Refugiul Lucăciasa

Inaugurarea refugiului alpin Lucaciasa din Parcul Natural Muntii Maramuresului

(Inainte de dezastru)

Petru Lucian Goja (Baia Mare, 25 iulie 2008)

La 24 iulie 2008, in organizarea RNP Romsilva, Directia Silvica Baia Mare - Parcul Natural Muntii Maramuresului a avut loc festivitatea inaugurarii refugiului alpin construit in Saua Lucaciasa, la cumpana apelor bazinetelor hidrografice Vaser si Tasla, acest refugiu fiind destinat turismului montan din acest splendid si destul de putin circulat turistic masiv.

La acest important eveniment a participat domnul Jan Sorensen, coordonator rezident ONU si reprezentant rezident PNUD, alaturi de alti 35 de invitati, reprezentanti ai D.S. Baia Mare, G.N.M. Maramures, Regia Apele Romane Somes-Tisa, Primaria Viseu de Sus, P.N.M. Muntii Rodnei, O.N.G-uri implicate in proiecte de mediu si turism, reprezentanti zonali ai unor societati comerciale cu profil de exploatare forestiera si turistic, constructorii refugiului, autentici mesteri moroseni, montaniarzi. 

Evenimentul a constat in principal in urmatoarele:

- intalnirea invitatilor la sediul Parcului Natural Muntii Maramuresului, din Viseu de Sus, adresarea din partea ing. Costel Bucur, directorul parcului, a unui scurt cuvant de bun sosit si punctarea programului;

- deplasarea grupului de invitati cu autobuzul in Baia Borsa, pana la Gura Baii (vezi harta, extras din Judetul Maramures, harta turistica, Oficiul Judetean de Turism Maramures);

- parcurgerea pe jos (in circa 1¼ ore) a traseului turistic, excelent marcat recent cu triunghi rosu, de la E.M. Gura Baii, pe un fost drum tehnologic ingust si in serpentine, pana la refugiul Lucaciasa;

- taierea panglicii inaugurale si o scurta alocutiune a directorului parcului urmata de cuvantul domnului Jan Sorensen, in continuare de cele ale viceprimarului orasului Viseu de Sus si a directorului tehnic al D.S. Baia Mare, dl ing. Mihai Sajerli;

- in continuare, dl. inf. Cheta, din partea serviciului Investitii a D.S. Baia Mare, respectiv rangerul Parcului Natural Muntii Maramuresului, Ioan Pop, niste excelenti cunoscatori ai zonei si parcului natural, au prezentat invitatilor un scurt istoric al Vaii Vaserului, respectiv privind situarea refugiului Lucaciasa in masiv.

Refugiul Lucaciasa, construit integral din lemn de brad in traditia mestesugului ancestral al imbinarii lemnului, a fost ingenios si turistic deosebit de benefic amplasat la o altitudine de 1635 m, intre Vf. Toroioaga Militara (1937 m) si Piciorul Capra, in apropierea unui izvor anterior valorificat in activitatile pastorale. Refugiul are un parter in care turistii aflati in tranzit spre/dinspre Prislop - Catarama - Galiu - Capra - Toroioaga Baia Borsa sau Valea Vaserului se pot odihni si adaposti in conditii meteo neprielnice sau pot servi masa iar la etaj, avand in dotarea proprie saltele izolir si saci de dormit, pot innopta in conditii de siguranta.

Directorul parcului, ing. Costel Bucur, a informat invitatii ca preconizeaza darea in circuitul turistic montan a acestui refugiu (unic nu doar pe intreg teritoriului P.N. Muntii Maramuresului ci si al P.N. Muntii Rodnei) in circa doua saptamani, avand drept model similare amenajari vazute si admirate in Norvegia.

Esentiala mi s-a parut observatia si urarea directorului tehnic al D.S. Baia Mare, domnul ing. Mihai Sajerli care spunea ca de acum incolo trainicia si beneficiile acestui refegiu depind in exclusivitate de comportamentul, educatie si civilizatia celor care-i vor fi oaspeti.

Din Saua Lucaciasa (1641 m) privind spre sud, panorama vasta se desfasoara incepand dinspre Gura Baii in avalul Vaii Secu catre Baia Borsa si-n continuare in avalul Vaii Tasla, catre orasul Borsa, dominat de impresionanta piramida a Vf. Pietrosul Rodnei (2303 m) iar la stanga acestuia, Varfurile Repedea si Cormaia.

