mic şi bazinul de recepţie al Văii Stânei pe drumul lat, din nou vizibil dar pe alocuri deteriorat şi coborâm ceva mai accentuat în Curmătura Mogoşului, lângă un mic lac temporar. În faţă se ridică Culmea Faţa lui Gherghel, care impresionează prin bogatul şi interesantul relief rezidual.

În acest punct părăsim drumul lat spre est, pe curba de nivel. Poteca se distinge mai greu la început dar treptat devine vizibilă, trecem pe lângă un izvor şi ajungem la o mică culme secundară, pe care o părăsim imediat spre stânga şi începem să coborâm printr-o mică vale. Intrăm în pădurea de fag, trecem pe lângă alt izvor şi coborâm continuu pe poteca lată, situată pe versantul drept al Văii Negre. Poteca se transformă într-un drum de exploatare care coboară spre stânga şi ne scoate după scurt timp în marginea sudică a staţiunii Cheia. De aici putem ajunge în Ploieşti cu autocarul cursei interjudeţene Cheia – Bucureşti.

 

4   localitatea Brădet (773 m) – Valea Doftanei Transilvane – Pasul Predeluş (1.298 m) – Muntele Prisciu – Muntele Sloeru Mărcoşanu – Vârful Urlăţelu (1.452 m) – Muntele Cioara – Muntele Văii Negre – cabana Capra – Valea Târlung – localitatea Babarunca (894 m)

Marcaj: Brădet – Pasul Predeluş = nemarcat; Pasul Predeluş – Muntele Văii Negre = bandă roşie; Muntele Văii NegreBabarunca = nemarcat. Diferenţă de nivel: 790 m. Timp de parcurs: 11 ore.

Din Braşov putem ajunge în Săcele cu autobuze locale. Coborâm la capăt de linie şi urcăm în autobuzul de Brădet unde coborâm la capăt de linie.

Suntem pe DN 1A şi intrăm pe str. Valea Doftanei, pe care ne deplasăm până la marginea localităţii. În continuarea străzii începe DN 1V, care urcă uşor prin lunca văii, într-o zonă cu poieni vaste. După ½ de oră, la o bifurcaţie, pe partea stângă a drumului găsim un izvor amenajat. Alegem varianta din dreapta şi după 1 oră de la plecare trecem pe lângă un grup de case. Paralel cu drumul se desfăşoară reţeaua de înaltă tensiune. Ceva mai sus, pe partea dreaptă a drumului, găsim alt izvor. Mai trecem pe lângă un grup de case şi după 2 ore de la plecare traversăm Pârâul Paltinul peste pod şi imediat drumul se bifurcă.

Alegem varianta din dreapta, care urcă mai pronunţat. Într-o zonă mai înclinată drumul descrie o curbă dublă. Părăsim drumul principal în prima curbă şi intrăm pe un drum de exploatare, care se bifurcă după câteva minute. Alegem varianta din dreapta, urcăm susţinut şi la a doua bifurcaţie mergem tot spre dreapta, până intrăm din nou pe drumul principal. Mai găsim un izvor pe dreapta şi după 5 minute ajungem în Pasul Predeluş.

   41   Lupta pentru existenţă, pe Valea Doftanei Transilvane.

                      42   Pasul Predeluş.

Aici schimbăm direcţia de deplasare spre E şi începem să urmărim marcajul bandă roşie. Drumeagul pe care ne aflăm urcă uşor, la început prin pădure, apoi ceva mai pronunţat, şi după ½ oră de la plecarea din Pas ne scoate la golul alpin. Pe dreapta găsim un izvor şi, după o serpentină, ajungem la o răspântie. Noi o luăm spre NNE pe drumeag şi ajungem într-o şa. Aici părăsim drumeagul şi intrăm pe fosta graniţă dintre Imperiul Austro-Ungar şi Regatul României, o brazdă lată şi puţin adâncă. Ocolim Vârful Prisciu prin sud şi ajungem în şaua estică. În continuare ne înscriem sub culme, lăsând spre nord Vârful Sloeru Mărcoşanu.

