Colnic, Călugăriţa, vestigii, biserică de lemn, Munţii Obcina Mare
participanţi: Cristi Schipor, Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Am pornit sa cercetam pantele unui deal (in noiembrie 2009) aflat in apopiere de Radauti, la circa 6 km. Nu este nici inalt, nu are nici pante abrupte dar are ceva care ne duce cu gandul inapoi cu circa 6.000 de ani (vezi harta, extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987).
Dealul Colnic are creasta orientata pe directia nord-vest sud-est si este aproape paralel cu creasta Obcinii Mari; altitudinea este mica, dar suficient de ridicata pentru a avea privelişte frumoasa de pe creasta lui in toate directiile.
Ziua a fost cu ceata. De aceea am inserat si fotografii facute prin septembrie. Atunci (in septembrie) am urcat acest deal dinspre localitatea Galanesti, situata la circa 13 km de Radauti, pe drumul care leaga acest oras de Putna. Inainte de a intra in satul Galanesti se desprinde spre stanga, in sensul de mers spre Putna, un drum asfaltat care urca spre un deal aflat inainte de Dealul Colnic. La un moment dat acest drum coteste brusc la dreapta iar noi l-am parasit si am urmat aceeasi directie, spre vest si o data ajunsi in varful acestui deal am zarit urmatorul deal, cel pe care trebuia sa ajungem, Colnic (foto 1).
1
Mai usor se poate ajunge daca din vecinatatea haltei de tren Horodnic de Jos, parasim acelasi drum care uneste Radauti de Putna si ne abatem pe drumul care duce spre centrul satului Horodnic, circa 500 m, dupa care ne abatem din nou, spre dreapta, pe o ulita care ne conduce direct spre creasta Dealului Colnic, in 15 minute. Portiunea incercuita cu rosu de pe harta arata unde este situat acest deal.
De ce este el asa de important? Citisem (aici si Monografia comunei Horodnic, de Ion Prelipcean, Editura Little Lamb, 2008) ca pe acolo se afla vestigii din neolitic care dupa unele cercetari ar avea circa 6000 de ani! Mai stiam ca in partea cealalta a Dealului Colnic se afla o manastire in micul sat Calugarita, ale carei origini se pierd in negura timpurilor. Am mai aflat ca primele sapaturi pe Dealul Colnic le-au facut austriecii, pe la sfarsitul anilor 1800, cand partea aceasta a Bucovinei era parte a imperiului. Asa ca eram curioşi sa vedem acei tumuli de pamant, acea necropola de care auzisem. Stiam ca au fost identificati circa 57 de astfel de tumuli si ca au fost descoperite morminte de incineratie, unelte de silex si ceramica.
2
3
4
De cum am ajuns pe creasta dealului am si gasit primele movile de pamant. Ceata a acoperit buna parte din deal si nu mai vedeam nimic din ceea ce numim civilizatie asa ca efectul a fost total: parca ne-am intors in timp pe vremea oamenilor care au locuit aici acum 6.000 de ani. Ne-au captat imediat atentia forma circulara a acestor tumuli. Primul peste care am dat era sapat in mijloc (foto 2). L-am masurat, are diametru de circa 12 metri. Urmatorul, aflat la cativa metri mai incolo era intact si foarte masiv (foto 3, 4). Mai spre sud, un tumul mai mic si la care de asemenea partea centrala a fost excavata (foto 6, 7). Constatam ca in imediata apropiere se afla gardul unei livezi, deci satul este foarte aproape. Iarba de aici are culoare aparte (foto 8). Totusi, dealul este destul de putin umblat de turisti, fiind intre doua rute principale de acces prin zona.
6
7
8
Ne deplasam si spre partea nordica a dealului (spre dreapta in foto 1) si vedem o stana aflata chiar pe platoul din varful dealului, foarte aproape de alti tumuli (foto 9). De aici se vad si casele din sat, aflate la cativa zeci de metri mai la vale.
Am putut identifica circa 20 de tumuli. Probabil ca acest deal era foarte important pentru oamenii care au trait pe aici daca au construit atatea morminte. Probabil ca era un loc sfant pentru ei. Foarte impresionant sa paşim si noi, dupa atata timp, prin aceleasi locuri…
9
Calugărița, biserica de lemn
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Multe si interesante sunt cararile Bucovinei. Undeva, pierduta intre niste dealuri, se afla o bisericuta ale carei origini se pierd in negura veacurilor.