Privind inspre vest avem imaginea Varfurilor Toroioaga Miniera si Toroioaga Militara, la est Piciorul Capra, respectiv la nord bazinetul V. Macarlau, apoi cel al Vaii Vaser si-n flancul geografic drept al acesteia, lantul impadurit al Muntilor Maramuresului situati pe frontiera romano-ucraineana, dispre Vf. Suligu spre Faina, Lostun, Comanu Mic si Comanu Mare, Ignateasa.

Dupa un scurt popas, grupul a coborat spre nord, urmarind circa 2 ½ ore acelasi marcaj turistic triunghi rosu, spre V. Macarlau si-n continuare spre halta Macarlau de pe Vaser unde a avut loc imbarcarea in trenuletul pitoresc - mocanita - tractat de o mica, batrana si cocheta locomotiva cu aburi.

In statia CFF Faina, organizatorii evenimentului, excelenti organizatori si niste gazde deosebit de ospitaliere, si-au tratat invitatii cu o masa festiva dupa care, in pragul serii, a avut loc imbarcarea si deplasarea cu aceeasi mocanita in Viseu de Sus.

Organizarea impecabila, profesionalismul si omenia gazdelor au fost capabile sa contracareze deplin ostilitatea naturii. De dimineata, Viseul de Sus parea o oala aburinda, dand in clocot, apoi prima aversa teribila a survenit in drum spre Baia Borsa. Parcursul pietonal de la Gura Baii pana la refugiul Lucaciasa a avut loc pe o ploaie mocaneasca asezonata din plin cu rafale inghetate de vant, taierea panglicii inaugurale s-a facut in rafalele ploii, ca si coborarea spre haitul si halta CFF Macarlau, de-aceasta data fulgerele si bubuiturile grave ale tunetelor amplificand spectacolul naturii dezlantuite. Cu toate acestea, scurtele sanse da panoramare spre culmile alpine sau versantii impaduriti, magia fluctuantelor neguri si-apoi prezenta protectoare a refugiului, ca si bogatia si varietatea botanica, muzica apelor, zborul greoi si precipitat a doua gainuse de munte inghitite de molidisul natural regenerat, masiva si impresionanta prabusire a suvoiului ciocolatiu al apelor Vaserului la haitul Macarlau au intregit maretia si grandoarea peisagistica.

In timpul mesei festive de la Faina, succesive reprize de averse cu un volum de 50-60 l/mp insotite de descarcari electrice au facut ca doar in doua ore debitul Vaserului sa creasca de 4-6 ori iar firavele paraiase de pe versanti sa devina ditai torentele antrenante de mari cantitati de reziduuri lemnoase si arocament care au blocat in cateva randuri linia CFF, punand in pericol deplasarea mocanitei ca si a celorlalte mijloace de transport tehnologic, de la drezine la garnitura incarcata cu busteni, spre Gura Scradei si Viseu de Sus.

Multumita celor care asigura intretinea si exploatarea CFF Vaser, interventiei prompte a acestora, dar si datorita precautiei mecanicului si franarului mocanitei, deplasarea participantilor la acest eveniment spre Viseu de Sus s-a incheiat cu bine in pragul noptii, pe la orele 22,30 iar tumultul nebun al Vaserului, cu ape violente si carand la vale trunchiuri, arocament si ragalii, succesiunea repezisurilor si cascadelor involburate, salbaticia si abundenta afluentilor precum Lostun, Bardau, Novicior, Novat, Valea Pestilor au concurat din plin la neuitarea vreodata de catre invitati a acestui deosebit eveniment.

Spre bucuria generala, directorul parcului avea sa ne aduca la cunostinta in timpul deplasarii cu mocanita faptul ca inca in toamna lui 2008, in zona Suligu, vizavi de pichetul graniceresc, urmeaza sa se amenajeze de catre P.N. Muntii Maramuresului un alt refugiu - baza de training, consultanta si informare turistica dotat cu ghid turistic, harti etc.

Valea Vaserului, pare-se, incepea sa-si faca accesibile salbaticia si atractivitatea peisagistica neasemuita. Personalul calificat si pasionat al administratiei P.N. Muntii Maramuresului - sprijinit de catre R.N.P. Romsilva, D.S. Baia Mare, in plus beneficiind de indrumarea si finantarea G.E.F. (Fondul Global pentru Mediu) si P.N.U.D. (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Romania) - era garantia acestui stringent necesar demers.

Proiectul adapostului ii apartine Laurei Zaharia.

Din pacate, inceputul frontului de furtuna sub care ne-am desfasurat aceasta deplasare a continuat cu producerea unor inundatii catastrofale pentru arealul si localitatile din Muntii Maramuresului, pagube imense fiind produse de debite catalogate de-acum la nivelul de istorice.