Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru, Cristi Schipor (Rădăuţi)
Pornim pe drumul forestier care incepe de la iesirea din satul Marginea, inainte de a intra in Sucevița, urmarind indeaproape Pârâul Șoarecu. Traseul este marcat cu punct galben si de curand a fost remarcat cu banda albastra, cele doua marcaje mergand in paralel, pana la orasul Solca. Marcajul initial a fost punct galben, cel cu banda albastra a fost facut in anul 2008; pe alocuri este mai bine realizat si vizibil punctul galben decat banda albastra.
Crucea rosie nu se intalneste pe dumul spre Pietrele Muierilor dar apare sporadic undeva lateral, pe o creasta secundara care duce spre Obcina Trisiciori si apoi dispare iar si apare tocmai la intrarea in Poiana Mărului. Mai apare un marcaj cruce rosie daca se urca din Sucevița pe la Stăncuța, pe doi sau trei copaci (adica la inceputul crestei care duce la Obcina Trisiciori), dar apoi dispare. Vezi mai mult despre relief România.
extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987, cu actualizari
Acest drum, cale de aproape 3 km este betonat. Exact din locul unde se termina placile de beton traversam un pod si ajungem la o bifurcatie. Ne abatem pe drumul din dreapta, cel principal de altfel, pe care, daca l-am parcurge pana in capat am ajunge la baza muntelui unde se afla Pietrele Muierilor. Mai mergem circa 1 km pana la urmatoarea bifurcatie, de unde se desprinde pe partea dreapta in sensul de urcus, un drum secundar. Traversam un mic pod peste Paraul Soarecu, pe care se observa marcajul punct galben (vezi aici ) si urmam drumul secundar amintit mai sus, cale de 15-20 minute. Plante din abundenta si flori se gasesc pe marginea drumului (foto 1).
1 Rachitan, braileanca, calbasoara, carligatea, colbasoară, floarea-zanelor, florile-zanelor, galbejoara, lemnaie, lemnie, lemniu, lemnus, lemnusca, sburatoare, zburatoare, zburatoare-barbateasca (Lythrum salicaria). explicatie: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
Dupa ce parcurgem aceasta portiune drumul urca spre dreapta, prin padure. Din acest loc facem o fotografie spre directia din care am venit (foto 2). Parasim drumul pe care am venit si coboram spre stanga, intr-o rapa adanca, sapata de paraul care urmareste indeaproape drumul pe care am venit pana aici. Ajunsi pe fundul rapei constatam ca aici se unesc doua paraiase iar noi ne vom abate pe cel care curge la vale, aflat cel mai in stanga (foto 3). Urcam pe acest parau circa 20 m dupa care parasim paraul si urcam pe malul aflat tot spre stanga (sau pe dreapta geografic a vaii paraiasului pe care suntem). Urcam incet printre ierburi inalte, urzici si crengi cazute iar ceva mai sus ne strecuram printre copaci tineri spre o creasta care se observa in fata noastra. De unde am parasit paraiasul si pana in creasta secundara amintita facem circa 20 minute. Chiar inainte de a ajunge pe creasta se observa spre dreapta noastra in sensul de urcus cateva stanci cu forme interesante si in buna parte acoperite cu muschi si licheni (foto 4).
2
3
4
Ajungem si pe creasta, pe care o traversam, iar in partea opusa intalnim alte grupe de stanci, cu forme care de care mai interesante. Incepem sa le cercetam pe rand iar curiozitatea ne va fi in curand rasplatita de tot ce vom vedea. La una din primele stanci gasim un molid care si-a strecurat trunchiul printre doua pietre (foto 5). Ceva mai sus de aceste pietre gasim o stanca destul de mare, circa 20 m inaltime, care este despartita de o alta prin niste pseudochei (foto 6).
5
6
Ne continuam cercetarie spre urmatoarele pietre care se observa prin padure si coboram din nou la alt grup de stanci unde gasim una de marimi impresionante (foto 7). Aici zabovim mai mult pentru ca aceasta stanca ascunde multe secrete. Mai intai ii studiem peretii (foto 8). Undeva, in partea superioara a acestei stanci observam printre muschi ceva care semana cu o incriptie. Dam la o parte muschii si avem supriza sa descoperim numele unui foarte cunoscut luptator anticomunist din zona, Vatamaniuc Gavril, din 1947, de cand se ascundea probabil in acesta zona (foto 9). Tot la acesta stanca, undeva la baza ei, descoperim niste grote destul de lungi, de circa 5 m, dar foarte inguste (foto 11, 12). Undeva mai sus, tot langa aceasta stanca se afla alta, de dimensiuni mai reduse, care are la baza alta grota interesanta, lunga de circa 4 m si in forma de L in care observam multi fluturi, mici coconi albi precum si paienjeni.
7
8
9
11
12
Cercetam si celelelate stanci si peste tot suntem uimiti de formele interesante pe care le pot lua gresiile. In vale se observa un drum forestier la care daca vom cobori vom ajunge din nou pe Valea Soarecu, de unde putem sa ne intoarcem la Sucevita.
Page updated
Google Sites
Report abuse