Am pornit din Radauti. Pasii m-au dus intai spre Dealul Osoi (483 m; vezi harta extras din extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987), aflat la nord-vest de oras.
Din varf avem o minunata priveliste catre oras dar si spre o parte din Obcina Mare (foto 1). Coboram pe partea opusa dealului, inspre satul Horodnic. Panta e ceva mai accentuata in aceasta parte si este acoperita cu padurice de salcami. In cateva minute ajungem aproape de poalele dealului, unde gasim pilonii de la o fosta sonda de gaze naturale care a functionat aici inainte de al doilea razboi modial (foto 2). In partea stanga a pozei 2 se observa o gospodarie; in fata ei se afla un izvor de apa mineral sulfuroasa, folosit de localnici. De la aceasta casa ne indreptam spre centrul satului si depasim biserica mare. Prin spatele acestei biserici se afla un drum de tara care ne scoate intr-un camp de unde se mai observa case izolate.
Ne abatem spre stanga, o data ajunsi in campul de care spuneam, apoi ne indreptam spre nord. Dealul Osoi ramane in spatele nostru iar undeva in dreapta se vede urmatorul deal, Colnic. Ne indreptam spre acest deal langa care se afla un mic sat, o parte a comunei Horodnic, numit Calugarita (cercul rosu de pe harta). Mai cerem informatii despre traseu de la gospodariile intalnite in drum.
1
2
Stiam ca in satul Calugarita se afla o bisericuta construita din lemn de larice, avand doar 8 lungime. Trecem pe langa alte gospodarii izolate si la un moment dat ne inscriem pe un drumusor de tara care ne conduce direct la Calugarita. Bisericuta se afla undeva in partea nordica a acestui satuc. Primim indrumari pe care ulita ajungem la bisericuta. Dupa cateva sute de metri suntem la poarta de intrare (foto 3).
Linistea ne inconjoara. Deschidem mica poarta de la intrare si observam ca deasupra noastra se afla clopotnita (foto 4; in dreapta poarta de intrare, in stanga scara spre clopotnita).
3
4
6
In fata apare aceasta bisericuta atat de putin cunoscuta. Aflam de la localnici ca aici a fost o manastire, distrusa in repetate randuri de tatari iar ceea ce vedem acum este a patra reconstructie a vechii manastiri, ramasa asa de pe la 1717 (foto 6). Usa de la intrarea in biserica are deasupra frumoase ornamente sculptate (foto 7) iar pe ea inscriptii in chirilica. Stam pe o bancuta de lemn langa bisericuta de lemn. Simtim atatea secole de istorie…
7
Ne intoarcem la drumul principal din sat unde ne abatem la dreapta, cu gandul de a ajunge la soseaua asfaltata care leaga satul Marginea de Putna. Un localnic ne sfatuieste sa mergem pe o scurtatura si coboram printre niste case parasite, depasim un mic lac artificial si pe dealul pe care il suim ne inscriem pe un drumusor care ne scoate in 15 minute la drumul asfaltat. O data ajunsi la asfalt ne abatem la stanga, inspre Marginea. Suntem in satul Horodnicul de Sus. Coboram panta lina a unui deal si undeva la poalele lui se desprinde un drum forestier lateral dreapta fata de directia noastra de mers (vezi harta). Ne inscriem pe acest drum si de la prima bifurcatie ne abatem pe alt drum, spre stanga. Acest drum strabate o frumoasa padure de brazi si foiase si face legatura intre Horodnic si satul Voievodeasa. Dupa circa 40 minute iesim din padure. Din acest loc parasim drumul pe care l-am parcurs si care coboara spre Voievodeasa si ne abatem spre stanga, pe liziera padurii, spre localitatea Marginea. Peisajul este magnific, suntem aproape de limita estica a Obcinei Mari si cel mai frumos se vede intrarea pe Valea Soarecu (foto 11). Ajungem in curand pe Varful Dealului Fatului, zona cetatii de la Marginea (vezi aici ). Din varf mergem mai departe pe liziera padurii si ajungem la un drum de tara care ne conduce in satul Marginea, de unde revenim spre Radauti.
11