Aici traseul începe să cotească spre dreapta şi coboară după 20 minute într-o şa poienită. Intrăm din nou în pădure pe un drumeag şi după 10 minute ieşim la golul alpin. Urcăm pe o culme cu aspect podit, părăsim drumeagul în punctul de intersecţie cu fosta graniţă, pe care o urmăm în continuare până pe Vârful Urlăţelu. De aici coborâm puţin spre sud, apoi schimbăm direcţia de deplasare spre est sud-est, pe poteca stâncoasă. După 10 minute de coborâre ajungem într-o mică şa împădurită, trecem pe lângă o stâncă şi, după 10 minute de urcare, ajungem în golul alpin Cioara, unde întâlnim câteva iviri de stânci albicioase. Aici fosta graniţă este mai greu de urmărit. Evităm linia de maximă altitudine şi coborâm puţin sub culme, pe versantul sudic, unde regăsim drumeagul. După 10 minute de coborâre intrăm în pădure şi după alte 5 minute ajungem într-o şa.

De aici începem să urcăm susţinut prin pădurea de fag şi după ¾ oră ieşim la gol alpin. Drumul pe care mergem ocoleşte prin est culmea din faţă, trecând pe lângă un izvor. La ¼ ore de la ieşirea din pădure ajungem la un drum larg, amenajat, unde schimbăm direcţia de deplasare spre est sud-est. Ajungem curând într-o şa, unde traseul părăseşte culmea, spre nord. De aici în continuare traseul este nemarcat. Drumul trece pe lângă un izvor, descrie două serpentine şi intră în pădure. Părăsim acest drum spre stânga, pe o potecă lată, şi coborâm destul de accentuat. Poteca traversează drumul, mai jos şi coboară printr-un luminiş. Traversăm drumul din nou, intrăm pentru scurt timp în pădure şi trecem Pârâul Capra Mare prin vad. Pe malul opus ajungem la capătul drumului forestier, pe care coborâm spre cabana Capra. Înainte de a ajunge la cabană, pe dreapta drumului, găsim un izvor.

                De la cabană coborâm în continuare pe drumul forestier, traversăm pe pod Pârâul Cailor şi ajungem în Poiana lui Balaban, unde este o cabană. Drumul parcurge în continuare, alternativ, sectoare cu pădure de molid şi foioase, prin Valea Târlung. După 2 ore de la cabana Capra ajungem în localitatea Babarunca, pe DN 1A. Aici nu circulă mijloace locale de transport în comun şi până în localitatea Brădet sunt 10 km.

 

5   localitatea Brădet (773 m) – localitatea Babarunca (894 m) – Valea Târlung – cabana Capra – Muntele Văii Negre – Muntele Bobu Mare – sub Vârful Bobu Mic (1.752 m) – Curmătura Mogoşului – Plaiul Sterp – Pasul Bratocea (1.263 m) – localitatea Babarunca (894 m)

Marcaj: Brădet – Muntele Văii Negre = nemarcat; Muntele Văii Negre – Pasul Bratocea = bandă roşie; Pasul BratoceaBabarunca = nemarcat. Diferenţă de nivel: 977 m. Timp de parcurs: 12 ore.

Din Braşov putem ajunge în Săcele cu autobuzele curselor locale. Coborâm la capăt de linie şi urcăm în autobuzul de Brădet unde coborâm la capăt de linie.

Suntem pe DN 1A şi până la Babarunca avem de parcurs 10 km pe jos, în lipsa mijloacelor locale de transport în comun. Pe marginea şoselei vom găsi 2 izvoare, unde ne putem completa rezerva de apă.

În Babarunca intrăm, spre dreapta, pe drumul forestier principal de pe Valea Târlung. Urcând uşor, pe drumul bine întreţinut, intrăm treptat în pădure şi lăsăm pe dreapta un grup de clădiri situate lângă o pepinieră silvică. Pe măsură ce urcăm trecem alternativ prin sectoare cu pădure de conifere şi foioase. Pe dreapta şi stânga drumului se desprind drumuri forestiere secundare, pe văile afluenţilor Târlungului. Traversăm valea de câteva ori, pe podeţe şi după 1¾ ore de la plecarea din DN 1A valea începe să se lărgească, pădurea se răreşte şi intrăm în Poiana lui Balaban. Aici se află o cabană şi drumul se bifurcă. Noi o luăm spre dreapta, traversăm Pârâul Cailor pe podeţ şi după 20 minute ajungem la cabana Capra.

