Peştera Şura Mare, la Ohaba-Ponor, Munţii Şureanu, în anul 1884 şi în prezent

Peştera de la Ohaba-Ponor/ Şura Mare 

În aceeaşi zonă a calcarelor cretacice, însoţind spre Est cursul principal al Streiului, unde o prelungire muntoasă se intercalează între valea Streiului care se desfăşoară de la Nord spre Sud şi cea care, în zona Pietrosului coteşte înspre Nord  aproape în unghi drept, la circa 3 km Sud de Ponorici se află satul Federi amplasat într-o vale dolinară complet înconjurată de stânci de calcar, astfel încât nici aici apa nu găseşte posibilităţi de defluire, trebuind să-şi croiască drum spre Sud pe sub barajul de stânci aflat aici.

Astfel pârâiaşul de la Federi, intrat în subteran printr-un ponor strâmt, iese la lumină deasupra morii de la Ohaba-Ponor dintr-o peşteră absolut remarcabilă, a cărei intrare este lată de 3-4 m şi înaltă de 20 până la 25 m. Datorită apei acumulate în amonte de moară intrarea este greu accesibilă, dar  dinspre munţii aflaţi la Sud privirea se poate afunda destul de adânc în această poartă stâncoasă, având un aspect deosebit de romantic.

În aval de moară, pârâul de la Ohaba Ponor curge pe o pantă destul de blândă, vărsându-se în Strei la o jumătate de oră spre Vest, printr-o vale deschisă, încadrată de înălţimi joase - încât nimeni nu îşi poate închipui că acest pârâiaş, care aici curge aşa de prietenos, cu abia ¾ ore mai înainte şi-a croit drum prin munţi abrupţi de stâncă. (traducerea textului: Christian Megulete, Bucureşti) (sursa textului este la, poziţia 30)

informaţii actuale despre Peştera Şura Mare:

Şura Mare, chei frumoase, peşteră celebră

Peştera Şura Mare, ţânţari mari, activi în luna decembrie

Cheile Şura Mare, mai multe peşteri

În Gaura de pe malul drept al Ohabei am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică

Drame istorice în Cheile Şura Mare

Peştera Gaura Frânţoanei, 1024 metri, aşteaptă exploratori

Peştera Gaura Frânţoanei, o enigmă hidrologică

Anul 1968, expediţia universităţilor engleze la Peşterile Şura Mare, Şura Mică etc.