Rămânem în continuare pe drumul principal şi trecem pe lângă un izvor situat pe partea stângă. Ceva mai sus parcurgem câteva serpentine, printr-o zonă deosebit de pitorească. Trecem pe lângă un observator de vânătoare situat într-o pădure de fag şi ajungem curând la capătul drumului forestier. Aici traversăm Pârâul Capra Mare prin vad, intrăm pe o potecă şi ne strecurăm prin pădurea deasă de molid. Treptat pădurea se răreşte, traversăm un drum de care şi urcăm accentuat printr-un luminiş. Ceva mai sus traversăm din nou drumul, pentru scurt timp. Aproape de ieşirea din pădure poteca ne conduce pe acelaşi drum, care descrie două serpentine şi ocoleşte zona de obârşie a unui pârâu. Trecem pe lângă un izvor şi, nu după mult timp, poposim pe culmea principală a Munţilor Grohotiş, la baza Muntelui Văii Negre.

Aici întâlnim fosta graniţă dintre Imperiul Austro-Ungar şi Regatul României, o brazdă lată şi puţin adâncă, cu vegetaţie specifică (predomină ienupărul – Juniperus communis, afinul – Vaccinium myrtillus şi merişorul – Vaccinium vitis idaea). Ne deplasăm în continuare pe linia fostei graniţe, spre est, pe Muntele Văii Negre, urmărind marcajul bandă roşie. La început urcăm pieptiş, apoi panta se micşorează şi după un mic ocol prin iarba înaltă ajungem pe Platoul Bobu Mare, după mai bine de ¾ ore parcurs pe culme. Spre sud remarcăm, nu departe de noi, Vârful Grohotiş (1.768 m), cel mai înalt din aceşti munţi.

Aici intrăm pe drumul larg, de culme, croit de buldozer, care leagă satul Teşila de Pasul Bratocea. Urmăm spre nord nord-est acest drum, care coboară uşor, paralel cu vechea graniţă, până lângă un lac temporar. După ¼ ore lăsăm puţin în dreapta drumului Vârful Bobu Mic şi ocolim bazinul de recepţie al Văii Stânei, într-o zonă unde drumul este deteriorat pe alocuri. După încă ½ oră coborâm serpentinele de pe picioarele Caprei şi ajungem sub Muntele Babeş, în Curmătura Mogoşului, lângă un mic lac temporar. În faţă se ridică Culmea Faţa lui Gherghel, care impresionează prin bogatul şi interesantul relief rezidual (turnuri, vârfuri ascuţite, blocuri mari, conglomerate, alveole adânci în pereţii stâncilor) în contrast cu peisajul domol străbătut până aici.

Continuăm spre nord, pe largul drum pastoral care, înscriindu-se pe sub culme, lasă în stânga Pârâul Cailor. Drumul coboară lin, făcând ocoluri largi la obârşiile văilor, şi după 20 minute de la plecarea din curmătură trecem pe lângă stâna de pe Muntele Cailor. În continuare traversăm un pârâu prin vad, aproape de intrarea în pădurea de fag. În stânga, mai jos de drum, se găsesc două izvoare cu debit bogat, ale Pârâiaşului Chişcanu. Străbatem în continuare pădurea, pe culmea vălurită a Plaiului Sterp, şi după aproape 1 oră de la părăsirea golului alpin ajungem în Pasul Bratocea, pe DN 1A. Aici nu circulă mijloace de transport locale în comun şi până în localitatea Babarunca mai avem de parcurs 7 km pe jos, spre nord-vest. După 3,5 km găsim un izvor amenajat, pe partea dreaptă a şoselei.



Donează